CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Ziua de 16 iunie în Istoria Românilor


 

 

 

 

 

 

 

 

 

16 iunie, istoricul zilei

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1462: (noaptea 16/17 iunie) – Domnul muntean Vlad Ţepeş  conduce  un atac de noapte surpriză asupra taberei ostirii otomane invadatoare (nu se cunoaşte numele localităţii unde s-a desfasurat  lupta), provocând mari pierderi inamicului şi panica in randul turcilor.

 

 

 

 

 

 

vlad_tepes_foto.jpg

 

 

 

 

 

 

 

1599: Domnitorul muntean Mihai Viteazul încheie, la Târgovişte, un tratat cu trimişii principelui Transilvaniei, Andrei Bathory, acceptând să fie inclus în pacea cu otomanii, pentru a câştiga timpul necesar în vederea finalizării pregătirilor pentru  ostilităţile  cu Poarta Otomana.

 

 

 

 

 

 

 

1835: A fost inaugurata, la Iasi, sub domnia lui Mihail Sturdza si prin strădania lui Gheorghe Asachi și a altor învățați români ai vremii, “Academia Mihaileana” .

Este prima instituție de învățământ superior modernă din Moldova (1835 – 1847),  unde profesori români (Gheorghe Asachi, Eftimie Murgu, Ion Ionescu de la Brad, Ion Ghica, Mihail Kogălniceanu ş.a.) şi străini, au ţinut cursuri de istorie, filosofie, drept, teologie, chimie, matematică, inginerie, agronomie şi arhitectură.

Aici se țineau cursuri de istorie, drept, chimie, matematică și arhitectură.

Este precursoare a Universității din Iași și a Colegiului Național si a pregatit o intreaga pleiada de intelectuali pe care ii regasim mai tarziu  in randurile pasoptistilor si ai luptatorilor pentru Unire.

În 1847 cursurile au fost suspendate de autorităţile vremii, profesorii fiind acuzaţi de propagarea unor idei revoluţionare.

 

 

 

 

 

1862: La Timisoara, s-a incheiat o Conventie telegrafica intre Austria, Imperiul Otoman, Serbia si Romania, prin care erau reglementate operatiunile de transmitere si taxare a depeselor intre statele semnatare.

 

 

 

 

 

 

1864: Prin Protocolul de la Constantinopol, Puterile Garante au recunoscut dreptul statului roman de a-si modifica legiuirile interne, fara o prealabila aprobare din partea lor.

 

 

 

 

1872 (16/28 iunie): S-a născut Vasile Gheorghiu, profesor teolog; autor a numeroase lucrări cu caracter teologic; considerat cel mai de seamă teolog neotestamentar român; a desfăşurat o intensă activitate în fruntea Societăţii pentru Cultura şi Literatura Poporului Român din Bucovina (1921-1929); membru de onoare al Academiei Române din 1938; (m. 1959).

 

 

 

 

 

 

1873: S-a stins din viata Andrei Saguna, unul dintre conducatorii luptei de eliberare nationala a romanilor din Transilvania si primul presedinte al Astrei, Mitropolit Ortodox al Transilvaniei.

 

 

 

 

 

 

 

 

  A fost mitropolit al românilor ortodocşi din Transilvania şi Ungaria (din 1864),  unul dintre preşedinţii Adunării Naţionale de la Blaj (3/15 mai 1848) şi şeful delegaţiei trimise la Viena pentru a susţine pe lângă împărat drepturile românilor transilvăneni.

S-a implicat activ in  dezvoltarea învăţământului şi a presei în limba română, precum şi in  întemeierea şi activitatea societăţii ASTRA (1861), fiind primul ei preşedinte.

A fost membru de onoare al Societăţii Academice Române (n. 1808/1809, la Miskolc/Ungaria). NOTA 1: Dicţionarul scriitorilor români R-Z (2002) dă ca data a naşterii 1.I.1809 şi moartea la 28.VI.1873.

  Andrei Şaguna a fost canonizat de Biserica Ortodoxă Română la 29 octombrie 2011, având ca zi de prăznuire 30 noiembrie

A fost inmormantat la Rasinari, langa Sibiu.

 

 

 

 

 

 

1890: S-a nascut filosoful, logicianul  si publicistul roman Nae Ionescu;  (d. 1940).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A fost unul dintre principalii reprezentanţi ai „trăirismului”, curent de gândire filosofică românească interbelică (m. 1940)

 

 

 

1913: S-a nascut  filosoful Ion Banu, unul dintre întemeietorii Asociaţiei de Studii Orientale din România, autorul unor  lucrări de istorie a filosofiei (antice şi medievale, europene şi orientale), precum şi de teorie a filosofiei;(d. 1993).

 

 

 

 

 

 

1913: Se declanseaza cel de-al doilea Razboi Balcanic între Bulgaria si fostii sai aliati Grecia, Serbia şi Muntenegru, cărora li se va alătura România şi Turcia.

 

 

 

 

Regele Ferdinand al BulgarieiRegele Constantin al Greciei

 Regele Ferdinand      Regele  Constantin al Greciei

al Bulgariei

Cel de-Al Doilea Război Balcanic s-a declansat  în 1913 între Bulgaria pe de o parte şi Grecia şi Serbia si Muntenegru de cealaltă parte.

Principala cauza a războiului a fost neînţelegerea asupra împărţirii teritoriilor pierdute de turcii otomani în timpul Primului Război Balcanic, care a luat sfîrşit la 30 mai 1913, in care aceste tari fusesera aliate.

Pentru Bulgaria, războiul oferea ocazia de a ocupa întreaga Macedonie şi de a domina Balcanii, în timp ce pentru Serbia şi Grecia războiul însemna şansa de a împărţi între ele Macedonia şi de a împiedica hegemonia Bulgariei.

Astfel la 16 iunie 1913, regele Ferdinand al Bulgariei a ordonat trupelor sale să atace poziţiile sîrbe şi greceşti, declarînd în acelaşi timp război acestor tari.

Principalul atac bulgar era îndreptat împotriva sîrbilor cu armatele I, a III-a, a IV-a şi a V-a, în timp ce armata a II-a era însărcinată cu atacarea poziţiilor greceşti de la Gevgeli şi Salonic. Bulgarii au fost copleşiţi numeric pe frontul grecesc, şi în curînd luptele uşoare s-au transformat într-o ofensivă grecească pe întreaga linie a frontului la 19 iunie.

Forţele bulgare s-au retras imediat de pe poziţiile lor de la nord de Salonic pe poziţii defensive la Kilkis. Planul de a distruge armata sîrbă în Macedonia centrală printr-un atac concentrat a eşuat, iar bulgarii au fost opriţi.

 

Bătălia de la Kilkis

 

Armata greacă, comandată de regele Constantin avea nouă divizii şi o divizie de cavalerie (120 000 de oameni), într-un raport de doi la unu sau trei la unu faţă de trupele bulgare.

Dupa o lupta grea, grecii au reusit sa cucereasca la 5 iulie Doiranul, iar împreună cu sîrbii au inaintat pînă la Defileul Kresna. În acest punct, logistica greacă era întinsă la maxim, şi înaintarea s-a oprit.

Bulgarii au pierdut 7 000 de oameni la Kilkis. Alţi 6 000 au fost luaţi prizonieri cu 130 de tunuri. Grecii au suferit şi ei pierderi grele, de 8 700 de oameni. A fost bătălia decisivă pe acest front, şi cel mai mare succes grecesc din ambele războaie.

 

 

 

 

 

Soldati sîrbi în timpul celui de-Al Doilea Război Balcanic

 

 

Foto: Soldati sîrbi în timpul celui de-Al Doilea Război Balcanic.

 

Bregalnica, Kalimantsi şi Defileul Kresna

 

Pe frontul din Macedonia centrală sîrbii au împins forţele bulgare către est prin bătălia de la Bregalnica (30 iunie – 9 iulie). Între timp, în nord, bulgarii au început să avanseze către oraşul sîrbesc Pirot (în apropiere de graniţa sîrbo-bulgară), obligînd sîrbii să trimită întăriri armatei a II-a care apăra Pirutul şi Nišul.

Acest lucru le-a permis bulgarilor să oprească ofensiva sîrbă din Macedonia la Kalimantsi la 18 iulie.

După liniştirea situaţiei pe frontul sîrbesc, bulgarii au trimis Armata a I-a  în ajutorul Armatei a II-a, care se opunea grecilor în poziţiile defensive excelente de la Defileul Kresna.

Constantin a respins propunerea guvernului său pentru un armistiţiu, căutînd o victorie decisivă pe cîmpul de luptă.

La 29 iulie, armata bulgară întărită a lansat atacuri pe ambele flancuri, împingîndu-i pe greci în aval pe văile rîurilor Struma şi Mesta. Constantin s-a confruntat cu o anihilare de tip Cannae, şi a cerut sprijinul sîrbilor.

Din nefericire pentru el, aceştia nu îi puteau oferi ajutor după bătălia de la Kalimantsi, iar Constantin i-a cerut guvernului să obţină un armistiţiu. Grecii pierduseră circa 10 000 de oameni în ultimele zece zile de lupte. Bulgarii doreau de asemenea pacea, şi astfel Constantin a fost salvat de la distrugere.

 

 

Sfîrşitul războiului

 

 

În ciuda stabilizării frontului din Macedonia, dorinţa guvernului bulgar pentru pace venea ca urmare a faptului ca la 10 iulie, românii au invadat  Dobrogea şi inaintau dinspre nord spre capitala Sofia.

Pentru a înrăutăţi situaţia Bulgariei, otomanii au profitat pentru a-şi recupera fostele posesiuni din Tracia, inclusiv Adrianopolul, pe care bulgarii l-au abandonat la 23 iulie, fără a trage un foc.

Armatele otomană şi română nu au avut pierderi în lupte, deşi au suferit puternic de pe urma unei epidemii de holeră.

Un armistiţiu general a fost semnat la 18 iulie, iar schimbările teritoriale au fost reglate de tratatele de la Bucureşti şi de la Constantinopol.

Bulgaria a pierdut cea mai mare parte a teritoriilor cîştigate în Primul Război Balcanic, inclusiv sudul Dobrogei, cea mai mare parte a Macedoniei, Tracia şi coasta egeeană, cu excepţia portului Dedeagach.

Serbia a devenit o putere importantă în Balcani, iar Grecia a obţinut portul Salonic şi împrejurimile, plus cea mai mare parte a coastei Traciei Occidentale.

A fost doar o înţelegere temporară. Zece luni mai tîrziu luptele au reînceput, odată cu Primul Război Mondial.

 

 

 

 

 

 

 

1918: A murit (la Montreux, in Elveţia), Bazil Assan, inginer (împreună cu fratele său, George, a introdus metoda de extracţie cu benzină a uleiurilor/1893), şi explorator, primul român care a efectuat o călătorie în jurul pământului; (n. 1860, la Bucureşti).

În   1899 a făcut o călătorie care a durat cinci luni,  pe ruta Constantinopol, Alexandria, Ceylon, Nagasaki,Tokyo,Yokohama, San Francisco, New York, Londra, aceasta  fiind astfel prima călătorie a unui român în jurul lumii.

 

A fost membru al  Societatii geografice romane. 

 

 

 

 

 

La volanului primului automobil înmatriculat în România. Foto din colecţie particulară.

 

 

A fost primul român care a explorat zona Oceanului Arctic/1896. In perioada 1897-1898 a efectuat o călătorie în jurul lumii).

A fost și deținătorul automobilului cu nr. 1 din Bucuresti .

 

 

 

 

 

1921: Constituirea, la Bucureşti, a Societăţii „Orient Radio” (Rador), agenţie telegrafică de presă. Rador era la început o afacere privată (apărută la iniţiativa lui Noti Constantinde, secretar la Legaţia română din Paris, şi Sebastian Şerbescu, avocat), dar statul român a cumpărat, prin Ministerul de Externe, totalitatea acţiunilor agenţiei, în anul 1926, devenind astfel prima agenţie de presă oficială a României; prin Legea din 24.III.1926 aceasta a devenit „Societatea Rador – Agenţie de informaţii telegrafice”.

După instalarea regimului comunist, prin Decretul nr. 217 din 20.V.1949 se hotăra organizarea Agenţiei Române de Presă „Agerpres” de pe lângă Consiliul de Miniştri, prin preluarea personalului şi a patrimoniului „Rador”; primul director al „Agerpres”: Ion Popescu-Puţuri. La 8.I.1990 a apărut Decretul-lege al Consiliului Frontului Salvării Naţionale prin care se înfiinţa Agenţia de presă „Rompres”, ca urmare a reorganizării „Agerpres”.

Din iulie 2008 „Rompres” a revenit la numele „Agerpres”.

Această agenţie („românească, naţională şi autonomă”) a funcţionat sub numele de Agenţia Telegrafică a României sau Agenţia Română şi era subordonată Ministerului Afacerilor Străine. Agenţia Română a funcţionat până spre finele anului 1916, când şi-a încetat temporar activitatea, în timpul Primului Război Mondial

 Agenția Națională de Presă AGERPRES este continuatoarea primei agenții de presă din România. Instituția s-a numit, de-a lungul vremii, Agenția Telegrafică a României sau Agenția Română, Agenția Telegrafică Română „Orient-Radio” – RADOR, Agenția Română de Presă – AGERPRES, Agenția Națională de Presă ROMPRES și, din 2008, Agenția Națională de Presă AGERPRES.

NOTĂ: Prima agenţie de presă românească a fost înfiinţată la 15/27.III.1889, la iniţiativa ministrului de externe P.P. Carp.

 

 

 

 

 

 

1925:  S-a nascut la Cofa, jud Hotin, Anatol E. Baconsky, poet, prozator, eseist, traducător român; (d.4 martie 1977 iin timpul marelui cutremur). a fost un eseist, poet, prozator, publicist, teoretician literar și traducător roman de orientare modernista.

 

 

 

 

 

 

 

A publicat sub numele A. E. Baconsky.

 

 

Este tatal diplomatului, scriitorului si politicianului Teodor Baconschi, fost ambasador si ministru de externe al Romaniei.

 

 

 

 

 

1928: S-a născut la Bucureşti dirijorul Sergiu Comissiona; (m. 2005).

 

 

 

 

 

 

 

A studiat vioara şi apoi dirijoratul la Conservatorul din Bucureşti cu Constantin Silvestri. Încă din adolescenţă,a devenit membru al Quartetului Radio şi violonist în orchestra Filarmonicii de stat din Bucureşti.

Numele de Comissiona i-a venit de la bunicul sau care  era comis voiajor în Târgu Ocna, îl chema Lupu, şi era cunoscut ca fiind Lupu comisionarul. De aici numele Comissiona.

La doar 22 de ani, Comissiona devine directorul muzical al Ansamblului de Stat Român, iar cinci ani mai târziu, era numit dirijor principal al Operei de Stat din București.

A emigrat  în 1959 împreună cu familia sa în Israel.

In anul 1990 devine prim-dirijor al orchestrei posturilor de radio şi televiziune din Madrid (Spania), unde rămâne până în 1998, iar în intervalul 1990 – 1994 este, în acelaşi timp, director muzical al orchestrei filarmonice din Helsinki (Finlanda). Foarte căutat ca „dirijor invitat” (guest conductor), apare la pupitrul multor formaţii de prestigiu, ca Vancouver Symphony Orchestra, Orchestra filarmonică Radio din Hilversum, Olanda, Philadelphia Orchestra. În 1981, cu ocazia centenarului naşterii lui George Enescu, împreună cu un grup de muzicieni devine unul dintre membrii fondatori ai Societăţii „George Enescu” din Statele Unite ale Americii, avându-l ca preşedinte de onoare pe Yehudi Menuhin .

În România s-a  întoars de multe ori după 1990, fiind și membru al juriului Concursurilor „George Enescu”.

 

 

 

 

 

 

1930: S-a născut actorul Ion Siminie.

 

 

1931: S-a născut Alexandru Vulpe, istoric, arheolog şi profesor; specialist în Epoca Bronzului şi cea a Fierului; membru titular al Academiei Române din 2009; (m. 2016).

 

 

 

 

1932: S-a născut Maria Albuleţ, prima jucătoare de şah din România care a obţinut titlul de maestră internaţională; (m. 2005).

1940: S-a născut actriţa Melania Ursu; (m. 2016).

 

 

 

 

 

1940: A  fost difuzată, de Societatea Română de Radiodifuziune, prima emisiune militară „Ora Ostaşului”, printr-un acord cu Marele Stat Major al Armatei.

Din 1944 emisiunea şi-a schimbat denumirea în „Ora Armatei”, iar de-a lungul celor 76 de ani de emisie neîntreruptă emisiunea Armatei a mai fost intitulată „Emisiune pentru militari”, „În slujba Patriei” şi „Pentru Patrie” (din 1969 până în 1989).

 

 

 

 

 

 

1946: S-a nascut handbalistul roman Cornel Penu, dublu campion mondial în 1970 și 1974.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A făcut parte din lotul echipei naționale de handbal a României, care a fost medaliată cu argint olimpic la Montreal 1976 și cu bronz olimpic la München 1972.

 

 

 

 

 

1947: S-a născut prozatorul şi publicistul Ştefan Agopian, de origine armeană.

 1947: S-a născut Mariana Bojan, poetă, prozatoare şi pictoriţă.

 

 

 

 

1979 : A decedat marele actor român Costache Antoniu. (“O scrisoare pierdută”, “Pasărea furtunii”, “Neamul Şoimăreştilor”);  (n. februarie 1900).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A fost rector al Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti între anii 1955-1970; (n. 1900).

 

 

 

 

 

 

1990: In cadrul unei sedinte comune, presedintele si  guvernul Romaniei  au analizat evenimentele grave petrecute  in Bucuresti si manifestatiile de la Piata Universitatii.

In comunicatul care a urmat  sedintei, s-a evocat “scenariul destabilizarii de stat”, situatie in care presedintele si Guvernul au cerut interventia armatei  si sprijinul populatiei.

 

 

 

 

 

 

 

1991: Se inaugureaza al doilea Pod de Flori peste Prut.

 

 

 

 

 

https://i2.wp.com/www.worldwideromania.com/wp-content/uploads/2013/06/16-al-doilea-pd-de-flori.jpg

 

 

 

 

 

 

Românii de pe ambele maluri ale Prutului – despărțiți timp de 50 de ani – s-au reîntâlnit și au aruncat flori pe apa râului pentru a marca evenimentul. De aceea, acțiunea poartă numele simbolic „Podul de flori”, iar astăzi se împlinesc 23 de ani de la acel moment.

 

La primul „Pod de flori”, organizat pe 6 mai 1990, dată la care frontiera către Basarabia a putut fi trecută fără acte, au participat peste un milion de oameni.

Podul semnifica frăţia, dorinţa de apropiere, istoria comună a celor două ţări.

Această primă deschidere a graniţelor dintre România şi Republica Moldova s-a materializat în mii de flori aruncate în apa Prutului de pe ambele maluri.

 

În ziua respectivă,  locuitorilor din România li s-a permis să treacă Prutul fără pașaport și viză.

De-a lungul frontierei de 700 km de pe Prut, au fost create opt puncte de trecere: Miorcani – Pererita, Stânca – Costești, Iași – Sculeni, Ungheni – Pod Ungheni, Albița – Leușeni, Fălciu – Țiganca, Oancea – Cahul și Galați – Giurgiulești.

Al doilea „Pod de flori” a avut loc la 16 iunie 1991, ocazie cu care deja cetăţenii din actuala Republica Moldova au putut intra în România fără acte.

Iniţiatori au fost Asociaţia Culturală „Bucureşti – Chişinău” şi Frontul Popular din Moldova.

Chiar dacă scopul re-unificării nu a fost atins atunci, momentul „Podurilor de flori” a reactivat multor oameni conştiinţa faptului că indiferent de ce parte a Prutului trăiesc, aparţin unui singur neam.

 

 

1995: Ioan Stoica, fostul patron al circuitului piramidal de intrajutorare Caritas, a fost condamnat de Tribunalul Judetean Cluj la sase ani inchisoare, pentru infractiunea de gestiune frauduloasa, bancruta frauduloasa, fals intelectual si uz de fals. 

 

 

 

 

 2001: Se desfasoara Congresul de constituire a Partidului Social Democrat (PSD), rezultat din fuziunea dintre Partidul Democraţiei Sociale din România (PDSR) şi Partidul Social Democrat Român (PSDR). Adrian Năstase a fost ales preşedinte al noii formaţiuni politice.

 

 

 

 

 

2004: A murit Paul Neagu, sculptor, pictor, grafician şi poet român stabilit în Marea Britanie în 1969; după 1989 a revenit mereu în România; (n. 1938).

 

 

2005: Intre 16 şi 17 iunie, președintele Traian Băsescu și premierul Călin Popescu-Tăriceanu au participat la reuniunea Consiliului European de vară de la Bruxelles, fiind prima dată când România și Bulgaria au fost reprezentate la aceste lucrări în calitate de observator activ după semnarea Tratatului de aderare.

 

 

 

 

 

 

 

2008: Si-a început activitatea „Agenţia de ştiri Basilica” a Patriarhiei Române, prin lansarea site-ului basilica.ro, la sărbătoarea Sfintei Treimi.

Agenţia este parte integrantă a Centrului de Presă Basilica al Patriarhiei Române, care mai cuprinde: Televiziunea Trinitas TV, postul de radio Trinitas, publicaţiile „Lumina” şi „Vestitorul Ortodoxiei” şi Biroul de presă al Patriarhiei Române.

 

 

 

 

 

 

2012: A murit medicul şi biologul Gheorghe Zarnea.

In comunitatea universitară este considerat ca întemeietorul învăţământului de microbiologie generală din facultăţile de biologie şi chimie pe care l-a dezvoltat odată cu crearea unor discipline noi ca virologia, imunobiologia, bacteriologia medicală, ecologia microorganismelor, microbiologie industrială; membru titular al Academiei Române din 1994; (n. 1920).

 

 

 

 

 

 

2013: A trecut la cele vesnice  arhimandritul Iustin Pârvu.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Iustin Pârvu (n. 10 februarie 1919, satul Poiana Largului, județul Neamț), a fost un cunoscut duhovnic și stareț al Mănăstirii Petru Vodă din județul Neamț, întemeiată de el în anul 1991, mănăstire unicat în România, fiind dedicată matirilor din temniţele comuniste.

Călugăr din 1936, a fost unul din marii duhovnici români, urmaş al părintelui Cleopa.

După război, datorită convingerilor sale anticomuniste a fost condamnat la 12 ani de temniţă grea fiind  eliberat în 1964 (prin decretul de amnistiere a deţinuţilor politici din România).

A slujit la Mănăstirea Secu până în 1975, când a fost arestat din nou şi i s-a stabilit domiciliu forţat la Mănăstirea Bistriţa.

Revoluţia din decembrie 1989 a pus capăt prigoanirii sale.

Părintele Iustin a fost un adevărat „patriarh al monahismului jertfelnic românesc”, care şi-a închinat întreaga viaţă neamului, ţării. Alaturi de  monahii Cleopa Ilie, Arsenie Boca, Ioanichie Bălan, Dumitru Stăniloae și Arsenie Papacioc, a fost un  reprezentant de seama al Ortodoxiei românești contemporane.

 

 

 

 

 

 

 

 

CITITI  SI :

 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/06/16/o-istorie-a-zilei-de-16-iunie-video/

 

 

 

 

Bibliografie (surse) :

 

 

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008 ;

  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;

  3. e.maramures.ro ;

  4. Wikipedia.ro.;

  5. mediafax.ro ;

  6. worldwideromania.com ;

  7. Enciclopedia Romaniei.ro ;

  8.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;

  9.  Istoria md.

  10. agerpres.ro

 

16/06/2016 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: