CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Ziua de 19 iunie în Istoria Românilor


 

 

 

 

 

 

 

 

 

19 iunie, istoricul zilei

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1848: La 19 iunie/ 1 iulie 1848, Guvernul provizoriu al  Tarii Romanesti este arestat în urma unui complot al fortelor  reacționare, cu complicitatea coloneilor Ioan Odobescu (șef al Oștirii) și Ioan Solomon (comandantul regimentului 3 din garnizoana București).

În urma unor acțiuni energice a maselor, Guvernul provizoriu este eliberat, iar cei doi colonei arestați. În această acțiune  s-a remarcat Ana Ipătescu.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Ziarul „Allgemeine Österreichische Zeitung” din 20 iunie 1848 relata că în momentul arestării revoluţionarilor, mulţimea a bătut în retragere iar „în acel moment de disperare, dinspre Podul Mogoşoaiei năvăleşte tânăra eroină Anica Ipătescu”. Astfel, mai relatează ziarul austriac: „Poporul devenise mânios, trebui însă, deoarece nu avea arme, să bată în retragere. Multora le pierea treptat curajul şi începură să se îndoiască de cauza poporului suveran, temându-se că libertatea, dobândită cu puţine zile în urmă, va fi pierdută.

Alţii mai curajosi începură să construiască baricade, pentru a continua lupta inegală. Disperarea ajunsese de acum la un grad înalt, când o eroină parcă se năpusti din nori, venind pe Podul Mogoşoaiei cu două pistoale în mână. Ea striga din toate puterile: „Moarte trădătorilor! Tineri, curaj, salvaţi libertatea!”.

Aceste cuvinte ale tinerei eroine – care este soţia unui funcţionar, numele ei fiind Ana Ipătescu – electrizează masele. Se dă asaltul (…). Valahii s-au dovedit a fi eroi adevăraţi”.

În aceste condiţii, însufleţiţi de gestul femeii, oamenii au luat cu asalt Palatul domnesc şi i-au eliberat pe revoluţionari.

 Din guvern făceau parte personalităţi ale revoluţiei, precum: N. Bălcescu, C. A. Rosetti, I. C. Brătianu, Ion Heliade Rădulescu, Christian Tell.

Evenimentele au mai fost relatate şi de alte publicaţii europene precum: „Le Siècle” (jurnal parizian), care scria pe 22 iulie, în articolul „Scrisoare din Bucureşti”:

„Ieri, la douăsprezece şi jumătate, o altă revoluţie sângeroasă a izbucnit aici, dar, din fericire, poporul a înăbuşit-o. Odobeasca, fostul şef al miliţiei naţionale, şi Solomon, colonel al celui de-al 3-lea regiment de infanterie, au atacat, în fruntea a 400 de soldaţi, pe membrii guvernului care se aflau reuniţi, pentru a-i lua prizonieri; dar poporul se adună în grabă, în jurul unei tinere eroine, care rupse rândurile soldaţilor şi se năpusti spre palat.

Mulţimea intră şi-l arestă pe Odobeasca. Solomon fugi. Soldaţii declarară că nu vor mai trage niciodată asupra fraţilor lor şi că fuseseră înşelaţi”.

Totodată, „Allgemeine Zeitung” – Augsburg (cotidian bavarez) relatează evenimentele de la 19 iunie din Bucuresti, spunând: „Chiar acum, la orele 2, tumultul cuprinde strada principală. S-a făcut încercarea de a se aresta întregul guvern provizoriu, dar a eşuat total. O eroină a împins mulţimea către palat şi, trădătorii fură prinşi, iar revoluţia valahă a fost salvată”.

De asemenea, „Gazeta Transilvaniei” scria că: „O româncă ce poartă arma ca orice bărbat s-a pus în fruntea poporului, cu două pistoale în mână, încurajându-l la luptă”. Poporul, „electrizat” de curajul acestei „femei oacheşe, înalte, cu eşarfă tricoloră pe pieptul ei – cum era descrisă de scriitorul A. Pelimon – şi înarmată ca cel dintâi luptător, a reuşit să-i elibereze pe conducătorii revoluţiei”.

Despre fapta Anei „Pruncul român” scria că „se expuse cu vitejie, cu dispreţuirea morţii, primejdiei celei mari şi, când gloanţele şuierau împrejurul ei, nu-şi părăsi locul”.

  „Amicul poporului” – o gazetă românească din Pesta spunea că: „o femeie aşa de bărbată ca Anetta Ipătescu e vrednică ca nu numai de toţi românii, ci de toată lumea civilizată să fie celebrată”.

 

 

 

 

 

1857:  La Paris, a fost încheiat un Tratat între Austria, Franţa, Marea Britanie, Prusia, Rusia, Regatul Sardiniei şi Imperiul Otoman, cu privire la frontiera dintre acesta din urmă şi Rusia, prin care s-a hotărât ca Delta Dunării şi Insula Şerpilor să fie repuse sub suveranitatea Porţii Otomane, în loc de a fi alipite Moldovei.

 

 

 

 

 

1865: A murit Evanghelie Zappa, moşier, negustor şi întreprinzător aromân, bine cunoscut, la jumătatea secolului al XIX-lea, atât în Ţările Române, cât şi în Grecia. (n. 1800, în Labovë e Madhe,azi in Albania).

 

 

 

 

 

 

A fost primul care a lansat, cu mulţi ani înaintea francezului Pierre de Coubertin, ideea renaşterii olimpismului modern si în acest sens,  a redactat un proiect şi a creat un fond necesar organizării jocurilor şi construcţiei unui aşezământ olimpic (Zappeionul din Atena, un complex de clădiri, cu stadion, amfiteatru de conferinţe şi cu săli de gimnastică).

In anii 1859 şi 1870 statul grec a organizat, cu fondurile date de el, două ediţii modeste ale olimpiadelor moderne. In România, Zappa a susţinut financiar construcţia Ateneului şi înfiinţarea Academiei Române, precum şi reclădirea Bucureştiului, pârjolit de un mare incendiu .

 

 

 

 

 

1866: Este adoptată Legea asupra taxelor vamale a Principatelor Unite ale Moldovei și Valahiei, aceasta fiind și prima lor organizare vamală.

 

 

 

1882: S-a născut Ştefan Zeletin (pseudonimul lui Ştefan Motăş, d. 1934), sociolog, economist şi filosof de orientare neoliberală (m. 1934). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii 19 iulie 1882.

 A fost profesor la Universitatea din Iaşi.

A condamnat socialismul, susţinând capacitatea de perfecţionare a capitalismului şi posibilitatea transformării pe baze neoliberale („Neoliberalismul”, 1927).

În studiile sale de filosofie, Zeletin a dezvoltat opinii idealiste, spiritualiste („Evanghelia naturii).

 

 

 

 

1899: Se naște in București, George Călinescu (d. 12 martie 1965, Otopeni), critic, istoric literar, scriitor, publicist, academician român, personalitate enciclopedică a culturii și literaturii române, de orientare, după unii critici, clasicizantă, după alții doar italienizantă sau umanistă.

Pe numele sau adevarat Gheorghe Visan, este considerat drept unul dintre cei mai importanți critici literari români din toate timpurile, alături de Titu Maiorescu sau Eugen Lovinescu.

 

 

 

 

 

 

George Călinescu (Gheorghe Vișan), critic, istoric, scriitor român

 

 

 

 

 

 

A realizat monumentala “Istorie a literaturii române de la origini până în prezent” şi studii de referinţă despre scriitori români precum Mihai Eminescu şi Ion Creangă. (romane: “Enigma Otiliei”, “Scrinul negru”, “Bietul Ioanide”).

 

 

 

 

 

1906: S-a deschis, în parcul din Dealul Filaretului (actual „Carol I”), din Bucuresti „Expoziția generală română”, dedicată împlinirii a 40 de ani de la urcarea pe tron a regelui Carol I; (1866-1914).

 

 

 

 

 

 

1919:  A încetat din viaţă omul politic român Petre P. Carp, unul dintre întemeietorii ”Junimii”, şeful Partidului Conservator (1907-1912), de mai multe ori ministru şi prim-ministru, cunoscut critic literar şi traducător; (n. 29 iunie 1837).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A participat activ la îndepărtarea domnitorului Alexandru Ioan Cuza de la conducerea Principatelor Unite. La 11 februarie 1866 a fost numit secretar intim al Locotenenței domnești, iar ulterior secretar al Agenției diplomatice a României la Paris (mai 1867 – iulie 1867).

A fost inițiat în francmasonerie la 21 octombrie 1867 în Loja Steaua României din Iași, iar la 19 noiembrie același an, primește gradul de Companion.

A fost ales în numeroase rânduri deputat și senator în Parlamentul României si a  îndeplinit numeroase funcții politice în cadrul guvernelor care au succedat la conducerea țării după abdicarea domnitorului Cuza (ministru al Afacerilor Străine, ministru al Cultelor și Instrucțiunii, ministru al Agriculturii, Industriei, Comerțului și Domeniilor, ministru al Finanțelor) fiind ales de două ori președinte al Consiliului de Miniștri.

A activat în cadrul diplomației românești îndeplinind funcțiile de agent diplomatic la Viena și Berlin (martie 1871 – aprilie 1873) și ulterior la Roma (aprilie – octombrie 1873). În perioada noiembrie 1882 – octombrie 1884 a fost numit Trimis extraordinar și ministru Plenipotențiar al României la Viena.

În anul 1891 gruparea „junimistă” se desprinde din cadrul Partidului Conservator și formează Partidul Constituțional, iar Petre P. Carp este ales președinte al acestui nou partid. După fuziunea din 1907 a tuturor elementelor politice conservatoare din România, a fost ales președinte al Partidului Conservator (21 aprilie 1907 – 14 mai 1913)  şi autorul programului politic al acestui partid, intitulat „Era nouă”.

În timpul Primului Război Mondial a fost unul dintre susținătorii ideii de intrare a României în război alături de Puterile Centrale. A fost prim-ministru al României de două ori (19 iulie 1900 – 27 februarie 1901 și 14 ianuarie 1911 – 10 aprilie 1912) din partea Partidului Conservator.

 

 

 

 

 

 

1927: S-a nascut in localitatea  Gușoeni, județul Vâlcea), renumita  scenaristă și regizoare de film română, Malvina Urșianu.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1938: A încetat din viaţă scriitorul Ovid Aron Densusianu; (n. 29 dec. 1873).

 

 

 

 

 

1941:  S-a nascut marea actrita română de teatru, radio, televiziune și film, Irina Petrescu.

 

 

 

 

 

 

 

 

Irina Petrescu a decedat la 19 martie 2013, București.

 

 

 

 

1946: S-a născut Neculai Păduraru, sculptor, desenator, pictor şi profesor.

 1955: A murit compozitorul Marius Mihail; (n. 1926).

1956: S-a născut Octavian Penda, gravor, pictor, sculptor, medalist, ceramist; a înfiinţat şi condus Muzeul Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi; (m. 2011).

 

 

 

 

1972: S-a născut actorul de teatru şi film Andrei Duban.

 

 

 

 

 

 A studiat la Academia de Teatru și Film, secția Actorie, clasa profesor Ion Cojar.

 

 

 

 

 

 

 

1973: A murit Gabriel Georgescu, poet, traducător (din poezia franceză, rusă şi maghiară) şi profesor; (n. 1911),

 

 

 

 

 

 

 

1987: Biserica Sfânta Vineri – Hereasca, din Bucuresti , cu  hramul „Cuvioasa Parascheva” (datând din 1645), a fost demolată.

Pe locul ei autoritatile comuniste au  construit un bloc de locuinte…

 

 

 

 

 

 

 

 

Prin grija preotului paroh, Gheorghe Bogdan, cea mai mare parte din bunurile sacre ale bisericii au fost salvate, fiind duse în custodie la Mănăstirea Cernica și la muzeul Herești.

 

 

 

 

 

 

2000: Biroul Electoral al Municipiului Bucureşti a anunţat câştigătorul turului doi al alegerilor locale pentru Primăria Bucureştiului în persoana candidatului PD, Traian Băsescu.

 

 

 

 

2001:  Guvernul condus Adrian Năstase şi-a asumat răspunderea în Parlament, pentru legea investiţiilor directe.

 

 

 

 

 

 

2001:  Parlamentul de la Budapesta a adoptat cu 303 voturi “pentru”, 187 “împotrivă” şi 8 abţineri, Legea privind statutul maghiarilor din ţările vecine. Guvernul României a luat notă de acest lucru şi de faptul că observaţiile părţii române nu au fost luate în considerare.

 

 

 

 

 

 

2003: Limba română – Se lansează versiunea locală a Wikipediei. Versiunea de la această dată se află arhivată .

 

 Aici.

 

 

2008: A murit regizorul de teatru, film si televiziune,Constantin Dinischiotu; între anii 1977 şi 1994 a lucrat ca regizor artistic la Radioteleviziunea Română; (n. 1927).

A urmat în perioada 1945–1949 cursurile Facultăţii de Litere şi ale Facultăţii de Drept din Bucureşti.

Între 1947–1948 a fost regizor tehnic la Teatrul Sărindar al Mariei Filotti, apoi asistent de regie la Formaţiile artistice ale Armatei.

În perioada 1950–1951 a urmat cursuri de perfecţionare la Academia de Film din Bucureşti. Asistent de regie, la începutul carierei, la Teatrul Naţional din Iaşi (1952–1953), a activat ca regizor şi director la mai multe teatre din ţară:

Teatrul Alexandru Davila din Piteşti (1953–1958; 1967–1974), Teatrul din Valea Jiului, Petroşani (1958–1959), Teatrul din Constanţa (1959–1967), Teatrul Mihai Eminescu din Botoşani (1974–1977), Teatrul Fantasio din Constanţa (1991–1994), Teatrul din Galaţi (1995–1996), Teatrul din Reşiţa (1996–1997), Teatrul Bacovia din Bacău (1999–2000). În perioada 1977–1994 a fost angajat ca regizor artistic la Radioteleviziunea Română.

 

 

 

 

 

 

 

 

 2013: A decedat Alexandru Muşina, antologist, editor, eseist, publicist, poet şi profesor ; (n. 1 iuie 1954).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A absolvit Facultatea de Limbă şi Literatură Română a Universităţii din Bucureşti în 1978. A lucrat ca profesor de literatură la liceu, iar între 1984 şi 1987 a cultivat flori.

A fost de asemenea doctor în litere la Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti (din 1996) şi profesor de scriere creativă, folclor, literatură comparată la Facultatea de Litere a Universităţii Transilvania din Braşov si patron al Editurii Aula din Braşov.

Debutează în volumul colectiv de poezii Cinci, la Editura Litera, în 1982, iar individual cu Strada Castelului 104, la Editura Cartea Românească, în 1984. A fost membru al Cenaclului de Luni.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

CITITI  SI :

 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/06/19/o-istorie-a-zilei-de-19-iunie-video/

 

 

 

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse) :

 

 

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008 ;

  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;

  3. e.maramures.ro ;

  4. Wikipedia.ro.;

  5. mediafax.ro ;

  6. worldwideromania.com ;

  7. Enciclopedia Romaniei.ro ;

  8.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;

  9.  Istoria md.

  10. agerpres.ro

 

 

 

19/06/2016 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , ,

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: