CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Ziua de 17 iunie în Istoria Românilor


 

 

 

 

 

 

 

 

 

17 iunie, istoricul zilei

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1462: (noaptea 16/17 iunie) – Domnitorul muntean Vlad Ţepeş  incearca sa-l ucida  pe sultanul otoman Mehmet  al II-lea intr-un  atac de noapte, care a avut ca rezultat o victorie  a românilor si mari pierderi pentru turci.

 

 

 

 

 

 

Vlad Țepeș (n. noiembrie/decembrie 1431 – d. decembrie 1476),  numit și Vlad Drăculea (sau Dracula, de către străini), a domnit în Țara Românească în anii 1448, 1456 – 1462  și  1476.

Conflictul a pornit inițial de la refuzul lui Vlad de a plăti tribut otomanilor și a escaladat după ce Vlad a invadat Bulgaria și a tras în țeapă peste 23.000 de turci și bulgari.

Mehmed a ridicat o armată uriașă cu obiectivul de a cuceri Țara Românească și a o anexa la imperiul său. Cele două armate au avut mai multe ciocniri, cea mai semnificativă fiind atacul de noapte în care Țepeș a atacat tabăra turcească în timpul nopții   încercand să-l ucidă pe sultan.

Deși atacul de noapte a cauzat pierderi mari otomanilor, Mehmed a scăpat cu viață și și-a continuat marșul spre reședința de la Târgoviște, unde a dat peste alți 20.000 de turci  trași în țeapă.

Total demoralizați, turcii s-au retras din Țara Românească.

 

 

 

 

 

 

1473: Miniaturistul Nicodim Ieromonahul Nicodim de la Putna, renumit miniaturist, a terminat de scris si de decorat celebrul Tetraevanghel de la Humor,lucrare de mare valoare artistică, in care se afla si chipul lui Stefan cel Mare si care a fost  dăruit de către domnitor, mănăstirii Humor.

 

 

 

 

 

 

De aici denumirea actuală : „Tetraevangheliarul de la Humor”.

 

 

Este unul dintre cele mai cunoscute manuscrise miniaturale romanesti. Aceasta lucrare isi datoreaza insa gloria nu numai calitatilor sale artistice, general recunoscute, ci si faptului ca in cuprinsul acestuia este zugravit faimosul portret votiv al Sfantului Stefan cel Mare, considerat drept cea mai veridica imagine a marelui voievod.

 

 

 

 

 

 Evangheliarul de la Humor

 

 

Evangheliarul de la Humor a fost scris si miniat din porunca lui Stefan cel Mare, de catre ieromonahul Nicodim, la Manastirea Putna  pentru Manastirea Humorului, fiind finalizat pe 17 iunie 1473.

De altfel, pe fila 265 verso este caligrafiat textul de danie in limba slavona: „Binecredinciosul si de Hristos iubitorul tar, Io Stefan voievod, domnul Tarii Moldo-Vlahiei, a dat sa se scrie acest Tetraevanghel cu mana ieromonahului Nicodim si l-a daruit manastirii de la Humor, intru pomenirea sufletului sau si al parintilor sai si al copiilor sai, egumen fiind aitunci popa Gheorghe, si s-a sfarsit in luna iunie 17, in anul 6981 (= 1473)”.

 

Manuscrisul va avea insa o istorie tumultoasa, asemenea cu a veacurilor prin care a trecut. Astfel, in 1538, pentru a nu cadea prada invaziei lui Soliman Magnificul, este trimis in Transilvania, aflandu-se, timp de trei ani, in grija lui Petru Rares, refugiat aici dupa infrangerea sa de catre turci.

In 1541 Petru Rares il ia cu sine la Constantinopol, de unde – redobandind domnia – il aduce, in acelasi an, in cetatea Suceavei iar de aici, tot in acelasi an, il trimite inapoi la Manastirii Humor.

In 1653 Evagheliarul a fost luat de cazaci, fiind recuperat de ostasii generalului transilvanean Ioan Kemeny, veniti in ajutorul logofatului Gheorghe Stefan, uzurpatorul tronului lui Vasile Lupu.

Ajungand domn al Moldovei, Gheorghe Stefan rascumpara cartea de la generalul Kemeny, restituind-o Manastirii Humorului la 25 septembrie 1657.

Despre manuscris nu s-a mai stiut nimic, odata cu exproprierea si desfiintarea manastirilor si schiturilor bucovinene de catre imperialii austrieci, in anul 1783.

Dupa aproape un veac, in septembrie 1881, cu prilejul unei vizite in Bucovina, episcopul Melchisedec al Romanului redescopera Evangheliarul redescopera la Mitropolia din Cernauti.

La cererea episcopului si a lui Ion Ghica, Mitropolia din Cernauti trimite Academiei Romane, spre cercetare nemijlocita, Evangheliarul, care ajunge mai intai la Iasi, apoi la Bucuresti, in dimineata zilei de 27 noiembrie 1881.

In anii 1940 – 1948, Evangheliarul ajunge printre odoarele Manastirii Dragomirna, iar intre anii 1948 – 1957, este expus in muzeul aceleeasi manastiri.

In 1957, este adus si expus in Muzeul Manastirii Putna.

Ulterior, manuscrisul este dus la Muzeul de istorie al R. S. Romania, in locul acestuia la Putna fiind expus un facsimil executat in anul 1973, de catre graficianul D. Danaila.

 

 

 

 

 

 

 

1825: S-a nascut  doamna Elena Cuza, soția domnitorului Alexandru Ioan Cuza; (d. 2 aprilie 1909).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

  După Unirea din 1859, devenind prima doamnă a României, a contribuit la opera reformatoare a domnitorului, ea inspirând Legea instrucţiunii publice.

A fost şi o energică susţinătoare a reformei agrare; şi-a dedicat întreaga viaţă şi avere acţiunilor caritabile: a patronat azilul de fete orfane de la Cotroceni (care i-a purtat numele, „Azilul Elena Doamna”) şi a lucrat benevol ca infirmieră la spitalul „Caritatea” din Iaşi.

 

 

 

 1888: S-a născut Victor C. Papilian, medic (în 1919 a organizat, la Cluj, învăţământul anatomo-medical, creând o adevărată şcoală), violoncelist (în 1920 a întemeiat Filarmonica „Gheorghe Dima” din Cluj, pe care a şi condus-o între anii 1934-1939.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A fost director al Operei Române (1934-1936) şi al Teatrului Naţional/1936-1940/ din acelaşi oraş), prozator, dramaturg, eseist şi memorialist; (m. 1956).

 

 

 

 

 

 

 1888: S-a născut in localitatea  Solca, jud. Suceava, criticul şi istoricul literar, folclorist şi traducător,Ilie E. Torouţiu.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

De numele său se leagă adunarea, în  13 tomuri de „Studii şi documente literare”, a corespondenţei junimiştilor şi sămănătoriştilor, pe care a însoţit-o cu note, comentarii şi indici.

A fost membru corespondent al Academiei Române din 1936; (d. 23 noiembrie 1953, București).

 

 

 

 

 

 

1889: Poetul national al romanilor, Mihai Eminescu, a fost inmormantat.

 

 

 

 

 

 

 

 

Sicriul sau a fost depus în biserica Sf. Gheorghe cel Nou din Bucuresti.

Singura imagine păstrată de la înmormântarea poetului a fost un desen realizat de cunoscutul grafician Constantin Jiquidi.

 

Apropiații, puținii prieteni,  mulți studenți și elevi ai Școlii Normale de Institutori din București, precum și nelipsiții curioși au înțesat biserica și curtea acesteia.

Presa vremii scria că o doamnă din Moldova, îmbrăcată în negru, a aşezat pe pieptul poetului un buchet de flori „nu mă uita”! Sigur, nu putea fi alta decât cea care l-a iubit, l-a inspirat şi l-a ajutat în clipe grele, Veronica Micle.

Șapte coroane, din partea Academiei Române și a câtorva cotidiane, străjuiau sicriul. Pe una din ele scria: „din partea amicilor”. A. Z. N. Pop, într-o interesantă carte dedicată vieții lui Eminescu, prezintă un manuscris din Biblioteca Academiei Române care conține o listă a  prietenilor poetului, care, mișcați de o profundă compasiune, au făcut chetă pentru cumpărarea coroanei si a florilor  de pe catafalcul lui Eminescu.  

Sicriul, acoperit într-o pânză neagră, purta către căpătâi volumul de poezii îngrijit de Maiorescu.. Slujba înmormântării a fost oficiată de un singur preot care, la final, nu a rostit obişnuitul necrolog.

Răspunsurile la strană au fost date de corul Mitropoliei, dirijat de C. Bărcănescu, unul din adevărații amici de-ai poetului.

G. D. Scraba, în cartea Amintirea lui Mihai Eminescu, afirmă că la finalul slujbei corala a interpretat o melodie pe versurile poeziei Mai am un singur dor, asistența fiind profund marcată de melodie, dar mai ales de stihuri, care acum deveniseră parcă un dangăt de clopot ce bătea cadențat la ușa sufletelor celor prezenți.

Necrologul a fost rostit de Grigore Ventura, prim redactor la ziarul „Adevărul” : „… acela ce zace aici înaintea noastră n-a fost al nimănui, ci al tuturor românilor. Nu e dar de mirare că toți îl plângem; dar lacrimile noastre, ale tuturor, se vor schimba în rouă roditoare și binefăcătoare sub razele luminoase ce va răspândi soarele amintirii poetului iubit”.

 

După încheierea cuvântării, cortegiul funerar a pornit către Cimitirul Belu.

 

 

 

 

 

 

 

Sicriul a fost așezat într-un dric simplu, tras de doi cai. În fruntea mulțimii care însoțea pe Eminescu pe ultimul drum al acestei vieți până la bolțile veșniciei, se aflau: Mihail Kogălniceanu, Toderiță Rosetii (fratele Elenei Cuza), Titu Maiorescu, Lascăr Catargiu și alți reprezentați de marcă ai vieții culturale și politice a vremii.

În fața Universității s-a făcut un popas, prilej pentru o nouă cuvântare. Reputatul profesor de filozofie, Dimitrie August Laurian, a rostit un scurt cuvânt evidențiind activitatea jurnalistică a poetului. Între altele vorbitorul a spus: „…avem dinaintea noastră un cadavru în care a trăit o comoară de gânduri. Materia își urmează prefacerea sa în nesfârșit”.

Condoleanţele studențimii adunate în număr mare au fost rostite de tânărul Gheorghe Calmuschi, originar din „Betleemul” lui Eminescu. Prin cuvinte emoționante, vorbitorul a arătat aprecierea tinerilor studioși față de geniul celui ce era dus către cimitir:

„…Şi noi care te-am iubit şi te-am preţuit atât de mult îţi vom dezmierda cu lacrimi multă vreme mormântul tău şi-l vom corona cu flori de tei, pronunţând numele Eminescu, care conţine în el aşa de mult, cât o lume întreagă”.

Trista adunare a pornit apoi pe Calea Victoriei către locul dinainte pregătit în cimitirul Bellu, parcela 9, unde Eminescu a fost coborât în reavănul pământ pentru a se odihni o vreme. Era spre seară…

 

 

Cimitirul Bellu, parcela 9

 

 

 

 

 

 

 

Sa lasam versul eminescian să redea o fărâmă din taina clipei:

„Şi când se va întoarce pământul în pământ,

Au cine o să ştie de unde-s, cine sunt?

Cântări tânguitoare prin zidurile reci

Cerşi-vor pentru mine repaosul de veci.”

 

 

 

 

 1901 (17/30 iunie): S-a născut arheologul şi geologul Gheorghe Murgeanu. A condus lucrările pentru întocmirea de hărţi geologice şi tectonice ale României si a  făcut parte din comitetul de redacţie al primei ediţii a hărţii tectonice a Europei (1962).

 

 

Imagine similară

 

 

 

 

 

A devenit membru titular al Academiei Române in 1955 ; (m. 1984).

 

 

 

 

 

 

 

1902: S-a născut Romeo Alexandrescu, compozitor, muzicolog, critic muzical şi eseist; (m. 1976).

 

 

 

1903: S-a născut inginerul Aurel A. Avramescu, autor al unor valoroase  lucrări în domeniul electromagnetismului, al construcţiei aparatelor electrice şi informaticii documentare.

Este cel care a  semnalat perspectivele energiei nucleare cu mult înainte de a se fi realizat prima centrală nuclearo-electrică (1941); a devenit  membru titular al Academiei Române din 1963; (m. 1985).

 

 

 

 

 

 

 

 

1910: Pionierul aviatiei  mondiale, romanul Aurel Vlaicu, a zburat pentru prima dată cu avionul sau Vlaicu I, decoland de pe Dealul Cotrocenilor.

 

 

 

 

 

 

 

 

 După circa 40 de metri parcurşi pe pământ, s-a ridicat în aer la 3-4 metri de sol, pe o lungime de 50 de metri, după care a coborât uşor .

 În amintirea acestui eveniment, la această dată, s-a marcat, până în anul 2004, „Ziua Aripilor Româneşti” (Ministerul Apărării Naţionale a stabilit, printr-un ordin din 1994, sărbătorirea „Zilei aviaţiei” la două date diferite: la 17 iunie şi la 20 iulie, ziua Sf. Prooroc Ilie Tesviteanul, ales de pionierii aviaţiei din ţara noastră, în 1913, ca patron al aviaţiei; în anul 2004 MApN a indicat data de 20 iulie ca zi unică pentru a sărbători aviaţia militară şi civilă)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1923: S-a înființat Oficiul Național de Educație Fizică (ONEF).

 

 

 

 

 

 

1925: Romania a semnat  la Geneva o  Conventie care reglementa, pentru prima data, comertul cu arme si materiale de razboi, in vederea combaterii traficului clandestin al acestora.

 

 

 

1925: Publicarea Legii pentru organizarea şi exploatarea căilor ferate, prin care CFR căpăta un început de autonomie administrativă şi financiară (a fost înfiinţată Administraţia CFR, cu statut de persoană juridică şi cu buget propriu, fondurile alocate căilor ferate crescând considerabil).

NOTĂ: La 11/23 aprilie 1880 s-a înfiinţat administraţia de stat a căilor ferate, sub denumirea Direcţiunea princiară (din 1883, generală) a Căilor Ferate Române, instituţie care consacră iniţialele CFR.

 

 

 

 

 

 

1925:  S-a stins din viata inginerul roman Anghel Saligny, realizatorul sistemului de poduri de la Cernavoda, cel mai lung pod din Europa si al treilea din lume la acea data. S-a nascut in 19 aprilie 1854 la Serbanesti, in judetul Galati.

A studiat la Focsani, iar apoi in Germania.

Photobucket

 A urmat Astronomia la Universitatea din Berlin, apoi Scoala Tehnica Superioara din Charlottenburg.

Pe timpul sederii in Germania a lucrat la executia mai multor proiecte, pentru ca la revenirea in tara sa fie numit inginer in cadrul  Serviciului de poduri si sosele.

A lucrat la constructia caii ferate Ploiesti – Predeal, Adjud-Targu Ocna si Barlad-Vaslui.

A fost un precursor la nivel mondial al ştiinţei construcţiilor metalice şi de beton armat, realizator de multiple invenţii şi soluţii unice în proiectarea şi construirea podurilor şi a construcţiilor industriale, pentru fundaţia cheiurilor portuare şi a docurilor, precum şi a silozurilor de grâu prin folosirea prefabricatelor de beton, toate în premieră mondială.

In perioada 1884-1889, a fost implicat in constructia de docuri si antrepozite in Braila si Galati.

De numele lui se leaga si constructia primelor silozuri. Tot in acesta perioada a fost insarcinat sa se ocupe de Serviciul studiilor liniilor Fetesti-Cernavoda. Marea sa realizare a fost construirea podului peste Dunare.

Proiectul sau a adus doua mari inovatii: sistemul nou de grinzi si console pentru suprastructura podului si, ca material nou de constructii, otelul moale.   S-a numărat printre fondatorii Societăţii Politehnice (1881), pe care a condus-o între anii 1895-1897 şi 1910-1911; membru titular al Academiei Române din 1897, vicepreşedinte (1901-1904) şi preşedinte (1907-1910) al acestui for.

 

 

 

 

 

1926: S-a nascut Sergiu Radauteanu, fizician roman din R.Moldova.

 

 

 

 

Academicianul Sergiu Rădăuţanu (1975)

 

Academicianul Sergiu Rădăuţanu (1975)

 

 

 

A fost un  specialist în domeniul fizicii şi tehnologiei materialelor semiconductoare.  S-a născut  în familia profesorilor Ion şi Nina Rădăuţanu. Bunicul lui, tot Sergiu, a făcut studii la Sorbona.

În 26 ianuarie 1959 susţine teza de doctor în ştiinţe fizico-matematice la Institutul de Fizică şi Tehnică „A.F.Ioffe” din Leningrad (actualul Sankt-Petersburg) , iar în 17 iunie 1966 susţine teza de doctor habilitat în ştiinţe fizico-matematice, la Institutul Politehnic din Leningrad

În anul 1964 organizează prima instituţie superioară de învăţământ tehnic din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească (R.S.S.M.), exercitînd funcţia de rector al Institutului Politehnic Chişinău (1964-1973).

 De numele lui Sergiu Radăuţanu e legata descoperirea şi studierea proceselor de punere în ordine, precum şi fenomenul de nolitipie în sisteme ternare. A elaborat un şir de materiale semiconductoare, eterojoncţiuni şi dispozitive electronice.

A publicat circa 1000 lucrări ştiinţifice, , inclusiv 30 de monografii, precum şi mai mult de 130 brevete de invenţii. A organizat în R.S.S.M.  Conferinţa Internaţională “Compuşii ternari şi multipli” (Chişinău, septembrie 1990);

A fost membru al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (A.Ş.M.), Laureat al Premiului de Stat al Republicii Moldova în domeniul ştiinţei, tehnicii şi producţiei, Membru de Onoare al Academiei Române, Membru de Onoare al Academiei de Cosmonautică ”K.E.Ţiolkovski”. A desfăşurat o fertilă activitate publică, fiind preşedinte al Societăţii “D.Cantemir” si  preşedinte al Fundaţiei “D. Gusti”.

Un eveniment de importanţă majoră în viaţa Republicii Moldova a constituit-o prima Conferinţă ştiinţifică NATO la Chişinău, organizată de savant cu concursul Primăriei Chişinăului (1996).

Este memorabil faptul desfăşurării în 1993 la Chişinău, cu concursul nemijlocit al savantului a Congresului Internaţional al Academiei Româno – Americane la Chişinău cu tema “Moldova: deschideri culturale şi ştiinţifice spre Vest”.

A fost membru al  unor consilii de redacţie la elaborarea unor lucrari importante ca : ”Enciclopedia Sovietică Moldovenească”- în 6 volume (Chişinău, 1976); „Dicţionar Enciclopedic Moldovenesc” (Chişinău,1989); „Literatura şi Arta Moldovei: Enciclopedie” în 2 volume (Chişinău, 1985); „Dicţionar Politehnic Rus-Moldovenesc (Român)”, (Chişinău, 1983), al „Buletinului Academiei de Ştiinţe a Moldovei (seria Fizică şi Tehnică)” şi a revistei internaţionale „Solar Energy Materials and Solar Cells”.

La 6 martie 1998, a incetat subit din viata  la Sankt-Petersburg, in Rusia.

 

 

 

 

 

 

 

1927: S-a nascut  scriitorul de etnie  maghiara  din Transilvania, András Sütő ; (d. 2006).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

András Sütő (n. 17 iunie 1927, Cămăraș, județul Cluj   — d. 30 septembrie 2006, Budapesta.

A fost un demnitar comunist român, membru al Partidului Comunist Român din anul 1947.

A fost redactor-șef al publicației culturale maghiare Új Élet („Viață Nouă”), editată de Consiliul Culturii și Educației Socialiste la Târgu Mureș. membru-fondator al Uniunii Democrate a Maghiarilor din România (25.XII.1989) (m. 2006)

În martie 1990 a fost una din victimele violențelor interetnice de la Târgu Mureș, ocazie cu care a fost bătut, pierzându-și un ochi.

După perioada de spitalizare (la București, Budapesta și în SUA) s-a stabilit în Ungaria, unde și-a petrecut ultima parte a vieții.

A murit la Budapesta și a fost înmormântat pe 7 octombrie 2006 în cimitirul reformat din Târgu Mureș.

 

 

 

 

 

 

1932: S-a nascut in localitatea Dobriceni din judetul Olt, pictorul si regizorul de filme de scurt metraj Sabin Balasa.

Se descria pe sine insusi  care reprezentant al stilului cosmic romantic.   A absolvit Institutul de Arta in 1955.

In cariera sa a castigat numeroase premii si a devenit membru in mai multe academii de arta.

Inspirat de arta populara, pictorul si-a creat un stil propriu in care apar personaje fantastice, dar si din istoria tarii.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A realizat si o serie de lucrari de propaganda comunista. 

 In afara lucrarilor care ii infatiseaza pe Decebal, Stefan cel Mare ori Eminescu, acesta i-a portretizat si pe Elena si Nicoale Ceausescu, fapt care i-a atras o serie de critici dupa caderea regimului comunist.

De altfel, Sabin Balasa a actionat in judecata chiar publicatia „Le Monde” dupa ce aceasta a publicat reproduceri dupa cateva lucrari infatisand cuplul Ceausescu. In final, ziarul a fost nevoit sa ii prezinte scuze.

Artistul a fost recunoscut pentru picturile sale murale. A murit la 1 aprilie 2008.

 

 

 

 

 

 

1940: S-a nascut actorul roman de teatru si film Virgil Ogășanu.

 

 

 

 

 

 Virgil Ogășanu - poza 5

 

 

 

 

 

 

 

A absolvit in 1964 Institutul de Artă Teatrală si Cinematografie din București, la clasa profesoarei Beate Fredanov. A fost repartizat la Teatrul Tineretului Piatra Neamț. Pentru rolul din piesa  Nu sunt Turnul Eiffel a primit premiul pentru interpretare, a participat la Decada Dramaturgiei Originale.
Din 1965 joacă pe scena Teatrului Lucia Sturdza Bulandra.
Joacă si la Teatrul Nottara din București.
Debutul in cinematografie a avut loc in 1962, cu pelicula Doi baieti ca pâinea calda.
Virgil Ogașanu este profesor la Facultatea de Teatru a Universității Hyperion, este căsătorit cu actrița Valeria Ogasanu si are 1 fiu.

 

 

 

 

 

1976: In Romania socialista, a fost emis un decret privind amnistierea infractiunilor de trecere frauduloasa a frontierei, prin care se gratiau pedepsele celor care fugeau din tara.

Consiliul de Stat al Romaniei comuniste  a dorit prin aceasta masura sa stopeze tentativele de trecere frauduloasa a frontierei si sa readuca in Romania personalitatile aflate in exil.

 

 

 

 

 

 

1977: Au fost inaugurate, in  cooperare cu Franta, pe platforma industriala de est a Craiovei, lucrarile de constructie a societatii mixte Oltcit, pentru fabricarea unor  autoturisme de mic litraj.

 

 

 

 

 

 

 

 

1994: Apare Legea 41 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune ca „…servicii publice autonome, de interes naţional, independente editorial…” (prin desfiinţarea Radioteleviziunii Române) (Legea a fost republicată şi actualizată).

 

 

 

 

 

1996: Victor Ciorbea, candidatul Conventiei Democrate Romane la functia de primar general, a castigat alegerile locale cu 56,74% din voturi, in timp ce contracandidatul sau din partea PDSR, Ilie Nastase, a intrunit 43,26%, din voturile exprimate.

 

 

 

 

 

 

2003: A decedat Emanuel Elenescu, dirijor, compozitor şi profesor; fagotist în Orchestra Simfonică a Radiodifuziunii (1933-1938; 1947-1950); a debutat ca dirijor la Ateneul Român (1938), la pupitrul Orchestrei Radio; (n. 8 martie 1911).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A fost  si dirijor al Corului Academic Radio și al Orchestrei Simfonice a Radioteleviziunii Române.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

CITITI  SI :

 

 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/06/17/o-istorie-a-zilei-de-17-iunie-video/

 

 

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse) :

 

 

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008 ;

  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;

  3. e.maramures.ro ;

  4. Wikipedia.ro.;

  5. mediafax.ro ;

  6. worldwideromania.com ;

  7. Enciclopedia Romaniei.ro ;

  8.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;

  9.  Istoria md.

  10. agerpres.ro

17/06/2016 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , ,

1 comentariu »

  1. Reblogged this on Cronopedia.

    Comentariu de munteanioan | 17/06/2016 | Răspunde


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: