CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Ziua de 14 iunie în Istoria Românilor


 

 

 

 

14 iunie, istoricul zilei

 

 

 

 

 

1818: S-a nascut Vasile Alecsandri, poet, dramaturg, om politic român, redactor şi proprietar al revistei “România literară”.

 

 

 

 

 


 Ş-acel rege-al poeziei, vecinic tânăr şi ferice” (M. Eminescu – „Epigonii„)

Vasile Alecsandri – poet, dramaturg, folclorist, om politic, ministru, diplomat, academician român, membru fondator la Academiei Române, creator al teatrului românesc şi a literaturii dramatice în România, personalitate marcantă a Moldovei şi apoi a României de-a lungul întregului secol al XIX-lea, s-a născut la  14 iunie 1818 (data naşterii dată de poet şi acceptată de unii istorici literari este însă de 21 iulie 1821) la Bacău.  

În 1840, împreună cu Mihail Kogălniceanu şi Costache Negruzzi a luat conducerea teatrului din Iaşi şi şi-a început activitatea de dramaturg care i-a adus cele mai constante succese. Opera sa dramatică însumează circa 2000 de pagini, rămînînd cel mai rezistent compartiment al activităţii sale literare şi va constitui baza solidă pe care se va dezvolta dramaturgia românească în principalele sale direcţii tehnice: comedia străină şi drama istorică. În noiembrie s-a jucat Farmazonul din Hîrlău, iar în februarie 1841, Cinovnicul şi modista, ambele preluate după piese străine.

Din 1842 datează importanta sa călătorie în munţii Moldovei, în urma căreia descoperă valoarea artistică a poeziei populare. Scrie primele sale poezii în limba română pe care le va grupa mai tîrziu în ciclul „Doine” şi care sunt foarte strîns legate de modelul popular din care au luat naştere. În 1844, împreună cu Mihail Kogălniceanu şi Ion Ghica scoate săptămînalul Propăşirea, în care poetul va publica versuri ce vor fi incluse în ciclul „Doine şi lăcrimioare”, iar la 11 ianuarie se reprezintă piesa „Iorgu de la Sadagura”, comedie de rezistenţă în dramaturgia scriitorului. În 1845 cu ocazia seratelor literare de la Mînjina o cunoaşte pe Elena, sora prietenului Costache Negri, de care se îndrăgosteşte şi căreia, după moartea timpurie 1847, îi dedică poezia „Steluţa” şi apoi întreg ciclul de poezii „Lăcrămioare”.

După înfrîngerea mişcării paşoptiste este exilat, şi după ce călătoreşte prin Austria şi Germania; se stabileşte la Paris, unde se întîlneşte cu alţi militanţi munteni; din perioada exilului datează poeziile „Adio Moldovei” şi „Sentinela română”.

În 1849 pleacă, împreună cu ceilalţi exilaţi la Braşov, apoi în Bucovina, în toamna aceluiaşi an, la Paris. Scrie primele cîntecele comice („Şoldan Viteazul”, „Mama Angheluşa”) şi cîteva scenete comice şi muzicale. Se întoarce în ţară în luna decembrie. Din 1860 se stabileşte la Mirceşti, unde rămîne pînă la sfîrşitul vieţii, chiar dacă lungi perioade de timp a fost plecat din ţară în misiuni diplomatice.


Alecsandri şi Junimea

În 1863 ia naştere la Iaşi societatea Junimea, al cărui membru onorific a fost pînă la sfîrşitul vieţii. În anul 1867 este ales membru al Societăţii literare române, devenită Academia Română. Cu ocazia serbărilor de la Putna din 1871, poetul trimite două cîntece care au însufleţit marea masă de oameni: „Imn lui Ştefan cel Mare” şi „Imn religios” cîntat la serbarea junimei academice române.

În acelaşi an Titu Maiorescu publică în „Convorbiri literare” studiul Direcţia nouă în poezia şi proza românească în care spune: „În fruntea noii mişcări e drept să punem pe Vasile Alecsandri. Cap al poeziei noastre literare în generaţia trecută, poetul, culegătorul cîntecelor populare păruse a-şi fi terminat chemarea literară (…). Deodată, după o lungă tăcere, din mijlocul iernei grele, ce o petrecuse în izolare la Mirceşti, şi iernei mult mai grele ce o petrecuse izolat în literatura ţării, poetul nostru reînviat ne surprinse cu publicarea Pastelurilor …

 În 1886, Titu Maiorescu a publicat în „Convorbiri literare” articolul Poeţi şi critici; acesta se încheie cu o privire sintetică asupra operei lui Alecsandri:

A lui liră multicoloră a răsunat la orice adiere ce s-a putut deştepta din mişcarea poporului nostru în mijlocia lui. În ce stă valoarea unică a lui Alecsandri? În această totalitate a acţiunilor sale literare“.

Vasile Alecsandri s-a stins din viaţă la 22 august 1890, după o lungă suferinţă, fiind înmormântat cu toate onorurile la conacul său de la Mirceşti.

NOTA 1: Dicţionarul Membrii Academiei Române 1866-2003 dă ca dată a naşterii 21 iulie 1821 sau 14 iunie 1818. NOTA 2: Vasile Alecsandri susţinea că s-a născut pe 21 iulie 1821, dar de la descoperirea actului de naştere, în toate lucrările de istorie literară serioase apare indicat anul 1818.

 

 

 

 

 

 

 

1848: A  avut loc unificarea guvernelor constituite la Islaz (9/21 iunie) şi Bucureşti (11/23 iunie) şi constituirea Guvernului provizoriu al Ţării Româneşti (format din mitropolitul Neofit, Ion Heliade Rădulescu, Ştefan şi Nicolae Golescu, Christian Tell, Gheorghe Magheru, Gheorghe Scurtu, Ioan Odobescu, Ion Câmpineanu, Nicolae Bălcescu, C. A. Rosetti, Ion C. Brătianu ş.a.).

Guvernul revoluţionar a dat primele sale decrete: înfiinţarea steagului naţional – tricolorul albastru, galben şi roşu, cu deviza „Dreptate-Frăţie” înscrisă pe el, desfiinţarea rangurilor civile, înfiinţarea „gvardiei” naţionale şi desfiinţarea pedepsei cu moartea (14/26).

 

 

 

 1848: Poetul moldovean Vasile Alecsandri, a publicat  în revista brașoveană „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, poezia „Hora Ardealului”, devenita mai tarziu  Hora Unirii.

 

 

 

 

1875: S-a născut prozatorul Ion Dragoslav (sau I. Dragoslav), pseudonimul lui Ion V. Ivaciuc sau Sumanariu Ion Ivanciuc; (m. 1928).

 

 

 

1878: S-a născut compozitorul Nicodim Ganea; (m. 1949).

 

 

 

 

 

 

 1880:  Guvernul Statelor Unite ale Americii a recunoscut independenţa de stat a României si s-au stabilit relaţiile diplomatice dintre România şi Statele Unite ale Americii, la nivel de agenţie diplomatică, ridicate la nivel de legaţie, în august 1880.

În contextul celei de-a doua conflagraţii mondiale, la 12 decembrie 1941, relaţiile diplomatice româno-americane au fost întrerupte, fiind reluate la 7 februarie 1946.

Relaţiile diplomatice dintre cele două ţări au fost ridicate la nivel de ambasadă la data de 1 iunie 1964.

 

1882: S-a nascut Ion Petrovici ( d. 17 februarie 1972), filozof român, eseist, memorialist, scriitor, orator și om politic, profesor la Universitatea din Iași, membru titular al Academiei Române, fost Ministru al Educației Naționale.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

In lucrarea sa FILOZOFIA NATIONALISMULUI arata foarte bine cum prin natiune si trecutul ei, spiritualizam materia, cotropitorii natiunii nu fac decat sa materializeze spiritul, distrugand traditia si credintele unui neam… Deci ca Parvan si Radulescu-Motru, Ioan Petrovici opune materialismului, taria spiritualismului, asadar  un tip de  rationalism spiritualist, fidel cuprins in aceste doua notiuni…

   A colaborat la numeroase reviste literare: „Gandirea”, „Convorbiri literare”, „Sburatorul”, „Moftul roman”, „Ovidiu”, „Vremea”, „Insemnari literare”, „Revista Fundatiilor Regale”, s.a.
   Dupa venirea comunismului la putere cu ajutorul armatei sovietice a fost arestat si condamnat la inchisoare, petrecand 17 ani neintrerupti in temnitele  rezervate elitelor  intelectuale ale tarii .

 

 

 

 

 

 

1899: S-a născut episcopul greco-catolic Vasile Aftenie, fost protopop de Bucureşti şi ulterior canonic al Capitulului Arhiepiscopesc din Blaj.

La 1 octombrie 1939 a fost numit Rector al Academiei Teologice din Blaj; (m. 1950).

 1901: S-a născut Alexandru Bădăuţă, prozator, memorialist şi eseist; se numără printre întemeietorii cinematografiei documentare româneşti şi ai Oficiului Naţional de Turism (a fost unul dintre cei 20 de membri ai Consiliului Superior al Turismului care funcţiona pe lângă ONT, creat în 1936); a organizat numeroase expoziţii româneşti în străinătate; (m. 1983).

 

 

 

1920: S-a născut la Brasov, Mihai Brediceanu, dirijor, compozitor, muzicolog, pedagog şi matematician; a inventat polimetronomul electronic; fiul compozitorului Tiberiu Brediceanu; (d. 4 martie  2005).

A studiat pian la Conservatorul din Brașov și teorie muzicală, dirijorat și compoziție la Academia de Muzică din București, la clasele lui Mihail Jora, Marțian Negrea, Florica Musicescu, Silvia Șerbescu și Ionel Perlea. În afară de asta a mai absolvit cursuri de Drept și Matematică în București.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

  Din 1959 până în 1966 a fost director general al Operei Române din București. Din 1969 până în 1971 a fost director muzical al orchestrei Syracuse din New York, iar până în 1975 profesor al Universității Syracuse. Între 1978 și 1980 a fost director general al Operei din Istanbul și între 1982 și 1990 director general al Filarmonicii „George Enescu” din București. Din 1991 a fost numit din nou director general al Operei Române.

Pe lângă nenumărate piese muzicale pentru teatru, Brediceanu a mai compus o simfonie, patru dansuri simfonice, o suită pentru orchestra de cameră, piese pentru cor, muzică de cameră și cântece

  A fost distins cu Ordinul național Steaua României în grad de Cavaler (2001) „pentru îndelungata și prodigioasa carieră artistică, recunoscută pe plan intern și internațional, cu ocazia aniversării a 80 de ani de existență a Operei Naționale din București”

 

 

 

 

 

 

 1925: S-a născut filosoful francez de origine română Serge Moscovici, unul dintre principalii teoreticieni ai ecologiei politice şi ai psihologiei sociale; (m. 2014).

 

  1932: A murit Nicolae Vermont, pictor şi gravor; membru fondator al societăţilor artistice „Ileana” şi „Tinerimea română” (n. 1866). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a morţii sale  ziua de 11 iunie 1932.

 

 

1933:  S-a născut  multiplul campion european şi mondial la lupte, Dan Pârvulescu. (m.2007).

 

 

 

 

1935: În portul  Constanta sosește vasul „Prințesa Maria” cu rămășițele pământești ale domnitorului Dimitrie Cantemir  și cu câteva documente de arhiva din Tezaurul Romaniei,  care a fost trimis la  Moscova în timpul Primului Razboi Mondial.

Arhivele au constat în registrele contabile ale unor bănci, state de servicii ale funcționarilor Ministerului Agriculturii, bancnote românești tipărite în 1917 la Moscova și nici un document istoric.

 

 

 

 

 

1936: S-a născut actorul Cornel Coman; (m. 1981).

 

 

 

 

1941: S-a născut matematicianul şi profesorul Viorel Barbu; activitatea sa ştiinţifică s-a orientat cu precădere spre domeniul ecuaţiilor diferenţiale; membru titular al Academiei Române din 1993, vicepreşedinte al acestui for (1998-2002), preşedinte al Filialei Iaşi a Academiei Române (2002-2012).

 

 

 

 

  1941: S-a născut compozitorul şi pianistul Vasile V. Vasilache (Vasile Vasilache jr.), fiul actorului, compozitorului şi comicului Vasile Vasilache; (m. 1991, Bucuresti), fost membru al popularului cuplul de comedie antebelic,  Stroe si Vasilache.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 1944: S-a născut regizorul de film Şerban Creangă.

 

 

 

 1961: S-a născut poetul Radu Florescu; membru al Uniunii Scriitorilor din România din 1990.

 

  1979: A murit inginerul constructor Cristea Mateescu; lucrări privind proiectarea şi execuţia unor importante lucrări de construcţii hidraulice pe râurile Prahova, Ialomiţa, Siret ş.a; şef de proiect (proiectare/realizare) al complexului hidroenergetic de la Vidraru-Corbeni; membru titular al Academiei Române din 1974; (n. 1894).

 

 1987: A murit Constantin Daniel, medic psihiatru şi orientalist, unul dintre promotorii ergoterapiei în România (terapie care utilizează activitatea în vederea readaptării handicapaţilor fizic şi mintal); preocupări în domeniul civilizaţiilor orientale; (n. 1914).

 

 

1998: A avut loc zborul inaugural al cursei TAROM, Bucureşti-Satu Mare-New York.

 

 

 

 

 

  1990: În Bucureşti au sosit două garnituri de tren cu mineri din Valea Jiului.

„Ortacii” au venit la chemarea lui Ion Iliescu, ales presedinte al Romaniei la 20 aprilie 1990, cu scopul de  a sprijini  autoritatile in conflictul cu manifestantii din Piata Universitatii.

Au fost atacate sediile partidelor din opoziție, lideri ai acestora,facultati, studenți (14-15 iunie 1990).

 

 

 

 

 

 

Au fost devastate Universitatea Bucureşti, precum şi sediile unor partide (PNL, PNŢCD), redacţii de ziare şi locuinţe ale unor oameni politici (Ion Raţiu).

Evenimentele au starnit indignarea opiniei publice internationale si au dus la pierderea simpatiei Occidentului, pe care Romania le-a castigat prin Revolutia din decembrie 1989.

Pe langa sutele de raniti, au existat morti, disparuti, arestari fara mandate. In ciuda cumplitelor violente, Iliescu le-a multumit ortacilor condusi de Miron Cosma.

La sase zile dupa incidente, la 20 iunie 1990, Ion Iliescu a rostit juramantul de investitura ca presedinte al Romaniei.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1991: La intrarea în Parcul Libertăţii din Bucureşti a fost ridicată o cruce în memoria victimelor mineriadei din  din 13-15 iunie 1990.

 

 

 

 

 

 

 

 

2005: Salvamontistul sibian Teodor Tulpan, primul alpinist roman care a ajuns pe Everest, incepe expeditia pe cel mai inalt varf din Peru, Huascaran.

 

 

 

 

 

 

 

 
 
 

 

  2012: A murit violonistul, dirijorul şi compozitorul Dumitru Capoianu; a scris în egală măsură, chiar de la începutul carierei, muzică simfonică, de cameră, muzică de scenă, de film şi de revistă; a câştigat prestigioase premii pentru compoziţiile sale, inclusiv Palme d”Or la Cannes pentru filmul „Omuleţul” regizat de Ion Popescu Gopo, pentru care a compus muzica; (n. 1929).

 

 

 

 

2013: A fost inaugurat podul Calafat-Vidin, pod feroviar şi rutier pe Dunăre, care conectează oraşele Calafat (România) şi Vidin (Bulgaria).

Podul este parte a coridorului paneuropean de transport care leagă (puncte terminale) oraşul german Dresda de oraşele Istanbul (Turcia) şi Salonic (Grecia). Construit după o tehnologie ultramodernă, numită de specialişti „spate de cămilă”, cu o lungime de 1.791 de metri, podul este este cel mai lung dintre cele existente peste fluviu.

Până în acel moment, pe porţiunea de 470 kilometri din Dunăre care formează graniţa bulgaro-română era în funcţiune un singur pod, între Ruse şi Giurgiu (Podul Prieteniei, inaugurat la 20 iunie 1954).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

CITITI  SI :

 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/06/14/o-istorie-a-zilei-de-14-iunie-video/

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse) :

 

 

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008 ;

  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;

  3. e.maramures.ro ;

  4. Wikipedia.ro.;

  5. mediafax.ro ;

  6. worldwideromania.com ;

  7. Enciclopedia Romaniei.ro ;

  8.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;

  9.  Istoria md.

 

14/06/2016 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , ,

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: