CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

UN CAZ INCĂ NEELUCIDAT AL ISTORIEI NOASTRE : DISPARIȚIA GENERALULUI AVRAMESCU, ELIBERATORUL ARDEALULUI


  Generalul Gheorghe Avramescu era născut in data de 26 ianuarie 1893 la Botoșani si avea in 1945 varsta de 51 de ani.

Ca ofițer de valoare, a parcurs cu brio treptele ierarhiei militare, astfel ca in 1936 ajunsese general de brigadă si apoi, in 1940, general de divizie.

Prima dată cand s-a auzit in marele public  numele lui a fost un an mai tirziu, în vara 1941, cînd a condus cu succes Corpul de vînători de munte în Bucovina.

În toamna aceluiași an, se remarca la nord de Marea Azov.

După arestarea mareșalului Antonescu și trecerea României de partea Aliaților, generalul Avramescu s-a remarcat la comanda Armatei a 4-a, în luptele de eliberare purtate in nord – vestul Transilvaniei ocupate de Ungaria in urma Giktatului de la Viena, apoi in bătăliile contra Armatelor germane de pe teritoriul Ungariei și Cehoslovaciei.

 

 

dispariţia generalului român gheorghe avramescu

Foto: gen. Gheorghe Avramescu – centru imaginii (Sursa foto: ww2awards. com)

După momentul 23 august 1944, sovieticii preluasera neoficial conducerea în România, iar Armata română se găsea în postura de aliat al dominatorilor, România fiind efectiv o ţară aflata sub stare de ocupaţie. 

 Începea să-şi arate colţii şi să se repete în oglindă o veche practică, aplicată şi de germani pe Frontul de Est, cea a impunerii supremaţiei partenerului mai puternic, ajungându-se în curând la situaţii în care interesele româneşti erau nu numai ignorate, dar şi prejudiciate.

La 7 septembrie 1944, mareşalul Malinovski, comandantul frontului ucrainean, şi-a subordonat toate unităţile române operative de pe front.

În ciuda rezultatelor bune obţinute pe câmpul de luptă, la nivelul comandamentelor începuseră să apară relaţii tensionate, din cauza modului în care sovieticii au înţeles să coopereze.

O practică des uzitată de sovietici, şi faţă de care Avramescu a luat poziţie, a fost aceea de a prezenta victoriile româneşti drept succese ale trupelor Armatei Roşii.

Avramescu a sesizat corect că de fapt, la mijloc era vorba de o miză politică şi că se intenţiona negarea aportului nostru, pentru ca Romania sa nu poata beneficia de avantajele recunoasterii statautului de tara cobeligeranta in razboiul antihitlerist.

La 14 decembrie 1944, Avramescu îi reproşa mareşalului Malinovski în termeni fermi, faptul că Armata a 4-a română nu fusese citată în niciun comunicat oficial, nici măcar pentru a se menţiona existenţa ei pe front.

Luările de poziţie repetate ale generalului Avramescu, menite să apere onoarea şi demnitatea Armatei române, l-au transformat curând într-o persoană indezirabilă în aşa-numita cooperare cu  comandamentul sovietic, lucru care a condus, se pare, la arestarea sa, Armata română fiind acuzată de sovietici de incapacitate operativă şi chiar de trădare.

La câteva luni după retragerea trupelor germane de pe teritoriul ţării, Armata română desfăşura operaţiuni alături de noii aliaţi, pe teritoriul Ungariei şi al Cehoslovaciei.

Pe 2 martie 1945, generalul Gheorghe Avramescu, aflat la comanda Armatei a 4-a române pe frontul din Cehoslovacia, a fost sechestrat de autorităţile sovietice, împreună cu şeful de stat major şi alţi ofiţeri şi civili, în total 36 de persoane.

Acest episod tragic este indisolubil legat de destinul României în acei ani teribili, iar subiectul rămâne deschis cercetării.

Din acea zi, dispariţia unuia dintre cei mai importanţi comandanţi ai Armatei române a făcut obiectul a numeroase supoziţii şi controverse.

Evenimentul, deosebit de grav, a acţionat ca o undă de şoc in randurile  trupelor romane aflate în plină campanie, în condiţiile în care colaborarea cu Armata Roşie se dovedise extrem de dificilă, noul aliat acuzând armata română, în dese rânduri, de incapacitate operativă sau chiar trădare şi trecere voluntară la inamic.

Povestea noastră începe asadar pe 2 martie 1945, cand generalul Avramescu, aflat la comanda Armatei a 4-a se găsea în Cehoslovacia.

La ora 13,oo a fost chemat la punctul de comanda, de generalul sovietic FF Jmacenko, comandantul grupului de armate din care facea parte  si Armata a 4-a română.

Două ore mai tîrziu, generalul Avramescu pleca, însoțit de șeful de stat major, generalul Nicolae Dragomir, și de doi ofițeri – garda sa personalăla intalnirea cu FF Jmacenko, care  i-a primit pe cei doi generali români la ora 18,30.

La 17,45, generalul Serstiuk le-a spus celor doi ofițeri din gardă că generalii Avramescu și Dragomir, vor pleca cu gen. Jmacenko la comandamentul Frontului 2 Ucrainian pentru a se intilni cu maresalul R. I. Malinovski.

La ora 20,30 genenralul  Serstiuk, a ordonat generalului Nicolae Dăscălescu, comandantul Corpului 2 armată, să preia comanda Armatei a 4-a, iar generalului Ioan Spirea, comandandul artileriei, să preia funcția de șef de stat major. Explicația a fost ca generalii Avramescu si Dragomir au fost chemați la București.

A doua zi, 3 martie, soția generalului Avramescu, aflata atunci in zona frontului, a primit de la un ofițer sovietic, o scrisoare prin care îi cerea să să plece la Sibiu, împreuna cu ceilalti membri ai familiei care o însoteau.

In fapt, toți au fost  arestati la Divin, punctul de comanda al Armatei 40 sovietice. Una din fiicele generalului a încercat să se sinucida.

Sotia generalului Avramescu se va întoarce din deportarea în URSS abia după 11 ani, în 1956.

Era un fapt fara precedent ca un general al Armatei române să fie arestat de sovietici. Starea de spirit a comandantilor militari români era extrem de proasta, pentru ca oricine se putea astepta la același lucru.

Și nimeni nu stia ce i se întîmplase generalului.

Autoritatile sovietice au refuzat să dea explicatii. Sotia generalului  Avramescu a facut demersuri pe langa autoritățile sovietice să afle ce i s-a intimplat soțului ei, insa abia în 1963 Crucea roșie sovietica i-a răspuns printr-o scrisoare, in care era informata că generalul Gheorghe Avramescu a murit pe 3 martie 1945, adică a doua zi dupa arestare, în orasul cehoslovac Jasbereny.

Că fusese înmormîntat de sovietici la Budapesta în cimitirul Soshalom, un cartier al capitalei ungare.

 Scrisoarea corespundea variantei oficiale sovietice,  din 22 martie 1945, conform căreia generalul român Avramescu fusese ucis în maşina în care fusese flancat în stare de arest pe bancheta din spate, de doi din cei trei ofiţeri NKVD care îl însoţeau.

Pe teritoriul Ungariei, coloana fusese atacată de aviaţia germană, iar cei trei ofiţeri sovietici reuşiseră să se salveze, mai puţin generalul român, care nu a apucat să sară din automobil, fiind rănit mortal, prin parbriz, de gloanţele germanilor.

În ciuda faptului că motivul real al arestării rămâne învăluit în incertitudine, dispariţia generalului Gheorghe Avramescu este strâns legată de transformările politice survenite în preajma instaurării în România a guvernului condus de Petru Groza, de la 6 martie 1945.

 Înainte de instaurarea guvernului comunist Petru Groza la 6 martie 1945, numele generalului Avramescu a fost vehiculat pentru postul de premier, atât în presă, cât şi în rapoartele serviciilor secrete sovietice. Generalul Gheorghe Avramescu comandase Armata a 4-a care eliberase Ardealul şi Ungaria de ocupanţii hitlerişti şi hortyşti şi continua lupta pe teritoriul Cehoslovaciei.

Cunoscut pentru actele sale umanitare atât pe timp de pace, cât şi pe timp de război, popular şi iubit de soldaţi, generalul Avramescu devenise pentru regele Mihai o opţiune reală împotriva lui Petru Groza.

Fiind un candidat greu de înlăturat prin mijloace democratice datorită aureolei de erou şi a neutralităţii sale politice, sovieticii şi acoliţii lor comunisti au decis să-l elimine pe general. Astfel, la 2 martie 1945, în timp ce regele Mihai îl aştepta pe Avramescu la Bucureşti pentru a forma guvernul, generalul este arestat în secret de NKVD.

Noaptea târziu, după o aşteptare zadarnică, regele Mihai cedează presiunilor sovietice şi îl acceptă pe Groza ca prim-ministru.

Dispariţia generalului Avramescu marchează sfârşitul unui regim democratic şi începutul regimului totalitar comunist, care va dăinui în România până în 1989.

De ce au pastrat sovieticii atîta vreme tacerea ? Greu de știut astăzi, dacă pană in 1963 nu a existat nici măcar certitudinea mortii sale.

Au circulat mai multe versiuni. Unii au pretins ca l-ar fi văzut și după 2 martie. Alții că l-ar fi văzut în diferite închisori sovietice.

De ce a fost arestat generalul Avramescu ? Este prima intrebare. În 1945 autoritățile sovietice l-au acuzat pe general de trădare.

Generalul s-ar fi pregătit să treacă la inamic, în tabăra germană. Acuzație lipsită de probe. Sovieticii erau experti in fabricarea de acuzatii false.

Ei il răpisera în  imprejurări oarecum asemanatoare, și tot la Budapesta,  pe diplomatul suedez Raoul Wallenberg.

 E greu de presupus că generalul să nu fi înțeles că războiul era deja pierdut de germani. Era generalul Avramescu un trădător ?

Exista o singura imputare pe care sovieticii puteau s-o facă generalului român. Sovieticii au vrut să dea un exemplu, să intimideze si să se răzbune.

În toamna 1944 prin zona de lupta a Armatei a 4-a comandată de general dezertase ginerele sau, Ilie Vlad Sturdza.

Sturdza era un cunoscut legionar,iar  soarta lui era pecetluită dacă rămînea în țară. Il astepta pușcăria.

Împreuna cu Sturdza a trecut la nemti și fiica generalului, Felicia. Putem presupune că decizia lui Sturza de a părăsi România a fost luata cu știrea generalui. Era aici un act de tradare ?

E dificil azi să judecăm faptele. Erau vremuri extrem de tulburi. Cert este că generalul Avramescu a fost retras de pe front la cererea sovieticilor.

La sfirșitul lunii ianuarie 1945, maresalul Malinovski, a cerut să fie rechemat pe front. Motivul : În lipsa sa, puterea combatantă a Armatei a 4-a a scăzut la jumătate.

La 19 februarie, generalul Avramescu a revenit pe front, tot la comanda Armatei a 4-a. Două săptămîni mai tîrziu era arestat. Era o schimbare de atitudinea sovieticilor intr-un timp foarte scurt.

E posibil să fi existat un conflict între Armata roșie și KGB.

E posibil ca mareșalul Malinovski, să-l fi preferat pe generalul român la comandă, dar KGB-ul,  confecționîndu-i un dosar, să fi obtinut de la Beria ori Abakumov, șefii temutului serviciu secret sovietic, decizia de înlăturare a generalului.

Acuzațiile trebuie să fi fost grave, dacă nici mareșalul Malinovski nu a reușit să împiedice arestarea lui. O altă versiune ne spune ca fusese chemat pe front tocmai pentru ar fi arestat.

În România, sovieticii puteau mult mai greu să în aresteze.  Reactiile politice, protestele diplomatice, si imaginea negativă oferită de un regimul de ocupație i-au impiedicat pe sovietici să îl aresteze acasă.

În plus, înainte de conferința de la Yalta, sovieticii nu doreau sanască alte discutii  cu angloamericanii.

Readucerea la comanda Armatei a 4-a fi făcut parte din planul asasinării sale.

Afacerea rămîne o enigmă. Ce s-a întîmplat după arestare ? A murit asa cum pretind sovietiicii la 3 martie 1945, a doua după arestare, în urma unui bormbardament german?

În acest caz sovieticii ar fi dat chiar in 3 martie un comunicat prin care să anunțe moartea generalului. Tăcerea a lor a durat pina in 1963.

Totuși,ce s-a întimplat?

A fost generalul judecat ? Cand, cum, de ce tribunal ? A fost dus in spatele frontului ?

A stat inchis la Lubianka, temuta închisoare KGB din Moscova ?…Numai deschiderea arhivelor sovietice va face lumina in acest caz.

* Avem totuși un alt final. Trupul generalului a fost adus în țară, din cimitirul budapestan unde odihnea. A fost primit cu onoruri militare si îngropat la Cluj, la 23 octombrie 2000, în Cimitirul Militar.

 

23/06/2016 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , ,

1 comentariu »

  1. Cine se trezește să vorbească despre gen. avramescu! du-te și fă istoria oficinei wiesel, băi stelică!

    Comentariu de Acta Diurna | 23/06/2016 | Răspunde


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: