CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Ziua de 11 iunie în Istoria Românilor


 

 

 

 

 

 

 

11 iunie, istoricul zilei

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1551: Ilias Rareș paraseste domnia Moldovei, trece la mahomedanism  si devine pasa la Silistra.

Iliaș al II-lea Rareș (n. 1531 – d. 1562), a fost domnitor al Moldovei între 3 septembrie 1546 – 11 iunie 1551. 

Era fiul mai mare al lui Petru Rareș și al Elenei (aceasta era de neam sârbesc).

Fiind mai mult atras de petreceri decât de domnie, abdică în favoarea fratelui său Ștefan al VI-lea Rareș și se turcește, luând numele de Mehmet si devine pașă de Silistra.

Este arestat și dus la Bursa, murind   în închisoare de inimă rea în 1553.

 

 

 

 

ilias Rares

 

 

 

 

Chipul lui Iliaș Rareș a fost zugrăvit în tabloul votiv al bisericii Mănăstirii Probota, ctitorită în 1530 de tatăl său.

După trecerea sa la islamism, fața lui Iliaș din tabloul votiv de la Probota a fost înnegrită.

 

 

 

 

 

 

 

1574: Oastea moldo-cazaca, asediata si lipsita de apa, s-a predat turcilor la Rascani.  Domnitorul Moldovei, Ioan Voda cel Cumplit este ucis, iar Moldova este pradata.

 În ziua de 11 iunie 1574, pe o căldură insuportabilă, lipsa apei şi suferinţa oştenilor săi, l-a obligat pe domn să negocieze capitularea. El cere comandantului otoman, Ahmed paşa, să-i cruţe pe moldoveni şi cazaci, iar pe el să-l trimită viu sultanului la Constantinopol.

Ahmed paşa jură de şapte ori pe Coran, iar Petru Şchiopul, de şapte ori pe Biblie, că toate cererile îi vor fi împlinite.

După patru ore de discuţii cu comandanţii militari otomani, Ioan vodă este înjunghiat de beylebey-ul Rumeliei, Cighaleg Zadé Iusuf paşa, după care i se taie capul, iar trupul, legat de cămile, ii este sfârtecat.

Soldaţii otomani au păstrat bucăţi de oase din trupul voievodului şi au înmuiat vârfurile săbiilor în sângele lui ca să preia din puterea şi vitejia acestuia.

Capul i-a fost trimis la Bucureşti (Constantin Rezachevici) sau la Constantinopol (Dinu Giurescu), pentru a fi expus la Kan Çeşmesi („Fântâna Sângelui”), aflată la poarta saraiului sultanului, unde erau expuse de obicei capetele răsculaţilor şi trădătorilor

 

 

 

 

 

 

 

1780: A aparut la Viena, in limba latina, prima gramatica a limbii române – “Elementa linguae daco-romanae sive valachicae”, scrisa de carturarul român Samuil Micu (supranumit şi Klein sau Clain, pe numele laic Maniu Micu), in colaborare cu Gheorghe Sincai.

 

 

 

 

 

 

 Foto: Tiparituri romanesti.com

 

El credea că limba română e o corupţiune a limbii latine clasice şi ca misiunea gramaticului este să scape de tot amestecul străin şi s-o facă iarăşi pură, cum a fost înainte de contactul cu alte popoare. Ortografia trebuie şi ea să arate cât mai mult aceasta, prin diferite semne întrebuinţate.

Deşi greşită în principiu, ca şi în aplicare, lucrarea lui Micu are importanţa mare în istoria literaturii prin faptul că ea formează începutul direcţiunii latiniste, care avea să fie atâta timp stăpână pe mişcarea culturală a românilor.

 

 

 

 

 

1848: Inceputul revolutiei pasoptiste in Bucuresti.

Domnitorul Gheorghe Bibescu este silit sa semneze ”Constitutia ” (Proclamatia si programul de la Islaz) si sa recunoasca guvernul revolutionar provizoriu, format din Nicolae Bălcescu, Nicolae şi Ştefan Golescu, Gheorghe Magheru, Ion Heliade Rădulescu, Constantin Kretzulescu, C. A. Rosetti şi colonelul Ioan Odobescu

 

 

 

Gh.Bibescu  domnitorul Nunteniei

 

Revoluţia paşoptistă din Ţara Românească a avut cîteva centre de declanşare: la Bucureşti, Telega, Islaz şi Ocnele Mari.

 Revoluţia a inceput 9 iunie 1848 la Islaz,  şi tot aici a fost adoptată şi Proclamaţia  prin care se cerea: egalitate în faţa legii, adunare obştească reprezentativă, organizare democratică republicană a statului, independenţă administrativă şi legislativă, libertatea tiparului, învăţămînt naţional, emanciparea şi împroprietărirea clăcaşilor prin despăgubire.

Tot în această perioadă s-a format şi primul Guvern Revoluţionar provizoriu, format din : I.H. Rădulescu, Şt. Golescu,, Cristian Tell, N. Pleşoianu şi preotul Radu Şapcă.

La 11 iunie 1848 insurecţia începe şi în Bucureşti. Gheorghe Bibescu, domnul Ţării Româneşti, ştiind că a pierdut sprijinul armatei, semneaza Proclamaţia de la Islaz, care va deveni şi noua constituţie şi recunoaşte noul guvern, format din Nicolae Bălcescu, secretar de stat pentru afaceri externe, Nicolae Golescu, secretar de stat pentru afaceri interne, Gheorghe Magheru, finanţe, Ion Heliade Rădulescu, culte, Ştefan Golescumjustiţie, Constantin Kretulescu, preşedinte al Consiliului Administrativ, C.A. Rosetti, prefectul Poliţiei Capitaleişi Ioan Odobescu şef al Oştirii.

Două zile mai tîrziu Bibescu abdică şi se retrage în Transilvania.

 

 

 

 

 

1883: S-a născut folcloristul , scriitorul  şi publicistul  român Tudor Pamfile, autor al unor apreciate studii despre credinţe şi datini ; (m. 1921).

 

 

 

 

 

 

 

 1903: Regele Serbiei Alexandru I și regina Draga sunt asasinați de membri ai grupării panslaviste Mâna Neagra, care urmăreau îndepărtarea Serbiei de sub influența vestică, si orientarea acesteia catre Rusia.

Deoarece ofițerii implicați în atentat făceau parte din Regimentul 6 Infanterie, care purta numele „Regimentul Regele Carol al României”, regele Carol I a telegrafiat la Belgrad anunțând că renunță la patronajul onomastic asupra regimentului respectiv.

 

 

 

 

 

 

 

1910: A fost inaugurat aerodromul de la Chitila. Cu aceasta ocazie, pilotul francez Guillemin, din personalul de specialitate angajat la scoala de pilotaj de la Chitila, a efectuat primul zbor cu avionul deasupra Bucurestiului.

 

 

 

 

 

 

1919: Consiliul Suprem al Conferintei de la Paris, comunica delegatiei Romaniei hotararile referitoare la hotarele tarii noastre cu Ungaria si cu Iugoslavia.

Se recunoaste de drept unirea României cu Transilvania, Crisana, Maramures si o parte a Banatului.

 

 

 

 

 

 

1925: Au fost alese  membre onorifice  ale Academiei Romane, scriitoarele  Elena Vacarescu si Anne de Noailles. Au fost  primele femei alese in acest inalt for cultural  roman.

 

 

 

1933: Prima transmisie în direct, la Radiodifuziunea Română, a unui meci de fotbal (România-Iugoslavia, din Cupa Balcanică).

 

 

 

 

 

 

1940: In conditiile declansarii celui de-al doilea razboi mondial, Romania se retrage din Liga Natiunilor (Societatea Natiunilor), organizatie care din 1938 isi continua o existenta pur formala.

 

 

 

 

 

 

 

 

1941: Se incheie acordurile romano-germane de la Munchen si Berchtesgaden. Romania se angajeaza sa participe la razboiul antibolsevic, alaturi de Germania.

 

 

 

 

 

 

1946: A murit Sofia Nadejde, publicista, traducatoare si scriitoare romana  de orientare feminista si marxista; (n.14 septembrie 1856).

 A fost soția lui Ioan Nadejde și sora pictorului Octav Bancila.

 

 

 

 

 

 

1948: In Romania comunizata, aflata sub ocupatie sovietica, Marea Adunare Naţională a votat  Legea nr. 119, privind naţionalizarea principalelor întreprinderi industriale, miniere, bancare, de asigurări şi de transport , lege prin care, practic, se lichida proprietatea privată în România.

„Naţionalizarea” a fost, de fapt, o confiscare directă ordonată de puterea comunistă, fără nici o despăgubire.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1948: Se stabilesc  relatii diplomatice intre Romania si Israel, la nivel de legatie.

La data de 17 august 1969, aceste relatii au fost ridicate la nivel de ambasada, ţara noastră numărandu-se printre primele state care au stabilit relaţii diplomatice cu Israelul.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1955: S-a născut la Arad actrița română de teatru și film Mariana Buruiană.

 

 

 

 

 

 

 

A absolvit IATC, secţia actorie, în anul 1978. A jucat la teatrul Tineretului din Piatra Neamţ, iar din anul 1981 s-a transferat prin concurs la Teatrul Lucia Stuza Bulandra din Bucureşti, de unde a demisionat în anul 1995.

A jucat în numeroase piese de teatru, pe scenă şi la televiziune, alături de alte mari nume ale scenei artistice româneşti. Printre filmele în care a apărut se numără: „Drumeţ în calea lupilor”, „Patima”, „Figuranţii”, „Să mori din dragoste de viaţă” şi „Domnişoara Christina”. Este divorţată şi are un copil.

După ce s-a retras din lumina reflectoarelor, a scris două cărţi – „Taina mărturisirii” şi „Comorile Dharmei”. A făcut traduceri pentru o editură şi a fost asistent universitar la o instituţie particulară de învăţământ, unde a predat tehnica vorbirii.

A renunţat la cariera de succes pe care o avea în primii ani de după ’90. Nu s-a călugărit, dar a ales să se apropie de Dumnezeu pe calea rugăciunii, a smereniei şi a iertării.

 

 

 

 

 

 

1957: S-a născut Liviu Papadima, prozator și critic literar român.

 

 

 

 

 

 

Este profesor universitar doctor la Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti, pe care-a absolvit-o în 1981, cu diplomă de merit.

Studii postuniversitare şi stagii de cercetare în România (Bucureşti, Colegiul Noua Europă) şi în străinătate (Universitatea din Viena, Vrije Universiteit, Amsterdam).

Din 2004 este decanul aceleiaşi facultăţi. A fost redactor-şef al suplimentului Vineri al revistei Dilema, a predat la Institutul de Limbi Romanice al Universităţii din Viena, a fost consilier prezidenţial la Departamentul de Cultură şi Educaţie (1999) şi lector la Universitatea din Viena.

Este autorul unor volume individuale de studii literare: Literatură şi comunicare. Relaţia autor – cititor în proza paşoptistă şi postpaşoptistă, Iaşi, Polirom, 1999; Caragiale, fireşte , Bucureşti, Ed. Fundaţiei Culturale Române, 1999.

 

 

 

 

 

1966: S-a născut in Petrosani actorul român de teatru și film.

 

 

 

 

 

 

 

 

A absolvit in 1993 Academia de Teatru si Film din București, Facultatea de Teatru, Secția Actorie, la clasa profesorului universitar Alexandru Repan.
Din perioada studiilor universitare a debutat in cinematografie cu rolul lui Carol din filmul Undeva In Est, regizat de Nicolae Margineanu si a fost premiat pentru Cea mai buna interpretare intr-un rol secundar la Festivalul de Film de la Costinesti.

A mai jucat in filme ca Hotel De Lux (1992), regia Dan Pita , E Pericoloso Sporgersi (1992), regia Nae Caranfil , Cel Mai Iubit Dintre Pamanteni (1994), regia Serban Marinescu , Mesagerul (1995), regia Constantin Dicu (1995), regia Dan Pita Confesiune (1996), regia Mircea Soptereanu, Don Carlos (1996), regia Eugen Todoran, Eu Sunt Adam (1996), regia Dan Pita, Breakout (1997), regia M. Armstrong, Hitler al XVII –lea (1998), regia Tudor Marascu, The Bill (1998), regia Ch. Lovett, Femeia In Rosu (1998), regia Mircea Veroiu, Martorii (2000), regia Dan Pita si Serban Marinescu, Examen (2000), regia Titus Munteanu, Noro (2001), regia Radu Gabrea, Turnul Din Pisa (2002), regia Serban Marinescu, Ecaterina cea Mare (2005).
I s-a decernat in anul 2004 premiul UCIN pentru rolul principal in filmele Examen si Ambasadori Cautam Patrie, in anul 2002 a primit Ordinul Național pentru merit in grad de Cavaler.
Din 1991 joacă pe scena Teatrului Odeon din capitală. S-a remarcat in roluri ca Florindo in Mincinosul de Carlo Goldoni, Nebunul in Intalnire In Padure de O. Sthral, Gavrilescu in La Tiganci dramatizare de Cristian Popescu dupa Mircea Eliade, Ciordel in Injunghiata de A. Onetti, Gower in Pericle de W. Shakespeare, Spiridon in O Noapte Furtunoasa de I.L. Caragiale, Eugenio in Cafeneaua de Carlo Goldoni, Pip Thompson in Cartofi Prajiti Cu Orice de Arnold Wesker, Mircea Aldea in Gaițele de Alexandru Kiritescu, Cloten in Cymbeline de William Shakespeare, Marinelli in Emilia Galotti de G.E. Lessing, etc.

 

 

 

 

 

1978: Jucătoarea de tenis Virginia Ruzici a câştigat turneul de la Rolland Garos, fiind prima româncă învingătoare la simplu şi la dublu, alături de iugoslava Mima Iansovec.

 

 

 

 

 

 

Virginia Ruzici

 

 

 

 

 

 

 

1992: S-a desfasurat primul Targ international de carte “Bookarest” organizat la Bucuresti .

 

 

 

 

 

1997: Congresul american a cerut administraţiei de la Casa Albă să sprijine aderarea României la NATO, din primul val.

 

 

 

 

 

 

2004: Se deschide la Muzeul Guggenheim din New York, cea mai mare expozitie de arta “Brancusi”dupa anul 1990.

 

 

 

 

2005: Jurnalista franceză Florence Aubenas şi însoţitorul ei, ghidul irakian Hussein Hanoun, tinuti ostatici de teroristi irakieni, au fost eliberaţi după 157 de zile de captivitate.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

După eliberarea sa s-a confirmat faptul că  a fost ţinută ostatică în acelaşi loc cu jurnaliştii români Marie Jeanne Ion, Sorin Miscoci şi Eduard Ovidiu Ohanesian răpiţi si ei in Irak.

 

 

 

 

 

 

2006: Filmul “A fost sau n-a fost?” în regia lui Corneliu Porumboiu,  a câștigat trofeul festivalului „Transilvania”.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 2008: Un incendiu a distrus Biserica Evanghelică din Bistrița, monument reprezentativ pentru tranziția de la stilul gotic la cel renascentist în Transilvania.

 Turnul ei este cel mai înalt turn medieval din ţară.

Sub zidurile actualei biserici se află fundaţiile lăcaşului de cult ridicat de primii colonişti saşi.

 

 

 

 

 

 

https://i1.wp.com/www.inbistrita.ro/images/istoric/incendiu_biserica2.jpg

 

 

 

 

 

Incendiul s-a declansat din cauza schelelor din lemn de brad în care era îmbrăcat turnul, focul  extinzandu-se rapid până sus. 

În mai puţin de o jumătate de oră acoperişul turnului, precum şi acoperişurile a trei dintre turnurile mici care reprezentau dreptul de judecată al oraşului medieval (cunoscut în limba latină drept ius gladii) s-au prabuşit.

Pagubele au fost estimate de evaluatori la peste un milion de euro.

Vinovaţi de producerea incendiului au fost  trei copii, cu vârste cuprinse între 12 şi 15 ani, care se ocupau cu colectarea fierului vechi.

 

 

 

 

 

 

 

 2014: A decedat actorul  de mima si dramaturgul romano – francez, de origine evreiasca, Gilles Segal; (n. Falticeni, 13 ianuarie 1929)

 

 

 

 

 

 

 A evoluat  pe scenă alaturi de  renumitul mim francez Marcel Marceau, și a jucat incepand cu anul 1954 în mai mult de șaizeci de filme.  

 

 

 

 

 

 

 

CITITI  SI :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/06/11/o-istorie-a-zilei-de-11-iunie-video-3/

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse) :

 

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008 ;

  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;

  3. e.maramures.ro ;

  4. Wikipedia.ro.;

  5. mediafax.ro ;

  6. worldwideromania.com ;

  7. Enciclopedia Romaniei.ro ;

  8.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;

  9.  Istoria md.

11/06/2016 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , ,

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: