CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Ziua de 26 iunie în Istoria Românilor


 

 

 

 

 

 

 

26 iunie, istoricul zilei

 

 

 

 

 

 

 

 

1599: Este incheiat un nou tratat intre Tara Romaneasca si Transilvania, prin care  Mihai Viteazul a acceptat suzeranitatea lui Andrei Bathory, iar acesta a recunoscut domnia ereditara a familiei lui Mihai Viteazul.

1848: Guvernul revolutionar de la Bucuresti a decretat eliberarea robilor tigani apartinand boierilor, incepand cu data de 10 iulie.

 

 

 

 

 

 

 

1877: Are loc un duel de artilerie intre artileria romana si cea otomana in zona Calafat-Vidin,  in urma caruia  a cazut la datorie sergentul Nicolae Popescu, prima jertfa romaneasca in razboiul de independenta.

 

 

 

26 independenta-de-stat-a-romaniei

 

 

 

 

 

1900: A murit la Leordeni, Argeş, Nicolae Kretzulescu, medic şi om politic  liberal român. Era descendent direct al domnului Constantin Brâncoveanu.

A fost un prim-ministru al României având trei mandate: 1862-1863, 1865-1866 şi 1867; (n. 1 martie 1817, Bucuresti).

 

 

 

 

 


 

 

 

Personalitate cu vastă experienţă politică, a fost unul dintre membrii  fondatorii Societăţii Academice Române.

A studiat medicina la Paris si s-a remarcat ca un ilustru pionier în domeniul medicinei româneşti, fiind printre altele  si  traducatorul in limba română al  manualului de anatomie a lui Jean Cruveilhier.

A avut o bogată activitate guvernamentală în timpul domniei lui  Alexandru Ioan Cuza, când s-a consacrat drept unul dintre cei  mai apropiaţi colaboratori ai domnitorului. 

A fost autorul memoriului pro-Unire.

 

 

 

 

 

1909: S-a nascut la Pecica, Arad, Valeriu Novacu,   fizician, membru corespondent al Academiei Române; (d. 20 martie 1992, Bucureşti).

A urmat cursurile  Universitatii „Ferdinand I” din Cluj la Facultatea de Ştiinţe, în anul 1927. După 4 ani de studiu a obţinut licenţa în ştiinţele matematice, iar peste un an, în 1932, a susţinut examenele „de diferenţă” devenind şi „licenţiat în fizică”.

În Franţa s-a specializat în „fizica teoretică”, la celebrul institut care poartă numele matematicianului Henri Poincaré .

A mai urmat cursuri specializate de fizică şi la „Collège de France”, instituţie de învăţământ cu traditie seculara, fondată la Paris în 1529. 

Revenit în România, începând cu anul 1935 a ocupat funcţia de asistent la Facultatea de Ştiinţe al cărei student a fost în perioada 1927–1931.

Incepând cu anul 1947 conduce catedra de Fizică teoretică a Facultatii de Matematică şi Fizică de la Universitatea  Bucureşti.

În acest post universitar a funcţionat până în anul 1974, când a devenit şeful Secţiei de Fizică de la Institutul de Fizică din Bucuresti.

În acest domeniu, ca prim specializat al ţarii, a fost „guvernator” din partea României la „Agenţia Atomică Internaţională”, având sediul la Viena (1958–1959) şi i s-a acordat calitatea de membru în Consiliul Ştiinţific al Institutului Internaţional de Cercetări Nucleare de la Dubna, oraş din Federaţia Rusă, din apropierea Moscovei, în care a fost edificat în anul 1956 un foarte amplu centru de cercetări nucleare.

A obtinut impreuna cu colectivul de cercetatori in care a activat rezultate deosebit de importante în planul cunoaşterii în domeniile teoriei fotonice a luminii, teoriei cuantice a câmpurilor şi teoriei particulelor elementare. A fost ales în 2 noiembrie 1948 Membru corespondent al Academiei Române.

A fost membru ilegalist al Partidului Comunist din România, a activat dupa razboi în cadrul organizaţiei ARLUS si ca  membru al CC al PMR.

În mai 1961 a fost decorat cu medalia „A 40-a aniversare de la înfiinţarea Partidului Comunist din România”.

A publicat, la finalul vieţii sale active, lucrările Bazele teoretice ale fizice(1990) şi Istoria fizicii (1966), cărţi accesibile celor care doresc să îşi îmbogăţească cunoştinţele generale, utile mai cu seamă profesorilor de fizică din învăţământul preuniversitar.

 

 

 

1921: S-a născut la Galati, compozitorul Temistocle Popa (pseudonimul artistic al lui Mistocli Popa); (m. 2013, Bucuresti).

A  debutat cu melodia „Vântule din zarea albastră”, iar dintre compoziţiile sale mai cunoscute pot fi menţionionate „Gabriela”, „În rândul patru”, „În târgul moşilor”, „Mereu cânta o serenadă”, „Trecea fanfara militară”.

 

 

 

 

 

 

 

 

A fost distins  cu Premiul Festivalului de la Mamaia, cu Premiul ACIN pentru muzică de film (Un oaspete la cină); în anul 2004 a primit Ordinul Naţional pentru Serviciu Credincios, în grad de Cavaler.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1927:  Se stinge din viaţă marele istoric  român Vasile Parvan; (n. 28 septembrie 1882, Perchiu, județul Tecuci, în prezent în județul Bacău).

 
 
 

 

 

 

Savantul  român a fost şi  eseist, filosof al culturii, întemeietorul şcolii româneşti  de arheologie. A fost membru titular al Academiei Române din 1913 si  vicepreşedinte al acestui for (1920-1923).

 
 
 
 
 


1936:  S-a  stins  din viaţă la Bucov, jud.Prahova, in Romania, Constantin G. Stere, om politic, jurist şi scriitor român, originar din Basarabia; (n. iunie 1865)

 

 

 

 Constantin Stere, om politic, jurist, savant şi scriitor român

 Constantin Stere 

 Constantin G. Stere sau Constantin Sterea s-a nascut la data de  1 iunie 1865, in localitatea Ciripcău, ținutul Soroca, din Gubernia Basarabia, aflata sub ocupatia Imperiului Rus.

În tinerețe, pentru participarea la mișcarea revoluționară narodnicistă, a fost condamnat de autoritățile țariste la închisoare și surghiun în Siberia (1886-1892).

 A fondat impreună cu Garabet Ibrăileanu şi Paul Bujor  în 1906, revista “Viaţa românească”.

 

 

 

 

 

 

1940: V. M. Molotov, comisarul sovietic pentru afacerile externe, inmaneaza ministrului Romaniei la Moscova, Gh. Davidescu, prima nota ultimativa a guvernului sovietic, prin care se cere cedarea imediata a Basarabiei si a Bucovinei de Nord. Ultimatumul va fi  prelungit pana in zorii zilei de 27 iunie .

 Textul ultimatumului era următorul:

În anul 1918, România, folosindu-se de slăbiciunea militară a Rusiei, a desfăcut de Uniunea Sovietica (Rusia) o parte din teritoriul ei, Basarabia, calcând prin aceasta unitatea seculară a Basarabiei, populată în principal cu ucraineni, cu Republica Sovietică Ucraineană.

Uniunea Sovietică nu s-a impacat niciodată cu faptul luării Basarabiei cu forța, ceea ce Guvernul sovietic a declarat nu o singură dată și deschis în fața întregii lumi.

Acum, când slăbiciunea militară a U.R.S.S. a rămas în domeniul trecutului, iar situația internațională care s-a creat cere rezovlare rapidă a chestiunilor moștenite din trecut, pentru a pune în fine bazele unei păci solide între țări, U.R.S.S. consideră necesar și oportun ca-n interesul restabilirii adevărului să pășească împreună cu România la rezolvarea imediată a chestiunii înapoierii Basarabiei Uniunii Sovietice.

Guvernul sovietic consideră că chestiunea întoarcerii Basarabiei este legată în mod organic cu chestiunea transmiterii către U.R.S.S. a acelei părți de Nord a Bucovinei a cărei populație este legată în marea sa majoritate cu Ucraina Sovietică prin comunitatea soartei istorice, cât și prin comunitatea de limbă și compozițiune națională.

Un astfel de act ar fi cu atât mai just cu cât transmiterea părtii de Nord a Bucovinei către U.R.S.S. ar putea reprezenta, este drept că numai într-o măsură neînsemnată, un mijloc de despagubire a acelei mari pierderi care a fost pricinuită U.R.S.S. și populației Basarabiei prin dominațiunea de 22 de ani a României în Basarabia.

Guvernul U.R.S.S. propune Guvernului Regal al României:

  1. Să înapoieze cu orice preț Uniunii Sovietice Basarabia.

  2. Să transmită Uniunii Sovietice partea de Nord a Bucovinei cu frontierele potrivit cu harta alăturată (n.r. – care a fost trimisă a posteriori).

Guvernul sovietic își exprimă speranța că Guvernul român va primi propunerile U.R.S.S. și că acesta va da posibilitatea de a se rezolva pe cale pașnică conflictul prelungit dintre U.R.S.S. și România.

Guvernul sovietic așteaptă răspunsul Guvernului Regal al României în decursul zilei de 27 iunie curent.

Așadar, în această notă se abordează problema frontierei dintre România și U.R.S.S., potrivit pct. 2, pe baza unei hărți care a fost transmisă ulterior.

 

 

1941: Aviaţia sovietică atacă de doua ori oraşul Bucureşti, precum şi zona Ploieşti.

 

 

 

 

 

1941: Flota sovietica ataca orasul Constanta. În zorii zilei de 26 iunie 1941, nave româneşti din Marea Neagră, se vor angaja în schimburi de lovituri de artilerie cu nave sovietice.

O grupare de luptă sovietică formată din crucişătorul «Voroşilov», şase distrugătoare şi alte câteva nave mici, a întreprins un atac împotriva portului Constanţa.

Gruparea inamică a fost descoperită la 60 de mile est de coastă, de submarinul «NMS (Nava Majestăţii Sale) Delfinul», care patrula în zonă.

O forţă navală mult superioară condusă de cuirasatul «Pariskaia Komuna» aştepta la 120 de mile pentru a exploata un eventual succes.

Riposta română a fost fermă. La ora 4,12, distrugătoarele «NMS Regina Maria» şi «NMS Mărăşeşti» au manevrat pe o direcţie paralelă cu atacatorii şi au deschis focul cu tunurile de 130 mm.

Datorită falezei înalte, navele româneşti nu puteau fi observate, în timp ce siluetele navelor sovietice erau foarte clar vizibile.

Navele sovietice erau mai mari şi mai puternice. Aveau tunuri de 130 mm, care trăgeau,  undeva spre uscat.

  Imediat, încep să tragă şi tunurile de pe distrugătorul Regina Maria.

La ora 4,20, nava sovietică «Harkov» a fost lovită de un obuz românesc. Aproape imediat, un alt obuz retează catargul principal al celuilalt distrugător sovietic, «Moskva».

Focul românesc a fost susţinut, la ora 4,22, de artileria de coastă germană cu tunuri «Tirpitz». Grav lovite, cele două distrugătoare sovietice încep retragerea.

În retragere,  distrugătorul sovietic  „Moskva“, clasa Leningrad ( 2.582 to.,   echipaj: 259 membri,  armament: 6 tunuri x 130 mm, două lansatoare de torpile x 533 mm, 9 torpile, două tunuri x 76 mm, 4 tunuri x 37 mm, 6 mitraliere, 84 mine tip „1926“), a fost încadrat de proiectilele de 280 mm ale bateriei germane de coastă „Tirpitz“ (3 tunuri x 280 mm, amplasate la Sud de Constanţa, între Lazu şi Agigea, în punctul „La vii“, montate în martie 1941).

 

 

 

 

 

Distrugatorul MOSKVA (1)

 

 

 

 

Din această cauză, nava sovietică a fost nevoită să efectueze un rondou şi a intrat în câmpul de mine amplasat în zona costieră a Constanţei. Distrugătorul a lovit o mină şi s-a scufundat, rupt în două, la o adâncime de circa 40 metri, în timp ce se afla travers de Tuzla, la aproximativ 15 Mm de ţărmul românesc.Au fost înregistraţi 63 de supravieţuitori.

 

 

 

 

 

 1949: S-a nascut  Decebal Traian Remeş, politician român, fost ministru de finante si al agriculturii.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1978: S-a născut Daniel Constantin, om politic conservator, co-preşedinte al ALDE (Alianţa Liberalilor şi Democraţilor Europeni) din iunie 2015, în urma fuziunii dintre Partidul Conservator şi Partidul Liberal Reformator.

 

 

 

Şeful de cabinet al ministrului Daniel Constantin, recompensat cu un post bine plătit la Roma

 

 

 

 

 

A fost ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale în Cabinetele Victor Ponta 3 şi 4 (din 5 martie 2014); viceprim-ministru (mar.-dec. 2014); ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale în Guvernul Victor Ponta 2 (dec. 2012 – mar. 2014); ministru al agriculturii în primul Cabinet Ponta (mai – dec. 2012); deputat (din dec. 2012); preşedinte al Partidului Conservator (din 2010); preşedinte al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii pentru Agricultură (apr. – oct. 2009)

 

 

 

 

 

 

 

1986: A fost inaugurat noul edificiu al Palatului Copiilor din Bucureşti.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Palatul Naţional al Copiilor este o clădire amplasată în Bucureşti , în apropierea Parcului Tineretului, în care se desfăşoară diferite activităţi educaţionale şi artistice ale copiilor din învăţământul preuniversitar.

Inaugurarea oficială a fost la 1 iunie 1986, fiind prezentă familia Ceauşescu.

Clădirea, cu o o suprafaţă totală de 17700 mp, a purtat până în 1989 denumirea de „Palatul Pionierilor şi Şoimilor Patriei”. Colectivul arhitecţilor care au proiectat construcţia a fost premiat în 1985 cu Premiul Uniunii Arhitecţilor.

 

 

 

 

 

1995: Executivul  Romaniei a stabilit valoarea unica a cuponului nominativ de privatizare la 975.000 lei, iar cea a carnetelor cu cinci certificate de proprietate la 25.000 lei.

 

 

 

 

1997: A murit (în Germania), mezzo-soprana română de faimă internaţională, Zenaida Pally; (n.10 iunie 1919, la Soroca, astăzi în R. Moldova).

A urmat în paralel in Bucuresti trei facultăţi, între anii 1940 şi 1945: Facultatea Comercială, Academia Belle Arte şi Conservatorul de Muzică.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A început activitatea ca funcţionară la Banca de Stat şi membră a Corului Radio, unde l-a avut coleg pe David Ohanesian.
A debutat ca solistă a Teatrului de Operă şi Balet din Bucureşti în mai 1945, la 26 de ani, în rolul Amneris din Aida de Giuseppe Verdi.

La scurt timp, a plecat într-un turneu la Budapesta, unde a avut ca parteneri pe: Emil Marinescu, Lucia Bercescu şi Petre Ştefănescu-Goangă.

A interpretat un număr mare de roluri, printre care cel al Sfinxului din opera Oedip de George Enescu, la premiera românească a operei. A efectuat turnee în străinătate şi a realizat înregistrări pentru Radiodifuziunea Română.

În 1974 a emigrat în Germania, unde şi-a continuat activitatea în cor şi ca solistă la Saarbrücken, până în anul 1988.

Pentru meritele sale i s-a acordat titlul de Artist al poporului.

 

 

 

 

 

 

1997: La Helsinki, in cadrul Conferinţei pan-europene a miniştrilor Transporturilor, România a obţinut modificarea coridoarelor europene de transport 4 şi 7, în sensul includerii portului Constanţa ca punct terminus.

 

 

 

 

2000: Moare Corneliu Manescu, politician  comunist, fost  ministru de Externe al Romaniei in perioada 1961-1972; (n. 6 februarie 1916, Ploiesti).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A fost  preşedinte al Adunării Generale a ONU (1967-1968), fiind pentru  prima dată când un reprezentant al unei ţări socialiste era ales în această funcţie.

In martie 1989 a fost unul dintre semnatarii documentului anti-Ceauşescu, cunoscut sub numele de „Scrisoarea celor şase” (n. 1916) 

 

 

 

 

2013: România este în doliu național, după tragicul accident  din 23 iunie 2013 din Muntenegru, când au murit 18 turisti români.

 

 

 

 

 

 

 2013: A decedat Dumitru Matcovschi, poet, prozator, dramaturg și academician din Republica Moldova ; (n.20 octombrie 1939).

 

 

 

 

Dumitru Matcovschi, poet moldovean

 

 

 

 

Opera sa este recunoscuta în critica literară pe plan internaționalși reprezintă un simbol al mișcării de renaștere națională din Basarabia

A fost autorul a peste 50 de volume de poezie, proză și piese de teatru.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

26 iunie  este: 

Ziua Drapelului National al Romaniei.

 

 

 

 

 

 

 

 

Ziua Drapelului National a fost proclamata prin Legea nr. 96/1998 si se sarbatoreste in fiecare an la data de 26 iunie.

 

Scurtă istorie

 Culorile roşu, galben şi albastru se regăsesc târziu pe diplomele emise de Mihai Viteazul pe scuturi şi pe lambrechini . De asemenea, este de remarcat prezenţa celor trei culori în canafii şi pe pânza drapelului răscoalei lui Tudor Vladimirescu, în cadrul căreia li se atribuie pentru prima oară semnificaţia: „Libertate (albastrul cerului), Dreptate (galbenul ogoarelor), Frăţie (roşul sângelui)

In 1834  domnitorul Tarii Romanesti, Alexandru Ghica Voda, a obtinut de la otomani invoirea „de a pune steag romanesc corabiilor negustoresti si ostirii.  Acesta  era un „steag cu faţa roşie, albastră şi galbenă, având şi acesta stele şi pasăre cu cap în mijloc .

Curând, ordinea culorilor a fost schimbată, astfel încât galbenul să apară în centru. La înmânarea drapelelor, domnitorul a spus, printre altele: 

„Steagurile aceştii de Dumnezeu păzite ţări din vechime au fost fala oştirilor sale şi semnele slavei lor… Miliţia românească organizată pe temeiuri de regulă şi disciplină europeană, dobândeşte iarăşi acel drept din vechime şi primeşte steagurile sale cu feţile naţionale şi cu pajera prinţipatului. Domnia mea dar încredinţează acum batalioanelor de infanterie şi divizioanelor de cavalerie aceste steaguri ca un sfânt depozit al cinstii, al credinţii şi al supunerii către legile întocmite…”

Steagul destinat corabiilor avea doua culori (galben si rosu), cel atribuit armatei era compus din trei (rosu, galben si albastru) si un vultur la mijloc.

Acesta este socotit  inceputul adoptarii tricolorului pe pamant romanesc.

 O informatie o descoperim printre marturiile unui francmason Jean Alexandre Vaillant (chemat si stabilit in Muntenia in 1830, profesor si director al „Colegiului Sf. Sava” din Bucuresti intre anii 1831 si 1834), potrivit caruia tricolorul ar fi fluturat pentru prima data in ziua de 29 iulie 1839, pe muntele Plesuva (zona Comarnic-Prahova).

 Astfel, arborarea de catre Vaillant a tricolorului ca drapel al Principatelor este, poate, cea mai veche atestare documentara a acestui fapt.
Tricolorul romanesc era cunoscut inca din deceniul 4 al secolului al XIX-lea drept simbol national cu cel putin un deceniu inainte de oficializarea sa.

In timpul revolutiei de la 1848 Tricolorul a fost adoptat ca simbol al natiunii in prima zi a victoriei revolutiei burghezo – democratica (1848-1849), 14/26 iunie, cand a vut loc abdicarea domnitorului Gheorghe Bibescu, instaurarea Guvernului provizoriu de la Bucuresti si promulgarea decretului nr. 1 de instituire a drapelului national.

Revolutionarii de la 1848, atat cei din Transilvania, cat si cei din Tara Romaneasca, au arborat steagul tricolor, ca simbol al luptei lor, avand inscriptionat lozinca: „Fratia”: „Dreptate – Fratie” si dandu-i denumire de „stindard al libertatii”.

O luna mai tarziu, „vazand că nu s-a inteles inca cum trebuiesc facute stindardele nationale“, decretul guvernamental nr. 252 din 13 iulie 1848, preciza din nou ca “stindardele vor fi tricolore. Culorile sunt: albastru inchis, galben deschis si rosu carmin”.

Ele vor fi dispuse vertical si vor fi aranjate in ordinea urmatoare: „langa lemn vine albastru, apoi galben si apoi rosu falfaind“.

In Adunarea populara desfasurata pe dealul Filaretului din Bucuresti, in ziua de 15 iunie 1848, s-a celebrat ziua de 11 iunie, inceputul revolutiei, ”zi de mantuire pentru toata Romania”, sub flamurile tricolore.

 Tot in acel an istoric 1848, in acea impresionanta Adunare de la Blaj, 3-15 mai, s-a inaltat „flamura cea mare tricolora a natiunii romane”, a intregii natiuni romane.
Potrivit unei alte ipoteze tricolorul se impune ca drapel national in 1859, odata cu dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, culorile steagului fiind dispuse insa pe orizontala.

Primul drapel din 1859, aflat in uz pina in 1862, a avut fisia albastra plasata sus, urmand ca, in a doua parte a domniei lui Cuza, fisia rosie sa fie dispusa pe partea superioara.

Dupa venirea lui Carol I, steagurile vor avea benzile dispuse pe verticala, Romania aliniindu-se astfel regulilor respectate de steagurile europene.
Ziua Drapelului National a fost instituita pentru a marca ziua de 26 iunie 1848, cand Guvernul revolutionar a decretat ca Tricolorul – rosu, galben si albastru – sa reprezinte steagul national al tuturor romanilor; cele trei culori impartite in mod egal reprezinta principiul egalitatii, orientarea culorilor in sus semnifica verticalitatea, cifra trei este numarul perfect, pe langa tara noastra mai existand alte trei tari europene traditionale cu steagul tripartit in mod egal si vertical: Franta, Italia si Belgia. (Romanian Global News).

Semnificaţia culorilor drapelului nostru trebuie privită în cheie heraldică:

 

  • albastru cobalt: fidelitate, loialitate, profunzime, ordine, adevăr;

  • galben crom: prestigiu, virtute, inteligenţă, grandoare, bogăţie;

  • roşu vermion: acţiune, pasiune, capacitatea de a servi Patria, sinceritate, agresivitate, indemn la vigilenţă.

 

 

 

  Drapelul tarii noastre este foarte asemănător cu drapelul civil al Andorrei şi cel de stat al Ciadului, neavând însă nici o legătură cu acestea.

Asemănarea cu drapelul Ciadului, care diferă de drapelul românesc doar prin nuanţa uşor mai închisă a fâşiei albastre (indigo, în loc de cobalt la noi), a stârnit discuţii la nivel internaţional. Ambasada Ciadului de la Moscova a înaintat Organizaţiei Naţiunilor Unite un protest oficial, prin care cerea ca drapelul României să nu mai fie arborat la ONU.

Tricolorul românesc este de asemena înrudit cu cel al Republicii Moldova, acesta din urmă având însă o proporţie diferită (1:2 în loc de 2:3 la noi), un albastru mai deschis („de Voroneţ”) şi stema ţării în centru.

 

 

 

 

Ziua internaţională împotriva torturii   –  In anul 1997, la recomandarea Consiliului Economic  şi Social, Adunarea Generală a ONU  a proclamat ziua de 26 iunie ca  Zi Internaţională pentru sprijinirea victimelor  torturii (rezolutia 52/149).

 

 

 

 

 

 

 

 

Scopul acestei  zile este lupta pentru eliminarea torturii şi funcţionarea efectivă a Convenţiei împotriva torturii  şi a altor tratamente sau pedepse crude, inumane sau  degradante, semnată în 1984 şi intrată în vigoare la  26 iunie 1987.

 

 

 

 

CITITI  SI :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/06/26/o-istorie-a-zilei-de-26-iunie-video/

 

 

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse) :

 

 

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008 ;

  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;

  3. e.maramures.ro ;

  4. Wikipedia.ro.;

  5. mediafax.ro ;

  6. worldwideromania.com ;

  7. Enciclopedia Romaniei.ro ;

  8.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;

  9.  Istoria md;

  10. agerpres.ro.

26/06/2016 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: