CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Ziua de 7 iunie în Istoria Românilor


 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

7 iunie, istoricul zilei

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1602: Incepe  constructia  Mănăstirii Secu (Neamţ); ctitor, vornicul Nestor Ureche.

 

 

 

 

 

 

Poartă hramul “Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul” (sărbătorit la 29 august).

 

 

 

 

 

 

1857: S-a încheiat la Paris, un Tratat de alianţă între Austria, Marea Britanie, Prusia, Rusia, Regatul Sardiniei şi Imperiul Otoman care, încălcînd prevederile Tratatului de la Paris din 18/30 martie 1856, hotăra ca Delta Dunării şi Insula Şerpilor să fie repuse sub suzeranitatea Porţii Otomane.

 

 

 

 

 

 

 

Insula Serpilor

 

 

În urma Războiului Crimeii, Rusia fusese obligata sa cedeze  Principatului Moldovei, prin Tratatul de pace de la Paris din 26 decembrie 1856, Delta Dunării, insula Șerpilor (anexate în 1829) și partea de sud a Bugeacului (anexat în 1812).

Inițial, sultanul otoman, suzeran al Moldovei, revendicase și cedarea de catre Rusia a Cetății Albe (pe atunci “Ak-Kerman”), către Moldova, pentru a relua el însuși direct în stăpânire Delta și insula Șerpilor.

În final Turcia a recuperat Delta Dunării și insula Șerpilor, dar fără ca Moldova să recapete Cetatea Albă.

 

 

 

 

 

 

 

Harta lui Adam Jonathan Felssecker. Sursă foto Muzeul Hărţilor (Colecţia Adrian Năstase)

 

Protocolul de la Paris semnat la 6 ianuarie 1857 stabilea că Insula Șerpilor va aparține statului posesor al gurilor Dunării (în acel moment Imperiul Otoman), care se obliga să întrețină pe insulă un far pentru navigația navelor ce treceau pe Dunăre spre portul rusesc Odesa.

Tratatul adițional de la Paris din 2/19 iunie 1857, confirma aceste hotătâri.

 

 

 

 

 

1874: S-a născut la Pitesti, poetul, prozatorul si  traducătorul Alexandru Iacobescu; (m. 1945, Bucuresti).

A fost redactor la revista Curentul si a debutat cu versuri in revista Ramuri (1914); debut editorial cu volumul Balade (1919). A colaborat la Adevarul literar si artistic. Convorbiri literare, Gindirea, Universul literar etc, uneori sub pseudonimul Daniel Arama, Ion Arama, Teofil Roman, Pantagruel.

 

1886: La Bucureşti, a fost încheiat primul Tratat de comerţ între România şi Elveţia, prin care cele două ţări îşi acordau clauza naţiunii celei mai favorizate.

 

 

 

 

 

1886: S-a nascut savantul roman  Henri Coandă.

 

 

 

 

 

 

 

 Omul de stiinta  roman, a construit si testat primul avion cu reactie si a descoperit fenomenul aerodinamic numit “efectul Coanda”.

A absolvit Scoala Superioara de Aeronautica din Paris si a urmat cursuri de specializare la cateva universitati europene.

In decembrie 1910, la Issy les Moulineaux, cu ocazia celui de-al doilea Salon International de Aeronautica de la Paris, Coanda a prezentat si pilotat primul avion cu reactie din lume.

Realizat dupa un proiect propriu, aparatul a intampinat probleme in timpul zborului, dar tocmai aceste neajunsuri de functionare l-au determinat pe savantul roman sa descopere efectul care ii va purta numele.

 In anul 1934, Coanda a obtinut brevetul pentru inventia “Procedeu si dispozitiv pentru devierea unui fluid intr-un alt fluid”.

Noul fenomen fizic descoperit – “devierea unui jet plan de fluid ce patrunde in alt fluid in vecinatatea unui perete convex” – a fost denumit “efectul Coanda”.

A intrat in istorie ca pionier al aviatiei cu reactie. A decedat la 25 noiembrie  1972. 

 

 

 

 

 

 

 

 1921: A încetat din viaţă Luca Ion Caragiale, poet, fiul lui I.L.Caragiale; (n. 3 iulie 1893).

A fost cel de al doilea fiu (după Mateiu Caragiale) al marelui dramaturg Ion Luca Caragiale din căsătoria acestuia cu Alexadrina Burelly.

 

 

 

 

 

 

A fost căsătorit cu Fany (fiica deputatului „Saşa” Alexandru Dobrogeanu-Gherea), si a  facut parteneriat cu Ioan Dobrogeanu-Gherea (cel de al doilea fiu al Constantin Dobrogeanu-Gherea dupa Alexandru) scriind primul şi singurul roman intitulat  Nevinovăţiile viclene, publicat în revista Viata Romaneasca  în anul 1920.

Nu se poate discerne în ce anume a constat contribuţia fiecăruia în parte dintre cei doi coautori: Luca Ion Cargiale şi Ionel Dobrogeanu-Gherea.

A ramas  în Bucureştiul ocupat de trupele germane implicându-se în treburile administraţiei colaboraţioniste, formată din rândurile Partidul Conservator.

În octombrie 1917, Luca a fost şef de cabinet pentru Virgil Arion, Ministrul Culturii.

Romanul Nevinovăţiile viclene şi volumul de versuri Jocul oglinzilor au apărut graţie criticului Barbu Cioculescu şi surorii lui Luca Caragiale, Ecaterina Logadi, abia în 1967, respectiv 1972.

 

 

 

 

 

1921: Se semnează Convenţia de alianţă româno-iugoslavă, care consfinţeşte înfiinţarea Micii Înţelegeri (Mica Antantă), ca organizaţie politică.

 

 

 

 

 

 Pe harta, ţările participante la Mica Înţelegere (Mica Antantă)

Printre mijloacele preconizate de cercurile politice şi militare din România menite să asigure şi să apere independenţa naţională şi integritatea teritorială a statului,  un loc important l-au ocupat alianţele politico-militare cu acele ţări a caror politică externă urmarea obiective similare cu cele ale României.

 Demersurile politico-diplomatice româneşti porneau de la considerentul că România, în alianţă cu alte state mici si mijlocii din Europa de orientare antirevizionistă, putea juca un rol important în contracararea acţiunilor agresive ale forţelor războiului.

Astfel pe 7 iunie 1921 se semnează Convenţia de alianţă româno-iugoslavă, care consfinţeşte înfiinţarea Micii Înţelegeri ca organizaţie politică, din care facea parte şi Cehoslovacia.

 Convenţia de alianţă defensivă româno-iugoslavă prevedea ca, în caz de atac neprovocat împotriva uneia dintre părţi, în scopul modificării ordinii stabilite prin Tratatele de Pace de la Trianon (4 iunie 1920) şi Neully-sur-Seine (27 noiembrie 1919), cealaltă parte semnatară să contribuie la apărarea părţii atacate.

 

Mica Înţelegere a fost rezultatul situaţiei internaţionale nesigure de după Primul Război Mondial, în care Societatea Naţiunilor abia fusese creată, iar puterile învingătoare exercitau presiuni asupra aliaţilor mai mici.

Mai mult, alianţa a fost grăbită de încercarea de restaurare intreprinsă de Carol de Habsburg, dar şi de planul francez de întemeiere a unei confederaţii danubiene, care ar fi presupus o slăbire a suveranităţii naţionale a celor trei state.

România, Cehoslovacia şi Iugoslavia s-au apropiat tot mai mult şi în final au format o alianţă, pentru a impune respectarea tratatelor de pace şi recunoaşterea pe plan internaţional a integrităţii lor teritoriale.

 

Mica Înţelegere şi-a încetat activitatea în 1938.

 

 

 

 

1923: A fost adoptată Legea privind înfiinţarea Facultăţii de Farmacie pe lângă Universitatea din Bucureşti (inaugurată oficial la 15 octombrie 1923).

 

 

 

 

 

Primul sau decan a fost  Ştefan Minovici (n. 18 iulie 1867, Râmnicu Sărat – d. 29 decembrie 1935, Bucureşti), fratele medicului legist Mina Minovici şi al profesorului Nicolae Minovici.

A fost membru corespondent al Academiei Române din 1925 si  membru fondator al Academiei de Ştiinţe din România.

 

 

 

 

 

 

1930: In Romania, regenţa  instituita la moartea regelui Ferdinand I, demisioneaza.

 Guvernul roman a preluat puterile si prerogativele constitutionale si, in virtutea acestora, l-a detronat pe regele Mihai, aflat sub regenţa.

Pe data de 8 iunie 1930  tatal sau, Carol al II-lea, revenit clandestin in ţara, a fost proclamat rege in fata camerelor reunite ale Parlamentului.

Pentru prima oara in istoria moderna a Europei, un tata urma la tron fiului sau…

Foto: regele Mihai si Carol al II-lea.

 

 

 

 

 

1940: S-a născut in localitatea  Zorleni, judeţul (interbelic) Tutova, actualmente judeţul Vaslui, poetul, prozatorul şi jurnalistul Ion Murgeanu.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A urmat cursurile Facultatiide Filologie a Universitatii Bucuresti.

A debutat în literatură cu versuri care s-au bucurat de comentarii pozitive din partea marelui George Călinescu.

A fost redactor la ziarul „Clopotul”, Botoşani, 1958-1070, Redactor coresp. „România liberă”, 1971-1974, Redactor la „Tribuna României”, 1979-89; Redactor şef secţie cultură şi civilizaţie, „Curierul Românesc”, serie nouă. 1989-2000; Redactor coordonator „Suplimentul Cultural”, „Meridianul Românesc”, Anaheim, California, USA, 1997-2009.

Membru titular al „Uniunii Scriitorilor din România”, din 1970, recomandat de Geo Bogza, A. E. Baconsky şi Nicolae Manolescu. Urmărit de Securitate, Ion Murgeanu este unul dintre participanţii activi la Revoluţia din 1989, fără să se numere însă printre revoluţionarii declaraţi ulterior, care beneficiază şi de certificat.

 

 

 

 

 

 

1947: Reforma agrară din 23 martie 1945 este declarată prin lege „act de guvernământ”, punându-se astfel capăt numeroaselor acţiuni judecătoreşti intentate de foştii proprietari expropriaţi unor ţărani împroprietăriţi.

 

 

 

 

 

 

 

1947: In Romania  a luat fiinţă  prin ordinul Ministrului Armatei, Mihail Lascăr, clubul  Asociaţia Sportivă „Armata” (ASA) Bucureşti; din 1948 s-a numit Clubul Sportiv Central al Armatei, din 1950 – Casa Centrală a Armatei (CCA), iar din 1961 – Clubul Sportiv al Armatei „Steaua” Bucureşti .

 

 

 

 

 

1953: A decedat Ion Flueraş, om politic  român, partizan al Marii Uniri de la 1918; (n. 2 noiembrie 1882).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Între 1918 – 1920 a fost membru în Consiliul Dirigent al Transilvaniei și Banatului, în care a deținut portofoliul sănătății. A redactat ziarul Tribuna Socialistă.

Neînțelegându-se cu socialiștii din Vechiul Regat, a preferat să candideze la alegerile din 1928 pe listele Partidului Național Țărănesc,  fiind ales deputat din partea acestei formațiuni.

A fost președinte al Confederației Generale a Muncii începând cu 1926 și până în 1938, când sindicatele au fost interzise în România.

A fost arestat de autoritățile comuniste în iunie 1948, condamnat la 15 ani temniță grea pentru “crimă de înaltă trădare” si  ucis în închisoarea din Gherla în 1953, de către deținuții Constantin Juberian și Ștefan Rek.

 

 

 

 

 

1958: Atleta romana  Iolanda Balaş redevine deţinătoarea recordului mondial la saritura in inaltime cu performanţa de 1,78 m.

In decurs de trei ani va depasi recordul mondial  cu încă 13 cm,  ameliorandu-l de 11 ori, până la 1,91 m în 16 iulie 1961.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Când  a ajuns la 1,91 m, nici o altă atletă nu trecea de 1,78 m., iar recordul său a rezistat alţi zece ani, până când introducerea stilului Fosbury a permis altor atlete să-l depăşească: austriaca Ilona Gusenbauer reuşeşte să sară 1,92 m în 4 septembrie 1971 la Viena.

 

 

 

1960: S-a născut la Iași, ASR Radu Duda, Principe al României.

 


 

 

 

 

 

 

 

 

În anul 1996 s-a căsătorit cu ASR Principesa Margareta de România, iar la data de 1 ianuarie 1999 i-a fost acordat numele, nu titlul de „principe de Hohenzollern-Veringen” de către ASR prințul Friedrich Wilhelm, șeful casei princiare de Hohenzollern – Sigmaringen la acea data, astfel ca numele său legal a devenit Radu Hohenzollern Veringen Duda.

 

 

 

1969: S-a născut atleta română Alina Astafei (Galina Astafei).

A stabilit  record mondial de sală de 2,05 m.

 

 

 

 

 

La doar 19 ani obtinuse locul 5 la Jocurile Olimpice de la Seul si tocmai cucerise aurul continental la saritura in inaltime.

In 1992 a luat argintul la Jocurile Olimpice. Din 1995 a primit cetatenia germana si s-a mutat impreuna cu sotul ei la Stuttgart. 

A plecat din tara dupa ce fratele sau a murit impuscat in Bucuresti, in timpul revolutiei, in seara zilei de 22 decembrie 1989. Grav ranitin apropierea Comitetului Central, a decedat la data de 24 decembrie 1989, la Spitalul Coltea.

Desi erau cunoscute componenta subunitatii care a executat foc si persoana care comanda dispozitivul respectiv, ancheta procurorilor s-a incheiat in anul 1996 prin punerea rezolutiei de neincepere a urmaririi penale.

 

 

 

 

 

 

„Cand am vazut ca dupa trei ani nu e gasit niciun vinovat, mi-am dat seama ca fratele meu, Petre, a murit degeaba la Revolutie!”.

 

 

 

 1976: A murit la Bucuresti, istoricul Aurelian Sacerdoţeanu, specialist în istoria medievală a românilor, în practica şi teoria arhivistică; (n. 20 decembrie 1904 în comuna Costeşti, judeţul Vâlcea).

 

 

 

Prof. Aurelian Sacerdoţeanu

 

 

 

 

 

 A urmat cursurile Facultăţii de Filosofie şi Litere (1923-1927) şi ale Şcolii Superioare de Arhivistică (1925-1927) din Bucureşti; a beneficiat de o bursa la Paris si  de un stagiu de specializare la Paris la École Roumaine din Franta  (1927 – 1929), iar în 1930 a obţinut doctoratul în istorie.

 A fost unul dintre iniţiatorii colecţiei naţionale Documente privind istoria României. 

A fost director general al Arhivelor Statului între anii 1938-1953 şi director al revistei „Hrisovul”.

A fost, timp de aproape două decenii, profesor la Şcoala Superioară de Arhivistică (1929-1948), apoi la Institutul de Arhivistică (1948-1950).

După desfiinţarea acestuia a trecut la Catedra de Arhivistică din cadrul Facultăţii de Istorie a Universităţii din Bucureşti (1950) unde a lucrat până la pensionarea sa în 1970.

A îndeplinit timp de 15 ani, funcţia de director general al Arhivelor Statului (1938 – 1953).

Contribuţiile sale ştiinţifice sunt axate pe istoria evului mediu, ştiinţele auxiliare ale istoriei, cu deosebire arhivistica, cronologia şi sigilografia.

A fost recompensat cu diferite distincţii, printre care Premiul de Stat „Gheorghe Asachi” şi „Meritul cultural în gradul de cavaler, clasa a II-a”.

Lucrări publicate (în volum): Marea invazie tătară şi sud-estul european (1933), Consideraţii asupra istoriei României în Evul Mediu. Dovezile continuităţii şi drepturile românilor asupra teritoriilor actuale (1936), Unirea Românilor (1938), Introducere în conologie (1943), Îndrumări în cercetările istorice (1945), Culegerea de facsimile pentru Şcoala de arhivistică (seria slavă), în colaborare (1943 (EIR, pag. 290-291; MDE/2, pag. 1682; OSCA I, pag. 352-354)

 

 

 

 

 

 

 

1990: Curtea Supremă de Justiţie a validat alegerea ca preşedinte al României a lui Ion Iliescu.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1990: A fost semnată Convenţia de constituire a Confederaţiei Naţionale Sindicale „Cartel Alfa” (CNS „Cartel Alfa”).

 

 

 1993: A apărut, la Bucureşti, primul număr al cotidianului „Jurnalul Naţional”.

 

 

 

1994: Senatul României a adoptat legea privind privatizarea prin metoda MEBO.

Proiectul fusese discutat şi adoptat anterior de Camera Deputaţilor.

 

 

 

 

 

 

1995: Regizorul roman Lucian Pintilie a primit importanta distincţie franceză Cavaler al Ordinului Artelor şi Literelor.

 

 

 

 

 

 

Original

 

 

 

 

 

 

 

 2004: Printr-un decret emis pe 7 iunie de preşedintele Franţei, Jacques Chirac, marelui actor  român Ion Lucian i-a fost decernat titlul de Ofiţer al Ordinului Naţional al Legiunii de Onoare, ca o recunoaştere a meritelor  sale excepţionale.

 

 

 

 

 

 

 

Ion Lucian (n. 22 aprilie 1924 – d. 31 martie 2o12)

 

 

 

 

 

 

 

2009: In România au loc alegeri pentru Parlamentul European.

 

 

 

 

 

 

 

 

2011: A decedat Mircea Iorgulescu, critic şi istoric literar, eseist şi comentator politic, stabilit la Paris din vara anului 1989..

A emigrat în Franţa în 1989 şi până în 1992 a fost colaborator permanent al postului de radio Europa Liberă.

Între 1992 şi 1995 a fost redactor la Europa Liberă, ocupând apoi, între 1996 şi 1999, funcţia de director adjunct al Serviciului românesc al postului.

Din 1989 până în 1992 şi din 2000 până în 2008 – când s-a pensionat – a fost şi colaborator şi al Radio France International (RFI).

Între 2006 şi 2008 a fost responsabilul redacţiei în limba română a RFI.
 

Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) a transmis un set de documente magistraţilor Curţii de Apel Bucureşti prin care arată că Mircea Iorgulescu (66 de ani) a fost racolat de Securitate încă din anul 1976, sub numele conspirative „Dorin” şi „Mirel”.

 

 

 

 

 

 

 Conform CNSAS, Iorgulescu a fost racolat în 1976, sub numele conspirativ „Dorin”, „în scopul furnizării de informaţii despre o serie de scriitori români urmăriţi prin dosare pentru poziţie politică necorespunzătoare, creaţii literare ce contravin organelor de partid şi pentru atitudine protestatară şi relaţii suspecte cu cetăţeni străini”.
 

Colegiul CNSAS a efectuat verificările la solicitarea scriitorilor Bujor Nedelcovici şi Florica Jebeleanu Vieru (fiica lui Eigen Jebeleanu) care studiindu-şi propriile dosare au constatat că au fost turnaţi la Securitate chiar de colegul lor Mircea Iorgulescu.

Pentru că era membru PCR, Iorgulescu a fost folosit de securişti cu aprobarea expresă a organelor de partid.

De asemenea, şi Tudor Dumitru Ţepeneag, fiul scriitorului Dumitru Ţepeneag, angajat al Radio France International – post în care până în 2008 a lucrat şi Mircea Iorgulescu – a cerut şi el constatarea calităţii de colaborator al Securităţii a lui Iorgulescu.

Bujor Nedelcovici a fost si el  unul dintre scriitorii turnaţi la Securitate de Iorgulescu.
 

2013: A decedat la varsta de 84 de ani, actorul Petrică Popa; a jucat pe scena Teatrului Nottara mai bine de 50 de ani; (n. 1929).

A absolvit Institutul de Arta din Timisoara, specializarea Actorie unde  a  avut ca profesori personalitati ale artei scenice, precum Lilly Bulandra si stefan Braborescu.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A fost onorat cu distinctii importante: Premiul de interpretare, pentru rolul Vasea, in spectacolul Asa va fi de N. Simeonov, regia: Lucian Pintilie, la Festivalul tinerilor actori din teatrele dramatice – 1957;

Premiul de interpretare, pentru rolul Mihalache Dometie, din spectacolul Martorii sunt de fata de Virgil Stoenescu, regia: Cristian Hadjiculea, la Gala Teatrului Istoric – 1986;

Premiul pentru cel mai bun spectacol al anului (1987), pentru O noapte furtunoasa de I.L. Caragiale, regia: Dan Micu (a interpretat rolul Ipingescu).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

CITITI SI :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/06/07/o-istorie-a-zilei-de-7-iunie-video-4/

 

 

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse) :

 

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008 ;

  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;

  3. e.maramures.ro ;

  4. Wikipedia.ro.;

  5. mediafax.ro ;

  6. worldwideromania.com ;

  7. Enciclopedia Romaniei.ro ;

  8.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;

  9.  Istoria md.

07/06/2016 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , ,

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: