CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Batalia de la Caransebeş – Un dezastru militar la care inamicul nu era de faţă


 

 

 

 

 

 

   Ciudata lupta de la Caransebeş


Un dezastru militar mai puţin cunoscut, la care inamicul nu era de faţă, este cel de la Caransebeş, din anul 1788.

În anul 1787 a izbucnit războiul dintre Imperiul Habsburgic şi Imperiul Otoman.

Lucrurile au mers prost de la bun inceput, turcii având probleme cu aprovizionarea iar austriecii fiind afectaţi de câteva epidemii, astfel că anul 1787 s-a încheiat in coada de peste pentru ambele tabere.

În vara lui 1788 habsburgii au reluat ostilităţile, pornind în marş către cetatea Vidin, cu intenţia de a o cuceri.

Turcii au pornit şi ei în întâmpinarea adversarilor.

Armata Imperiului Austriac era formată din soldaţi adunaţi din toate teritoriile sale, ceea ce crea probleme de comunicare între ofiţeri, majoritatea austrieci, şi trupă.

Ofiţerii superiori aveau puţine în comun cu trupa, iar bariera lingvistică făcea divizarea şi mai mare.

Avand aproximativ 100.000 de soldati, armata habsburgica era adunata din toate teritoriile sale fiind alcatuita din italieni lombarzi, slavi din Balcani, austrieci, romani si inca alte etnii minoritare.

În unele unităţi ofiţerii aveau chiar interpreţi ce cunoşteau cât de cât limbile vorbite de soldaţii din trupa. 

Se pare ca nu si la Caransebes…   În armata austriacă se găseau înrolaţi şi români din Banat şi Ardeal, probabil ca infanterişti.

O mare parte din husari erau unguri.

Având în vedere că la momentul respectiv armata trecea printr-o regiune locuită de români, logic ar fifost  ca infanteriştii din avangardă să fie dintre cunoscătorii locurilor.

In timp ce cei 100.000 soldati ai Austro-Ungariei si-au stabilit tabara pe malul raului Timis, in asteptarea atacului turcesc, un grup de husari au trecut raul, sa iscodeasca prezenta turcilor.

Iscoadele n-au dat peste turci, dar au dat peste niste civili, numiti atunci tigani, iar astazi rromi, care s-au oferit sa le vanda o cantitate importanta de alcool distilat, niste „schnapps” (adica…rachiu).

Ostasii au cumparat si au inceput sa bea. Vazand ca nu se mai intorc in tabara, un grup de infanteristi a trecut si el raul.

Cand au vazut ce „petrecere” au pus husarii la cale, infanteristii au cerut si ei alcool. Husarii au hotarat sa nu le dea nici un strop de „schnapps” si au ridicat baraje temporare in jurul butoaielor.

A urmat o discutie aprinsa. Un soldat a tras un foc de arma si de indata intre cele doua tabere s-a incins o bataie sora cu moartea.

Situatia s-a inrautatit atunci cand un ofiter austriac, in incercarea de a restabili ordinea a inceput sa strige in germana „Halt! Halt!”, ceea ce a ajuns deformat la urechile soldatilor ce nu aveau cunostinte de germana sub forma de „Allah! Allah!”.

 

 

 

 

 

 

Speriat (si probabil foarte beat), comandantul unui grup a ordonat deschiderea focului. Toata tabara a fost in picioare la auzul semnalului de lupta.

Dar in loc sa astepte sa vada care este situatia, trupele de artilerie au deschis focul bulversate, crezand ca otomanii sunt peste tot.

De fapt, trageau asupra propriilor camarazi.

 Asa cum am vazut, armata era amestecata: italieni, slavi, austrieci, romni, unguri. Nu se intelegeau unii cu altii si, pe acest fond, s-a pornit pe intuneric o lupta oarba fiecare luptator atacand un camarad, avand convingerea ca se bate cu un turc.

In scurt timp, numarul mare de victme i-a facut pe supravietuitori sa se retraga, dand de veste si celorlalti.

 

 

 

 

 

Intreaga armata s-a retras intr-un haos total, chiar împăratul Joseph al II-lea fiind împins jos de pe cal, iar soldaţii au început să jefuiască satele vecine, dând foc caselor.

Abia dimineaţa urmatoare s-a putut vedea cat de mare a fost dezastrul.

Doua zile mai tarziu soseau si otomanii, descoperind langa Caransebes un camp de lesuri si soldati raniti.

Turcii, au ramas consternati, vazand cei aproape 10.000 de inamici morti pe campul unei lupte, care nici nu incepuse.

Cu moralul căzut dupa lupta cu un inamic inchipuit, habsburgii s-au retras, Caransebeşul fiind capturat de armata otomana fara ca aceasta sa intampine rezistenţă.

Absurdul si tragismul situatiei a facut ca acest episod sa fie considerat in topul celor 10 cele mai  mari catastrofe militare din istorie, alaturi de batalia de la Wabash si cea de la Agincourt.

 

Surse: cracked.com; ziare.com/magazin; historia.ro; descopera.ro; curentul.net; livadacupruni.wordpress.com

27/06/2016 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , ,

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: