Ziua de 20 iunie în Istoria Românilor
20 iunie, istoricul zilei
1862: Este asasinat primul ministru al Principatelor Unite, Barbu Catargiu; ( 8 iunie s.v).
Foto: Barbu Catargiu (n.26 octombrie 1807, Bucuresti).
A fost lider al Partidei conservatoare și un strălucit orator.
Era fiul marelui vornic Ștefan Catargiu și al Țiței (Stanca) Văcărescu (fiica banului Barbu Văcărescu).
A fost prim ministru al României dîn 1862 si până când a fost asasinat pe 20 iunie al aceluiași an.
Asasinul său prezumtiv se presupune că ar fi fost un oarecare Gheorghe Bogati, insa nici pana astazi nu se cunoaste cu certitudine cine l-a împușcat sub clopotnița Mitropoliei din Bucuresti, după ce ieșise din Adunarea legislativa a tarii.
După asasinarea lui Catargiu, Bogati s-a îmbogățit brusc și a primit un post important la Piatra Neamt.
Printre cei suspecți de organizarea asasinarii sale a fost și Nicolae Bibescu, prefectul Politiei Bucuresti, poreclit ulterior „Pistol“ si care a refuzat să ofere declarații Judecatoriei Criminalicesti.
1891: A decedat la Paris, Mihail Kogalniceanu, om politic, diplomat, istoric şi gazetar, “creierul” Unirii Principatelor Româneşti ; (n. 6 septembrie 1817 la Iasi in Principatul Moldova).
A fost unul dintre cei mai importanţi oameni de stat ai generaţiei sale.
A fost membru fondator al Societăţii Academice Române din 1868, , preşedinte al Academiei Romane (1887-1890) si un colaborator apropiat al domnitorului Alexandru Ioan Cuza.
Cei doi bărbaţi de stat au întocmit împreună un amplu plan de reforme ce vor pune bazele constituirii statului român modern.
În timpul mandatului sau de ministru al afacerilor externe in timpul guvernului Bratianu, Romania îşi cucereşte Independenţa de stat.
Personalitate cu vastă experienţă politică şi diplomatică, a fost unul dintre liderii marcanţi ai Partidului Naţional Liberal.
Totodată, Mihail Kogălniceanu a fost unul dinte cei mai mari oameni de cultură ai veacului al XIX-lea, contribuind cu succes la cercetarea istoriei naţionale şi dezvoltarea literaturii româneşti.
În acest sens a fondat revista „Dacia literară”, iar în articolul inaugural a sintetizat idealurile scriitorilor paşoptişti, punând astfel bazele curentului paşoptist din literatură.
“N-aş schimba săraca Moldovă nici pentru întîiul tron din lume“, afirma la Luneville, în Franţa, Mihail Kogălniceanu, cel care se considera, pe bună dreptate, „un adevărat fiu al secolului al XIX lea”.
Personalitate fascinantă a epocii moderne, spirit pasionat, Mihail Kogălniceanu se situează în fruntea celor mai talentaţi reprezentanţi ai generaţiei paşoptiste contribuind activ în lupta pentru Unirea Principatelor Româneşti.
A fost înmormântat la Cimitirul “Eternitatea” din Iaşi.
1913: S-a născut Aurel Baranga (numele la naştere: Leibovici), dramaturg, poet şi publicist; (m. 1979).
1917: S-a nascut la Lugoj, Iosif Constantin Drăgan, om de afaceri român, stabilit de decenii în Italia.
A scris mai multe cărți, în general cu tematică istorică si a editat buletinul “ Noi tracii”.
Potrivit revistei Capital, în 2006 a urcat pe primul loc in topul celor mai bogati romani, cu o avere de 1,3-1,6 miliarde de dolari.
Stabilit de mai multe decenii în Italia, a fost fondator al Centrului European de Studii Tracice si preşedinte al Federaţiei Internaţionale de Marketing.
A decedat pe 21 august 2008 la Palma de Mallorca, in Spania.
1928: Are loc la Bucuresti, primul concurs national de decatlon.
1934: S-a născut compozitorul, dirijorul şi muzicologul Cornel Ţăranu; membru corespondent al Academiei Române din 2012.
1936: A avut loc Conferinta Internationala de la Montreux (Elvetia), care a avut ca scop stabilirea unui nou regim al stramtorilor Bosfor si Dardanele.
Conventia confirma principiul libertatii de trecere si de navigatie prin stramtori pentru navele comerciale ale tuturor statelor pe timp de pace, precum si in timp de razboi daca Turcia nu era parte beligeranta.
Delegatia romana a fost alcatuita din Nicolae Titulescu, ministrul Afacerilor Straine, Constantin Contescu si Vespasian V. Pella, ministri plenipotentiari.
1937: S-a născut Radu Gabrea, regizor de film, scenarist şi producător; între 1974 şi 1997 a locuit în Germania.
1940: A fost inaugurat la Bucuresti, Institutul de Antropologie, intemeiat prin stradaniile doctorului Josef Francisc Rainer (astazi Institutul de Antropologie “Francisc Rainer” al Academiei Romane).
După 1944, Institutul de Antropologie îşi încetează oficial existenţa, deşi cercetarea antropologică se continuă sub conducerea profesorului Alexandru Tudor.
Începând din anul 1950, profesorul Ştefan Milcu, împreună cu un număr de colaboratori din fostul Institut, înfiinţează un „colectiv de antropologie” în cadrul Institutului de Endocrinologie (1950-1963).
Abia după 1990, Institutul îşi redobândeşte personalitatea juridică, intrând în subordinea Academiei Române, mai întâi ca Centru de Cercetări Antropologice, (1990 -2007) şi, în cele din urmă, sub titulatura actuală de Institut de Antropologie „Francisc I. Rainer”
1943: Se inaugurează la București, în parcul Cișmigiu, ansamblul de busturi ale unor mari scriitori – Rondul Român.
Sunt amplasate busturile scriitorilor: Vasile Alecsandri, Nicolae Bălcescu, Ion Luca Caragiale, George Coșbuc, Ion Creangă, Bogdan-Petriceicu Hașdeu, Ștefan Augustin Iosif, Alexandru Odobescu, Alexandru Vlahuță, Duiliu Zamfirescu, Mihai Eminescu și Titu Maiorescu.
1944: Se crează, pe baza unei platforme comune, Blocul Național Democrat (BNM) din România, alcătuit din partidele Comunist, Social-Democrat, Național-Țărănesc și Național-Liberal.
Platforma cuprindea următoarele obiective principale: încheierea fără întîrziere a armistițiului cu Națiunile Unite, ieșirea României din războiul purtat alaturi de Germania, eliberarea țării de sub ocupația germană, alăturarea ei Națiunilor Unite și restabilirea independenței și suveranității naționale, înlăturarea regimului de dictatură și înlocuirea lui cu un regim constituțional, democratic.
1954: S-a inaugurat podul cu tablier metalic peste Dunare la Giurgiu, numit Podul Prieteniei, pe atunci cel mai mare pod combinat (de cale ferata si rutier) din Europa, construit in doi ani si jumatate, in colaborare cu alte tari vecine.
NOTĂ: La 14 iunie 2013 a fost inaugurat podul Calafat-Vidin.
Până în acel moment, pe porţiunea de 470 kilometri din Dunăre care formează graniţa bulgaro-română era în funcţiune numai podul dintre Giurgiu şi Ruse
1962: A murit istoricul roman Victor Papacostea, specialist în istoria comparată a ţărilor balcanice.
A fost fondator şi director al Institutului de Studii şi Cercetări Balcanice (1938-1947) şi al revistei „Balcanica” (1938-1945) ; (n. 1900).
1966: S-a nascut Marian Lupu, politician moldovean, fost presedinte interimar al R. Moldova si președinte al Parlamentului.
1988: A murit Nicolae Lascu (numele la naştere: Laslo), filolog, istoric al literaturii antice şi traducător; ( n. 20 aprilie 1908).
In studiile sale a încercat să stabilească vechimea, amploarea şi intensitatea influenţelor clasiciste în operele scriitorilor români.
A urmărit, de asemenea, viaţa şi destinul literar al lui Ovidiu, poetul latin exilat la Tomis.
NOTĂ: Unele surse menţionează ca dată a morţii 24 iunie 1988, istoric al literaturii antice.
1989: A murit Traian Dorz, poet creştin şi fost deţinut politic care a executat peste şaisprezece ani de închisoare in temnitele comuniste.
A fost urmaşul şi continuatorul lucrării duhovniceşti a părintelui Iosif Trifa de la Sibiu, iniţiatorul mişcării spirituale ortodoxe “Oastea Domnului”; (n.25 decembrie 1914).
1990: A avut loc şedinţa solemnă a învestirii noului preşedinte al României. Ion Iliescu a rostit jurământul de credinţă şi a anunţat că îl desemnează în funcţia de premier pe Petre Roman.
1991: S-a înfiinţat Partidul România Mare (PRM), condus de scriitorul şi politicianul Corneliu Vadim Tudor.
1992: Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane a hotărât, în sedinta din 20 iunie 1992, canonizarea în rândul sfinţilor a voievodului Constantin Brancoveanu si a copiilor lui, precum si a “binecredinciosului voievod Stefan cel Mare si Sfant”, praznuit la 2 iulie.
Totodata, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât „ca de acum şi până la sfârşitul veacurilor, în întreaga Biserică Ortodoxă Română, să se numere cu sfinţii şi să se cinstească după pravilă cu slujbă specială şi cu acatist toţi sfinţii din neamul românesc, ştiuţi şi neştiuţi, pentru a căror cinstire se instituie Duminica Sfinţilor Români, care va fi aşezată în calendarul Bisericii noastre, în fiecare an, a doua Duminică după Pogorârea Duhului Sfânt, arătându-se prin aceasta lucrarea Sfântului Duh în Biserica noastră de-a lungul veacurilor”
1994: La Strasbourg, România a ratificat Convenţia asupra Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale a Consiliului Europei, împreună cu protocoalele adiţionale.
1995: A murit, la Paris, scriitorul Emil Cioran, eseist si filosof, unul dintre cei mai originali oameni de cultura contemporani; (n. 1911, la Răşinari, comitatul Sibiu, in Transilvania).
A inceput la 17 ani studiul filozofiei la Universitatea din Bucureşti unde a fost coleg cu Constantin Noica si Mircea Eliade şi elev al lui Tudor Vianu şi Nae Ionescu.
In 1933 obţine o bursă, care îi permite să continue studiile de filozofie la Berlin, unde intră în contact cu Nicolai Hartmann şi Ludwig Klages.
In 1938 a primit o bursă din partea statului francez şi s-a stabilit apoi la Paris, unde a continuat să scrie în limba franceză.
Prima sa carte intitulata Pe culmile disperării, apare în 1934 în România si este distinsă cu Premiul Comisiei pentru premierea scriitorilor tineri needitaţi şi premiul Tinerilor Scriitori Români.
Succesiv i-au apărut: Cartea amăgirilor (1935), Schimbarea la faţă a României (1936), Lacrimi şi Sfinţi (1937).
Cel de-al doilea volum, Schimbarea la faţă a României l-a autocenzurat în ediţia a doua, aparută la începutul anilor ’90, autorul însuşi eliminând numeroase pasaje considerate extremiste, „pretenţioase şi stupide.”
1997: Este inaugurat în fosta închisoare de la Sighetu Marmaţiei, Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei („Memorialului Sighet”).
2001: S-au deschis oficial lucrările la autostrada București – Constanța.
2012 : Fostul prim ministru al Guvernului Romaniei, Adrian Nastase a fost condamnat la doi ani de închisoare cu executare de magistrații Curții Supreme în dosarul „Trofeul calitatii” .
În timp ce era așteptat de polițiști pentru a fi dus la închisoare, Adrian Năstase a încercat să se sinucidă cu o arma de foc; tentativa sa de suicid s-a soldat cu mai multe plăgi în zona gâtului.
2014: A decedat scriitoarea, jurnalista şi profesoara Ana Maria Sireteanu.
A fost nepoată din partea mamei, din familia Brăescu, a celebrei performere naţionale şi internaţionale în paraşutism şi în aviaţie Smaranda Brăescu şi a pictorului Tache Brăescu. Tatăl Anei Maria Sireteanu a fost actorul de film şi teatru Dorin Sireteanu, foarte cunoscut în perioada interbelică pentru rolurile principale în primele filme româneşti, precum „Iancu Jianu” şi „Ciuleandra”.
A fost director al postului Radio România Cultural între anii 1996 şi 2002; (n. Bucureşti, 21 februarie 1945 ).
Activitatea sa a fost recompensată cu diploma de onoare din partea Societăţii Române de Radiodifuziune pentru întreaga activitate, Distincţia Culturală pentru ataşamentul faţă de opera Academiei Române (2001), Ordinul Ziariştilor clasa a I pentru merite deosebite în întreaga activitate publicistică, dar şi alte premii ale unor prestigioase instituţii din ţară şi din străinătate.
A fost preocupată de activitatea nonguvernamentală, fiind preşedintele Asociaţiei culturale ARCVIPP prin care a promovat memoria celebrei sale mătuşi Smaranda Brăescu.
Ana Maria Sireteau a fost membră a Uniunii Scriitorilor din România – secţia poezie, a Asociaţiei Psihologilor din România, a Consiliului Naţional al Ziariştilor din România.
2015: A decedat la Bucureşti, la vârsta de 93 de ani, fostul fotbalist şi antrenor român de fotbal, Angelo Niculescu; (n. 1 octombrie 1921, Craiova).
A absolvit Institutul de Cultură Fizică (ICF) în 1952, iar ulterior a activat ca profesor de educaţie fizică şi sport în cadrul Institutului de Educaţie Fizică şi Sport (IEFS). A fost şi preşedinte al Colegiului Central al Antrenorilor şi preşedinte de onoare al Şcolii Naţionale de Antrenori. A publicat două cărţi pe teme sportive: „Fotbal. Metode şi mijloace de antrenament” (1972), coautor Ion. V. Ionescu şi „Corabia cu 11 pasageri” (1974). Este membru de onoare al Federaţiei Române de Fotbal şi are titlul de „Antrenor emerit”.
A antrenat echipa naţională a României calificata la Campionatul Mondial de Fotbal din 1970, din Mexic şi pe cea ajunsa în sferturile Campionatului European din Belgia 1972.
Pe parcursul perioadei cât a stat pe banca „tricolorilor”, între 1967 şi 1973, reprezentativa de fotbal a României a disputat 41 de partide internaţionale.
Angelo Niculescu este considerat de FIFA drept inventatorul stilului de joc „tiki-taka”, făcut celebru în ultimii ani de FC Barcelona.
CITIŢI ŞI :
https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/06/20/o-istorie-a-zilei-de-20-iunie-video/
Bibliografie (surse) :
-
Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008 ;
-
Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;
-
e.maramures.ro ;
-
Wikipedia.ro.;
-
mediafax.ro ;
-
worldwideromania.com ;
-
Enciclopedia Romaniei.ro ;
-
rador.ro/calendarul- evenimentelor;
-
Istoria md.
-
agerpres.ro
Niciun comentariu până acum.
Lasă un răspuns