CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Ziua de 9 iunie în Istoria Românilor


 

 

 

 

 

 

 

9 iunie, istoricul zilei

 

 

 

 

 

 

 

1598:  Se incheie la Manastirea Dealu, Tratatul dintre Imparatul Rudolf al II-lea al Sfantului Imperiu Romano-German, rege al Boemiei, rege al Ungariei, principe al Transilvaniei (între 1599-1604),si Mihai Viteazul, domnul Munteniei.

 

 

 

 

Mihai Viteazul recunoaste suzeranitatea imparatului, care se obliga  să-i asigure subsidii pentru întreținerea armatei și recunoaște caracterul ereditar al domniei sale.

 

 

 

 

 

 

 

 

1848: Inceputul revolutiei pasoptiste in Muntenia.

A avut loc Adunarea populara de la Islaz (azi o localitate in judetul Teleorman), ocazie cu care s-a citit  Programul Revolutiei din Tara Romaneasca (cunoscut sub numele de Proclamatia de la Islaz”) si s-a constituit primul Guvern provizoriu (alcatuit din personalitatile Ion Heliade Radulescu, maiorul Christian Tell, Stefan Golescu, preotul Radu Sapca si capitanul Nicolae Plesoianu).

 

Studenţi revoluţionari din Moldova şi Ţara Românească, prezentînd la Paris tricolorul românesc cu menţiunile “Dreptate, Frăţie” în 1848. Acuarelă de C. Petrescu

 

Revoluţia Română de la 1848 a fost parte a revoluţiei europene din acelaşi an şi expresie a procesului de afirmare a naţiunii române şi a conştiinţei naţionale.

În ţările Române s-au produs trei revoluţii în anul 1848: revoluţia din Moldova – care a fost înăbuşită de la început, cea din Muntenia, iar a treia în Transilvania.

În Muntenia, revoluţia a avut de la început, mai mult succes decît în Moldova; una din cauze a fost mai buna organizare a ei, o alta, concursul unei părţi din administraţie şi armată. În timpul domniei lui Gheorghe Bibescu se formase, în 1843, o societate politică secretă, intitulată Dreptate-Frăţie.

Din ea făceau parte tinerii patrioţi şi progresişti, dintre care mulţi studiaseră în străinătate, mai ales la Paris. În capitala Franţei izbucnise revoluţia la începutul anului 1848; conducătorii ei fagaduiseră sprijin tinerilor munteni, în cazul cînd se vor ridica la lupta.

Mişcarea a izbucnit  la Islaz, în judeţul Romanaţi, ale cărui autorităţi, militare şi civile, erau de partea revoluţionarilor.

S-a citit Proclamaţia de la Islaz, formată din 22 de articole în care se prevedea:

    – independenţa administrativă şi legislativă,
– separaţia puterilor,
– egalitatea drepturilor politice,
– alegerea unui domn responsabil pe termen de cinci ani,
– reducerea listei civile a domnitorului,
– emanciparea clăcaşilor,
– emanciparea israeliţilor şi drepturi politice pentru compatrioţii de altă credinţă,
– dezrobirea ţiganilor,
– instrucţiune egală,
– înfiinţarea unor aşezăminte penitenciare,
– crearea gărzii naţionale.

La 11 iunie, ştiind că a pierdut sprijinul armatei, domnitorul Gheorghe  Bibescu semnează la Bucureşti proclamaţia de la Islaz, care va deveni noua constituţie. A doua zi, ruşii au protestat prin consulul lor şi au ameninţat că vor invada ţara. În aceste condiţii, Gheorghe Bibescu a abdicat.

Scurta perioadă de trei luni cît a durat revoluţia în Muntenia a avut totuşi urmări însemnate,  producand  o zguduire a societăţii,  a facilitat pătrunderea ideilor de reformă socială, care-şi vor găsi mai tîrziu expresia în dispoziţiile din 1858 ale Convenţiei de la Paris şi în legile din 1863-1864 de  Domnul  Cuza şi primul ministru Kogălniceanu: securizarea averilor mănăstireşti, împroprietărirea ţăranilor şi legea învăţământului, contribuind  la întărirea şi adîncirea ideii de unitate naţională.

În sfîrşit, prin propaganda  facuta în Apus de  fruntaşii revolutionari  exilaţi, a creat  un puternic curent de opinie publică şi guvernamentală în favoarea Principatelor, curent care-şi va dovedi eficacitatea cu prilejul încheierii Tratatului şi apoi a Convenţiei de la Paris (1856, respectiv 1858).

Nu este, prin urmare, exagerat a afirma că revoluţia munteana de la 1848 stă la baza constituirii României moderne.

 

 

 

 

 

 

 

1856: Vasile Alecsandri publica, in gazeta  ”Steaua Dunarii”, poezia “Hora Unirii”, inspirata de vechea  ”Hora a Ardealului” (1848),  careia i-a refacut si largit valorea  simbolica.

Poezia, pusa pe o melodie de circulatie in epoca, a devenit in scurt timp imnul de lupta pentru Unirea Principatelor, imnul unitatii nationale romanesti.

 

 

 

 

 

 1909: S-a născut Marius Mircu (pseudonimul lui Israel Marcus), fost până în toamna anului 2008 decanul de vârstă al scriitorilor şi ziariştilor din Israel născuţi în România; (m. 2008).

 

 

 

 

 

 

 

 

A fost frate cu prozatorul Marcel Marcian şi cu matematicianul Solomon Marcus .

 

 

 

 

 

 

 

1912: Moare la Berlin, in urma unui atac de cord  I. L. CARAGIALE, dramaturg, nuvelist, pamfletar, poet, scriitor, director de teatru, comentator politic si ziarist roman.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Este considerat a fi cel mai mare dramaturg roman si unul dintre cei mai importanti scriitori pe care i-a dat acest popor.

A fost membru post-mortem al Academiei Române din 1948.

A fost inmormantat la cimitirul Bellu din Bucuresti; (n. 1 februarie 1852).

 

 

 

 

 

1919: Au fost stabilite relaţii diplomatice la nivel de legaţie între România şi Polonia.

 

 

 

In 1923:  România a semnat un Protocol de adeziune la Convenţia şi Statutul asupra regimului căilor navigabile de interes naţional, semnate la Barcelona, la data de 20 aprilie 1920, cu rezerva ca principiile Convenţiei să nu contravină statutul internaţional al Dunării, elaborat pe baza art. 349 al Tratatului de la Versailles din 28 iunie 1919.

 

 

 

 

 

 

1930: Gruparea din Partidul Liberal, condusa de Gheorghe Bratianu, favorabila restaurarii carliste,este exclusa din Partidul National Liberal.

Gheorghe Bratianu va forma un partid separat: P.N.L. – Gheorghe Bratianu. 

 

 

 

 

 

 

1934: Se reiau relatiile diplomatice  oficiale  dintre Romania si U.R.S.S, rupte de catre Rusia bolsevica la 31 decembrie 1917.

 Problema Basarabiei crease o ruptura in relatiile romano-sovietice   cand, ca represalii pentru traversarea raului Prut de catre trupele romane si din ordinul lui Lenin, ambasadorul (ministrul plenipotentiar) al Romaniei la Petrograd, Constantin Diamandy, a fost arestat, iar ulterior expulzat din Rusia.

 Din acel moment  si pana in 1934, relatiile diplomatice dintre cele doua tari au ramas rupte.

Nistrul a devenit frontiera inchisa, iar tranzitul intre cele doua tari blocat. Nu existau legaturi feroviare, postale, telegrafice si telefonice. Ultimul pod peste Nistru, cel de la Tighina-Tiraspol, a fost distrus in 1919.

 

 

 

 

 

 

1939: S-a nascut soprana  română Ileana Cotrubaş.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Dupa o cariera de succes, în anul 1990, Ileana Cotrubaș s-a retras de pe scenă  însă a continuat să predea, ținând cursuri de măiestrie și sfătuind tineri promițători, printre care  si pe renumita cantareata Angela Gheorghiu.

1942: Se infiinteaza „Centrul de instructie Sarata”, unde erau trimisi legionarii care se ofereau voluntari pentru front.

Maresalul Antonescu daduse ordine exprese ca acestia sa fie trimisi in prima linie a  frontului.

 

 

 

 

 

1944: A  decedat  omul  de știință român, geolog, mineralog şi specialist în exploatarea petrolului, Ludovic  Mrazec ; (n. 17 iulie 1867 la Craiova).

 

 

 

 

 

 

 

A întocmit primul curs de mineralogie şi petrografie din România; membru titular al Academiei Române din 1905, vicepreşedinte (1913-1916) şi preşedinte al acestui for (1932-1935) (n. 1867).

A infiintat Insitutul geologic al Romaniei, al carui director fost din 1906 pana in 1928.

Este personalitatea care și-a pus amprenta asupra dezvoltării extraordinare înregistrate de geologia românească la începutul sec. al XX-lea. A fost primul specialist român care a susținut originea organică a petrolului.

 

 

 

 

 

1949: A decedat la Viena soprana română originara din Basarabia, Maria Cebotari ; (n. 10 februarie 1910).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

La numai 24 de ani, Mariei Cebotari i-a fost conferit cel mai înalt titlu onorific (în arta dramatică) existent în Germania si Austria din acel timp: Kammersängerin.

A jucat în opt filme, turnate în Germania și Austria, alături de vedete ale cinematografului de atunci, inclusiv alături de soțul ei, Gustav Diessl.

În România și Italia a jucat în coproducția Cătușe roșii (sau Odesa în flăcări),1942 ), cenzurată ulterior de autoritățile comuniste și redescoperită de curând într-o arhivă din Italia.

 

 

 

 

 

 

 

1949: Şi-a început activitatea „Societatea de ştiinte istorice şi filologice din România”.

 

 

 

1958: A murit Julius Bielz, etnograf, muzeograf şi publicist sas din Transilvania; (n. 1884).

 

 

 

1972: A murit medicul Grigore Alexandru Benetato; contribuţii la studiul rolului sistemului nervos central în imunologie; membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1905, la Chişinău, azi în R. Moldova)

 

 

 

1978: A murit (la Lausanne, in Elveţia) principele Nicolae de Hohenzollern-Sigmaringen, al doilea fiu al regelui Ferdinand şi al reginei Maria; membru de onoare al Academiei Române din 1929 (n. 1903, la Sinaia).

 

 

 

 

 

1990: Prima intrunire a Parlamentului Romaniei rezultat in urma alegerilor de la 20 mai 1990 (primele alegeri libere si democratice in Romania de dupa al II-lea razboi mondial), in care  electoratul s-a pronuntat asupra presedintelui tarii prin vot direct, si a celor doua Camere ale Parlamentului, Camera Deputatilor si Senatul, prin vot proportional. 

 

 

 

 

 

 

 1996: A murit publicistul Radu Pascal, membru fondator al revistei de politică externă „Lumea”/1963; (n. 1941).

 

 

 

 

 

 

1997:  Regele Mihai şi-a reluat turneul european consacrat sprijinirii integrării României în NATO, din primul val, printr-o vizită de cinci zile în Spania.

 

 

 

 

 

 

 1997: Camerele reunite ale Parlamentului au aprobat un proiect de hotărîre care prevedea participarea României la constituirea Rezervei Strategice pentru Forţa de Stabilizare din Bosnia-Herţegovina (SFOR), participare solicitată de preşedintele României printr-o scrisoare adresată forului legislativ.

 

 

 

 

1997: Miniştrii de Externe din cele şapte state participante la Iniţiativa de Cooperare în Sud-Estul Europei (SECI), printre care şi România, s-au reunit la Salonic, în cadrul celei de-a doua întîlniri a SECI.

 

 

 

 

 

 

1998: Este inaugurat la Bucuresti, “Monumentul  Km 0″, reconstituit si restaurat pe vechiul amplasament din fata bisericii Sfantul Gheorghe Nou .

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2004: PSD a obţinut la nivel naţional 37,4% din mandatele de consilieri locali, urmat de PNL – 17,6% şi PD – 15%. În clasament urmează PRM – 7,1%, UDMR- 6,3%, PUR – 6,1%. Alianţa Dreptate şi Adevăr a obţinut 0,15% din totalul mandatelor. Mandatele au fost atribuite după ce s-a înregistrat următoarea situaţie a voturilor: PSD 31,8%, PNL – 16,6%, PD – 13,9%, PRM – 7,7%, PUR 6,5%, UDMR – 5,4%.

 

 

 

 

 

 

2005: Guvernul a adoptat Strategia de comunicare internă şi externă privind integrarea României în Uniunea Europeană; documentul a fost elaborat la iniţiativa Agenţiei pentru Strategii Guvernamentale şi reuneşte peste 200 de proiecte propuse de un număr de 37 de instituţii publice în cadrul unui comitet interministerial special constituit.

 

 

 

 

 

 

 

2005: Muzeul Memorial de la Sighet inaugurează o nouă sală ce va face cunoscută vizitatorilor „poezia din închisori”, compusă de detinuţii politici din  sistemul inchisorilor  comuniste.

 

 

 

 

2015: A murit Corneliu Leu, prozator, dramaturg, scenarist, jurnalist şi realizator radio tv.

 

 

 

 

 

 

A înfiinţat  printre altele, postul Radio Vacanţa, Editura Eminescu, Studioul de producţie de filme, seriale şi coproducţii al Televiziunii; (n. 1932).

 

 

 

 

 

 CALENDAR CRESTIN ORTODOX

 

 

 

 

 

Inaltarea Domnului – Ziua Eroilor

 

 

 

 

 

 

 

In fiecare an, la 40 de zile de la Sfintele Pasti, Biserica Ortodoxa sarbatoreste praznicul Inaltarii Domnului. Prin hotararile Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane din anii 1999 si 2001, sarbatoarea Inaltarii Domnului a fost consacrata ca Zi a Eroilor si sarbatoare nationala bisericeasca. Astfel, in toate bisericile, manastirile si catedralele ortodoxe din tara si strainatate se face pomenirea tuturor eroilor romani cazuti de-a lungul veacurilor pe toate campurile de lupta pentru credinta, libertate, dreptate si pentru apararea tarii si intregirea neamului, se arata intr-un comunicat al Patriarhiei.

Adesea Inaltarea lui Hristos, ca si Invierea Sa au fost intelese ca fiind niste lucrari ale Tatalui asupra Fiului Sau. Trebuie sa avem in vedere, ca moartea lui Hristos nu a avut ca tinta satisfacerea onoarei jignite a Tatalui, ci transfigurarea firii omenesti. De aceea atat in Inviere cat si in Inaltarea Sa, Hristos nu este pasiv.

Evanghelistul Luca spune ca Hristos i-a luat pe ucenicii Sai, i-a dus spre Betania si acolo Si-a ridicat mainile, i-a binecuvantat si pe cand ii binecuvanta, S-a departat de ei si S-a inaltat la cer (Luca 24,50-51). Prin aceste cuvinte nu trebuie sa intelegem ca acesta a fost ultimul act al lui Hristos in lume, El nu devine absent in creatie. Inaltarea lui Hristos nu inseamna retragerea din creatie, El continua sa fie prezent si lucrator prin Sfantul Duh.

Temei pentru credinta in Inaltarea lui Hristos avem si in Evanghelia lui Marcu, in versetul 19 din capitolul 16, unde se spune ca Iisus Hristos S-a inaltat la cer si a sezut de-a dreapta Tatalui. Astfel, Tatal il iubeste pe Fiul in Sfantul Duh nu doar ca Dumnezeu ci si ca om. Prin acesta trebuie sa intelegem ca toti cei care ne-am unit cu Hristos, devenim partasi la aceasta iubire dumnezeiasca.

Obiceiuri de Inaltarea Domnului

In popor exista credinta ca odata cu Inaltarea Domnului, se inalta si sufletele celor adormiti de la Saptamana Luminata incoace. Sufletele care rataceau, deveneau strigoi si provocau neajunsuri oamenilor si animalelor.

De aceea in aceasta zi se practicau ritualuri magice de aparare: erau culese si sfintite plante despre care se crede ca au proprietati apotropaice (leustean, alun, paltin); se buciuma la raspantia drumurilor si pe dealuri; oamenii se incingeau peste brau cu ramuri de leustean; si erau date  de pomana bucate pentru morti.

 

 

 

 

 

CITITI SI :

 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/06/09/o-istorie-a-zilei-de-9-iunie-video-3/

 

 

 

Bibliografie (surse) :

 

 

 

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008 ;

  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;

  3. e.maramures.ro ;

  4. Wikipedia.ro.;

  5. mediafax.ro ;

  6. worldwideromania.com ;

  7. Enciclopedia Romaniei.ro ;

  8.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;

  9.  Istoria md.

10/06/2016 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , ,

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: