CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Ziua de 21 iunie în Istoria Românilor


 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

21 iunie, istoricul zilei

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1822: Sfarsitul epocii  fanariote in Principatele Romane, dupa  acceptarea de catre Poarta Otomana a  unor domni pamanteni.

In Moldova urca pe tron la 21 iunie, Ionita Sandu Sturza. In  Muntenia domnul pamantean  Grigore al IV-lea Ghica, (Grigore Dimitrie Ghica), este inscaunat la data de  30 iunie.

 

 

 

 

 

 

1848: Revista „Foaie pentru minte, inima şi literatură”, a publicat in nr. 25 din 21 iunie 1848, alaturi de prima parte a Proclamatiei de la Islaz, act fundamental al Revolutiei din Tara Romaneasca si  poezia  „Un răsunet”, de Andrei Mureşanu.

 

 

21 Foaie_pentru_MIL

 

 

 

 

Din data de 24 ianuarie 1990, această poezie, pe muzica lui Anton Pann, a devenit Imnul de Stat al României, cunoscut sub titlul „Deşteaptă-te, române!”

 

 

 http://www.youtube.com/watch?v=7nqddPBSmb4&feature=related

 

 

 

 

 

 

 

1848: Inceputul revoluţiei paşoptiste în Muntenia.

 

 

 

Studenţi revoluţionari din Moldova şi Ţara Românească, prezentînd la Paris tricolorul românesc cu menţiunile

Acuarelă de C. Petrescu : Studenţi revoluţionari din Moldova şi Ţara Românească, prezentînd la Paris tricolorul românesc cu menţiunile „Dreptate, Frăţie” în 1848.

 

 

Revoluţia Română de la 1848 a fost parte a revoluţiei europene din acelaşi an şi expresie a procesului de afirmare a naţiunii române şi a conştiinţei naţionale.

În ţările Române s-au produs trei revoluţii în anul 1848: revoluţia din Moldova – care a fost înăbuşită de la început, cea din Muntenia, iar a treia în Transilvania.

În Muntenia, revoluţia s-a bucurat, de la început, de mai mult succes decît în Moldova; una din cauze a fost mai buna organizare a ei, o alta, concursul unei părţi din administraţie şi armată.

În timpul domniei lui Gheorghe Bibescu se formase, în 1843, o societate politică secretă, intitulată Dreptate-Frăţie. Din ea făceau parte tinerii patrioţi şi progresişti, dintre care mulţi studiaseră în străinătate, mai ales la Paris.

În capitala Franţei izbucnise revoluţia la începutul anului 1848; conducătorii ei fagaduiseră sprijin tinerilor munteni, în cazul cînd se vor ridica împotriva asupritorilor.

Mişcarea a izbucnit în Muntenia, în ziua de 21 iunie 1848, stil nou (9 iunie 1848, stil vechi) la Islaz, în judeţul Romanaţi, ale cărui autorităţi, militare şi civile, erau de partea revoluţionarilor.

S-a citit Proclamaţia de la Islaz, formată din 22 de articole în care se prevedea:

    – independenţa administrativă şi legislativă,
– separaţia puterilor,
– egalitatea drepturilor politice,
– alegerea unui domn responsabil pe termen de cinci ani,
– reducerea listei civile a domnitorului,
– emanciparea clăcaşilor,
– emanciparea israeliţilor şi drepturi politice pentru compatrioţii de altă credinţă,
– dezrobirea ţiganilor,
– instrucţiune egală,
– înfiinţarea unor aşezăminte penitenciare,
– crearea gărzii naţionale.

La 23 iunie 1848, stil nou (11 iunie 1848, stil vechi), ştiind că a pierdut sprijinul armatei, Bibescu semnează, la Bucureşti proclamaţia de la Islaz care va deveni noua constituţie.

A doua zi, ruşii au protestat prin consulul lor şi au ameninţat că vor invada ţara. În aceste condiţii, Gheorghe Bibescu abdică.

Scurta perioadă de trei luni cît a durat revoluţia în Muntenia a avut totuşi urmări însemnate. Ea a produs o mişcare a maselor, o zguduire a societăţii, în special a clasei posedate, a facilitat pătrunderea ideilor de reformă socială, care-şi vor găsi mai tîrziu expresia în dispoziţiile din 1858 ale Convenţiei de la Paris şi în legile din 1863-1864 ale lui Cuza şi Kogălniceanu: securizarea averilor mănăstireşti, împroprietărirea ţăranilor şi legea învăţământului.

Pe de altă parte, prin influenţa exercitată, în mai mare măsură asupra revoluţionarilor din Moldova, care formulează, utilizând proclamaţia în 22 de puncte, programul din august, şi în mai mică măsură asupra revoluţionarilor din Transilvania, ea contribuie la întărirea şi adîncirea ideii de unitate naţională.

În sfîrşit, prin propaganda în Apus a fruntaşilor exilaţi, ea determină un puternic curent de opinie publică şi guvernamentală în favoarea Principatelor, curent care-şi va dovedi eficacitatea cu prilejul încheierii Tratatului şi apoi a Convenţiei de la Paris (1856, respectiv 1858).

Nu este, prin urmare, exagerat a afirma că revoluţia munteana de la 1848 stă la baza României moderne.

 

 

 

 

 

1848: Revoluționarii moldoveni, exilați după represaliile domnului Moldovei Mihail Sturdza, organizează la Cernăuți Comitetul revoluționar moldovean, în frunte cu Costache Negri, Alexandru Ioan Cuza, Zaharia Moldoveanu, etc, care ține o strînsă legătură cu revoluția din Valahia.

Comitetul însărcinează pe Mihail Kogălniceanu să redacteze un program de revendicări sociale și politice.

 

 

 

 

 

1853: Trupele rusești trec Prutul in Tarile Romane, fără a declara război Turciei.

În septembrie, sultanul otoman sprijinit de Anglia și Franța adresează Rusiei un ultimatum, prin care îi cere evacuarea trupelor din Moldova și Muntenia.

Urma să se înceapă Războiul Crimeii (1853-1856), purtat de Rusia pe de o parte și Turcia, Anglia, Franța și Regatul Sardiniei, pe de  altă parte, razboi in care Rusia va fi  invinsa.

 

 

 

 

 1872 : Fruntaşii politici români din Transilvania, întruniţi la Blaj, au alcătuit un memoriu în care cereau recunoaşterea limbii române, vorbită de majoritatea populaţiei ardelene, ca limbă oficială.

De asemenea s-a cerut o nouă lege electorală fără privilegii de clasă şi de castă, autonomia şcolilor confesionale, întrebuinţarea în Universitatea din Cluj şi a limbii române s.a.

 

 

 

 

1878: A avut loc Congresul de la Berlin, convocat de marile puteri nemulţumite de prevederile Tratatului de la San Stefano, incheiat de Rusia cu Imperiul Otoman, dupa razboiul  din anii 1877-1878 .

In timpul acestui Congres au fost recunoscute independenţa României şi drepturile acesteia asupra Dobrogei.

 

 

 

 

 

 

1888: S-a născut Horia Furtună, poet, dramaturg şi prozator; autorul poeziei „Un suflet nou”, dedicată momentului inaugural al Radiodifuziunii Române (1.XI.1928), poezie citită la microfon de autor.

Ulterior a fost realizator şi director de programe la Societatea Romana de Radio; (m. 1952). NOTĂ: Dicţionarul cronologic – Literatura română dă ca dată a naşterii 21 iunie 1886.

 

 

 

 

 

1894: S-a născut Virginia Haret-Andreescu, prima femeie-arhitect din lume recunoscută la Congresul XVI de Istorie a Științei (București, 1981).

A studiat la Școala Superioară de Arhitectură și Belle- Arte din  Paris.

 

 

 

 

 

 

 

Virgina Maria Andreescu – Haret (1894 -1962)

 

 

 

 Prima femeie arhitect România, s-a născut la 21 iunie 1894. Era nepoata marelui pictor peisagist Ioan Andreescu şi soţia matematicianului şi astronomului Spiru Haret, nepotul care a moștenit numele fondatorului învățămantului romanesc de performanță.

La 9 ani, rămasă fără mamă, s-a ocupat de cei trei frati şi de gospodărie.

Având înclinare spre disciplină, a reuşit să treacă peste acest handicap şi să facă liceul în particular, iar în anul 1912, după obţinerea diplomei de bacalaureat la Liceul Mihai Viteazul, să intre prima la examenul de admitere al Şcoalei de Arhitectură din Bucureşti.

Notele obţinute relevă o studentă strălucită, remarcată de Petre Antonescu, profesorul care a inclus-o în echipa sa şi sub a cărui coordonare a lucrat pe şantierele numeroaselor clădiri proiectate de el.

 

În 6 iulie 1919 proiectul ei de diplomă cu tema „O Academie de Arte Frumoase” a obţinut calificativul maxim: „admis cu menţiunea foarte bine”. I s-a decernat diploma cu numărul 62 pe 1919. Era „prima diplomă de arhitect atribuită unei femei” în România, pe plan mondial fiind a patra în ordine cronologică!

Proiectul a fost prezentat la Expoziţia absolvenţilor Şcoalei de Arhitectură ţinută la Ateneul Român în anul 1925 şi a fost distins cu premiul Ministerului Instrucţiunii Publice.

Printre proiectele sale arhitecturale se numără: Palatul Tinerimea Română, Liceele Dimitrie Cantemir şi Gheorghe Şincai, Biserica “Sf. Treime”, una din cele mai mari din Bucureşti, primele blocuri din beton armat, cinematograful Parc din staţiunea Govora.

Virginia Andreescu Haret şi-a lăsat amprenta asupra Bucureştiului: pe bulevardul Schitu Măgureanu – palatul fostei societăţi Tinerimea Română, clădire cu 7 etaje, cu basoreliefuri cu scene din antichitate; de asemenea, pe Calea Victoriei, ridică o serie de clădiri – printre primele blocuri de beton armat; pavilonul administrativ şi dependinţele subterane ale aeroportului Băneasa, precum şi alte clădiri monumentale, fie de stat, fie vile particulare.

 

 

 

 

 

 

 

 

Foto: Palatul Tinerimea Română.

 

 

 

Lista proiectelor şi realizărilor arhitecturale ale Virginei Andreescu-Haret este lungă şi impresionantă.

Marea arhitectă s- a stins  la 6 mai 1962, lăsând în urma sa o operă importantă şi un renume mondial.

 

 

 

 

 

 

 

 1909: A murit  istoricul literar şi poetul Vasile Gherman Pop.

S-a numărat printre pionierii istoriei literare româneşti.

„Conspectul” său (apărut în două volume, în 1875 şi 1876) a fost o primă sinteză informativă cu privire la dezvoltarea culturii şi literaturii noastre de la începuturi până în zilele autorului (n. 1850, la Crasna/Storojineţ, azi în Ucraina).

 

 

 

 

 

1920: S-a născut actorul  de comedie Puiu Călinescu; (m. 16 mai 1997).

 

 

 

 

 

 

1921: La Bucureşti, a avut loc premiera filmului „Ecaterina Teodoroiu”, denumit în presa vremii drept „un episod în jurul Ecaterinei Teodoroiu, fecioara de la Jiu, înscenat cu concursul Armatei”.

Filmul, realizat în colaborare cu Societatea Mormintelor Eroilor de Război, îmbină episoade reconstituite, cu Marietta Rareş în rolul Ecaterinei, cu materiale autentice din actualităţile de război, filmate pe front de Serviciul Foto – Cinematografic al Armatei Române.

Pelicula a fost regizată de cineastul, regizorul şi operatorul Nicolae Barbelian.

 

 

 

1938: A murit (la Cluj) Béla Páter, inginer agronom de naţionalitate maghiară, autor al unor importante  cercetări asupra culturii şi valorificării plantelor medicinale, domeniu în care şi-a câştigat un renume internaţional; (n. 1860, la Eperjes/Ungaria).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 1941: Al doilea război mondial: În noaptea de 21 – 22 iunie, ora 24.00, Armata Română a declanşat operaţiunile militare pentru eliberarea Basarabiei şi Bucovinei de Nord de sub ocupaţia sovietică.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

http://youtu.be/cOkPQCOBuLk

 

 

 

 

 

1943: S-a născut la Bucuresti, regizorul de teatru şi operă Andrei Şerban; stabilit în SUA din 1975, a pus în scenă spectacole în 39 de ţări.

In 1968 a absolvit Institutul de Teatru si Cinematografie Bucuresti, clasa Radu Penciulescu.

Ca regizor, a pus in scena spectacole de teatru si opera in 39 de tari.
In SUA, incepand cu 1970, timp de 20 de ani, a fost asociat cu Robert Brustein”s American Repertory Theatre Company. A lucrat, de asemenea, cu La MaMa Theatre, the Public Theatre, Lincoln Centre, Circle in the Square, Yale Repertory Theatre, the Guthrie Theatre, A.C.T. si cu New York City, Seattle si Los Angeles Opera.
In Europa, a lucrat pentru Opera din Paris, Geneva, Viena si Bologna, cu Welsh National Opera, Covent Garden, Théâtre de la Ville, Helsinki Lilla Teatern, Teatrul National Bucuresti (1990-1993, ca director), La Comédie Française.
In Japonia a pus in scena spectacole pentru Shiki Company of Tokyo.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

In 1990 s-a întors în România şi a fost pentru o scurtă perioadă director al Teatrului Naţional din Bucureşti (1990-1993).

A obtinut numeroase premii si distincti, intre care se remarca:

1965 – Premiul „Best Performance” cu piesa „Seful sectorului suflete”, scrisa de Alexandru Mirodan, cu ocazia Festivalului International Studentesc de la Zagreb
Obie Awards
Tony Award
Premii la Festivalurile de la Avignon, Shiraz si Belgrad
Multe din productiile sale au fost nominalizate pe Broadway, in New York.

 

 

 

 

1951: S-a născut solistul vocal şi compozitorul Doru Tufiş.

 

 

 

 

 

1970: A decedat in Bucuresti, matematicianul Victor Vâlcovici, fost profesor universitar la Iaşi ,Timişoara (primul profesor român de mecanică raţională) şi Bucureşti.

A urmat Facultatea de Ştiinţe la Universitatea din Bucureşti (1904 – 1907). Studiile superioare le-a definitivat in Germania, la Universitatea din Gottingen, obţinând aici doctoratul în matematică, în 1913.

La Timişoara a pus bazele Societăţii Ştiinţifice din Politehnică şi a publicaţiei „Bulletin scientifique de l’Ecole Politehnique”. A condus şi „Revista matematică” din Timişoara, înfiinţată de Traian Lalescu.

În anul 1930 se mută la Universitatea din Bucureşti. Între 1931 – 1932 este numit ministru al Lucrărilor Publice, în cabinetul condus de Nicolae Iorga. De asemenea, în cariera sa politică a ajuns deputat. În 1936 este numit membru corespondent al Academiei Române (membru titular din 1965).

 

 

 

 

 

A abordat probleme de dinamică stelară, de matematică aplicată şi probleme privind fundamentele mecanicii; este considerat creatorul hidrodinamicii şi al aerodinamicii teoretice româneşti.

A fost membru titular al Academiei Române din 1965; (n. 21 septembrie 1885, Galati).

 

 

 

 

 

1982: A murit Nicolae Ioan Popa, comparatist şi istoric literar; prin întreaga sa activitate a contribuit la afirmarea unei concepţii româneşti de literatură comparată; frate cu dramaturgul Victor Ion Popa; (n. 1897).

NOTĂ: Unele surse dau ca dată a morţii sale ziua de 22 iulie 1982.

 

 

 

 

 

 

1988: A murit istoricul  şi criticul  literar roman, George Ivaşcu; (n. 22 iulie 1911, Cerţeşti ).

A fost un autor şi publicist român comunist, membru al PCR încă din perioada de ilegalitate a acestuia, a fost implicat, în 1948, în procesul grupului Lucreţiu Pătrăşcanu şi condamnat mai întâi la moarte, apoi la temniţă grea, pentru ca în 1954, după revizuirea procesului, să fie declarat nevinovat şi eliberat.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A fost director al revistei „Contemporanul” (1955-1971) şi redactor-şef al revistei „România literară” (1971-1988); (n. 1911)

 

 

 

 

 1991: S-a încheiat Acordul-cadru de cooperare dintre Guvernul României şi UNICEF

 

 

 

 

 

1992: Proclamarea oficială a canonizării de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a următorilor sfinţi români: Sfântul Cuvios Gherman din Dobrogea (cu data de prăznuire la 29 februarie); Sfântul Ierarh Iosif Mărturisitorul din Maramureş (24 aprilie); Sfântul Ierarh Ghelasie de la Râmeţ (30 iunie); Sfântul Ierarh Leontie de la Rădăuţi (1 iulie); Sfântul Voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt (2 iulie); Sfântul Cuvios Ioan Iacob de la Neamţ – Hozevitul (5 august); Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla (7 august); Sfinţii Martiri Brâncoveni, Constantin Vodă cu cei patru fii ai săi: Constantin, Ştefan, Radu, Matei, şi sfetnicul Ianache (16 august); Sfântul Cuvios Ioan de la Prislop (13 septembrie); Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul (27 septembrie); Sfinţii Preoţi Mărturisitori Ioan din Galeş şi Moise Măcinic din Sibiel (21 octombrie); Sfântul Cuvios Antonie de la Iezerul-Vâlcea (23 noiembrie) şi Sfântul Cuvios Daniil Sihastrul (18 decembrie).

 

 

 

 

 

 

 

1995: Toţi liderii partidelor parlamentare române au semnat „Declaraţia de la Snagov”, prin care şi-au dat acordul de principiu faţă de Strategia naţională pentru pregătirea aderării României la Uniunea Europeană.

 

 

 

 

 

 

2001: Comitetul Român pentru Adopţii a decis suspendarea, pentru un an, a primirii de noi cereri de adopţie a unor copii din România de către persoane sau familii din străinătate.

 

 

 

2008: A decedat lingvistul şi scriitorul  Victor Iancu.  

 

 

 

 

 

Victor Iancu - colegul, lingvistul, scriitorul, profesorul şi prietenul plecat la cele veşnice

 

 

 

 

A publicat cărţi de lingvistică, dicţionare, lucrări de dialectologie şi folclor, dar şi romane şi piese de teatru; (n. 1936).

 

 

 

 

 

In data de  21 iunie este  Solstitiul de vara

 

În 21 (respectiv 20) iunie, în emisfera nordică soarele ajunge în zenit şi nu mai apune la cercul polar.

Această zi marchează solstiţiu de vară în emisfera nordică şi solstiţiu de iarnă în emisfera sudică. Este ziua anului cu lumina zilei cea mai lungă în emisfera nordică, şi cea mai scurtă în emisfera sudică.

 

În jurul zilei de 21 iunie, longitudinea astronomică a Soarelui este de 90°.

Este momentul solstițiului de vară, ce marchează începutul verii astronomice, când ne bucurăm de cea mai lungă zi din an, dar şi cea mai scurtă noapte.

 

 

 

 

 

 

 

 

In timpul solstitiului de vara, soarele descrie o miscare circulara, paralela cu Ecuatorul. Dupa acest moment, pana la solstitiul de iarna, de pe 21 decembrie, durata zilelei va incepe sa scada progresiv, iar a noptii sa creasca.

Daca in emisfera nordica pe 21 iunie e vara si foarte cald, in emisfera sudica in aceeasi zi incepe oficial iarna.

 

 

 

 

CITITI  SI :

 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/06/21/o-istorie-a-zilei-de-21-iunie-video-3/

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse) :

 

 

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008 ;

  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;

  3. e.maramures.ro ;

  4. Wikipedia.ro.;

  5. mediafax.ro ;

  6. worldwideromania.com ;

  7. Enciclopedia Romaniei.ro ;

  8.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;

  9.  Istoria md.

  10. agerpres.ro

 

21/06/2016 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , ,

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: