CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Eroi ai neamului romanesc aproape uitati – Ecaterina Titi Gâță


 

 

 

 

https://danielvla.files.wordpress.com/2013/05/image-2008-03-3-2489575-46-titi-gata.jpg?w=144&h=259

 

 

 

  Ecaterina Titi Gâță s-a născut la Sibiu, în jurul anului 1924. Avea un corp cu ţinută atletică, o ţinută dreaptă, părul blond, faţa ovală, ochi mari şi verzi.

Îi plăcea sa îmbrace o bluză albă cu model naţional pe piept.

Urmează clasele primare şi secundare la Sibiu, apoi se mută în Bucureşti împreună cu mama sa şi cu fratele.

În anul 1938 Carol II-lea instaurează dictatura regală, şi porneşte o adevarată vânătoare de legionari, întemniţând şi asasinând zeci de lideri ai mişcării amintite dar şi alţi opozanţi ai regimului.
În acest context se deschid o serie de lagăre în cadrul unor mânăstiri: Tismana, Dragomirna, Suzana, Sadaclia, fie în foste unităţi militare sau instituţii ale statului – Vaslui, Miercurea Ciuc.

Un rol important l-a avut Patriarhul Miron Cristea, la acea data şi Prim-ministru, care desfiinţeaza astfel vieţuirea respectivelor mânăstiri şi opreşte totodată activitatea liturgică.
Astfel, părintele BOR (acelaşi care înainte de 1918 spunea că va crăpa capul cu cârja episcopală primului soldat regăţean care va trece Carpaţii pentru eliberarea Ardealului) le-a luat-o cu mult înainte comuniştilor şi lui Nicolae Ceauşescu în desfiinţarea de mânăstiri şi prigonirea călugarilor.
Ecaterina Gâță este arestată în decembrie 1938 şi ajunge în lagărul de femei de la Sadaclia, din Basarabia, împreună cu alte femei printre care şi prinţesa Ioana Cantacuzino.

 

 

 

 

 

https://danielvla.files.wordpress.com/2013/05/image-2008-03-3-2489637-46-lagarul-sadaclia.jpg?w=338&h=193

 

 

 

 

Lagărul era amenajat în incinta Schitului Sadaclia; locul călugarilor fiind luat aşadar de deţinuţi.

La Sadaclia se aflau întemniţate numai fete, asupra cărora regimul carlist făcea presiuni constante pentru obţinerea desolidarizării de Mişcare şi intrarea în organizaţiile recent create de Carol al II-lea.

Fetele îi respingeau însă pe anchetatori cu hotarare: “Nici o declaraţie, nici un compromis”.
Au fost eliberate abia în primavara anului 1940.

O data cu instaurarea Statului Naţional Legionar, revine la Bucureşti; se inscrie la facultate şi a început organizarea cetăţuilor, din a căror conducere făcea parte.

După lovitura de stat a generalului Antonescu urmează o nouă prigoană.

A trecut graniţa clandestin, de două, ori mergând la camarazii aflaţi în exil, dar a treia tentativă avea să însemne şi arestarea.

Atacată chiar de călăuza pe care o plătise să o treacă graniţa şi care a încercat să o violeze, Titi s-a apărat luptându-se cu călăuza până când acesta a scos un cuţit şi a tăiat-o la braţ.

Ţipătul ei a alertat paza de frontieră şi atât ea cât şi agresorul au ajuns în arestul poliţiei.

Ecaterina Gâță era pasionată de istorie, motiv pentru care mergea zilnic la Biblioteca Centrală Universitară unde se adâncea ore întregi în studiu.

In 1944, în bombardamentele germane din 24-27 august, BCU a suferit grave avarii, iar incendiul a desăvârşit distrugerile.

 

 

 

 

 Biblioteca Centrală Universitară

În acel moment Titi a organizat acţiunea de salvare a cărţilor din Biblioteca Universităţii care era în flăcări.

Sfătuitorul şi duhovnicul Ecaterinei era Părintele Arsenie Boca, care în acea perioadă se afla la Sâmbăta de Sus în mânăstirea Brâncoveanu. Titi mergea foarte des la el consultându-l asupra deciziilor pe care le lua în coordonarea activităţilor sale.

Deşi avea mulţi pretendenţi pentru căsătorie, Titi îi refuza pentru că alesese încă din copilărie o alta cale: monahismul, pentru care îşi păstrase sufletul şi trupul neîntinate.

Părintele Arsenie îi dăduse binecuvântare pentru intrarea în monahism de îndată ce lucrurile aveau să se limpezeasca.

În anul 1948 se pregătea să treacă iarăşi graniţa spre a merge în exil. De data asta a fost arestată de agenţii din sala de lectură a Bibliotecii Academiei.

Avea în poşetă paşaportul şi toate cele necesare plecării, dar nu şi-a luat poşeta din sala de lectură când a plecat.
Un biet student, crezând că a uitat-o, a fugit dupa ea şi i-a dat-o. Astfel, dovada a căzut în mâna Siguranţei.

Titi a fost dusă la închisoarea Malmaison de pe Calea Plevnei. Fiind vorba de comandanta Cetăţuilor, în anchetă s-a implicat direct Ana Pauker care a încercat să o faca pe Titi să-şi trădeze cauza, promiţându-i libertatea. Ecaterina Gâță a încheiat discuţia cu Pauker scuipând-o.

Cu acest gest şi-a grăbit sfârşitul…

In 8 zile au omorât-o cu o cruzime de neimaginat.

Sarcina a fost dusă la indeplinire de catre maiorul Vasile Bulz,  care a legat-o,  a violat-o, a bătut-o bestial, i-a mutilat sânii cu cleştele, apoi i-a băgat un fier în vagin şi, într-un final, a omorât-o.

Pe data de 9 Aprilie 1949 a fost chemat fratele ei (venit de pe front), dus într-o celulă unde se afla spânzurată Titi cu propriul ei cordon.
Fratele a vazut în jurul gâtului urme de degete. Şocul  a fost atât de puternic, încât a luat-o la fugă şi nu s-a mai ştiut nimic de el.
Mama Ecaterinei a căutat-o zile în şir fără succes.

Într-un final a aflat adevărul şi a încercat să-i găsească trupul, mormântul.

A fost inutil: martira Ecaterina (Titi) Gâță a fost aruncata probabil intr-o groapa comuna, fie a sfarsit arsa la crematoriu. 

 

 

Sursa: hotnews.ro prin https://danielvla.wordpress.com

27/06/2016 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: