CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Ziua de 5 iunie în Istoria Românilor


 

 

 

 

 

5 iunie, istoricul zilei

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1446: Dieta Ungariei  întrunita la Rakos, langa Buda, il  alege pe Iancu de Hunedoara guvernator al Ungariei (“Regni Hungariae Gubernator generalis”).

A deţinut această funcţie pe lîngă cea de comite al Timişoarei şi ban al Severinului.

 

 

 

 

 

 

 

Iancu de Hunedoara (n. cca.1407  – d. 11 august 1456, Zemun)

 

 

 

Domeniul administrat de Iancu de Hunedoara la 1456

 

Teritoriul administrat de Iancu de Hunedoara la 1456

 

 

 

 

 

1456: La aceasta data a avut loc “Închinarea de la Vaslui”;  

 Marea adunare a Moldovei, convocata de  voievodul Petru Aron (Petru al III-lea Aron, domn al Moldovei între octombrie 1451 si februarie 1452; august 1454 si februarie 1455 si între mai 1455 si aprilie 1457), in frunte cu mitropolitul Teoctist si boierii tarii, decid  in lipsa oricarui sprijin extern, accepatarea ultimatului sultanului Mehmed al II-lea Cuceritorul (sau Mahomed al II-lea, sultan intre 1444, 1444-1446 si 1451-1481), privind plata a unui tribut de 2000 de galbeni, ca pret al pacii cu otomanii.

Logofatul Mihu, este imputernicit sa duca Portii haraciul.

Sultanul va emite la 9 iunie 1456 un firman Yeni Derbent, care va pune capat starii de razboi intre cele doua state si va acorda negustorilor din Cetatea Alba, dreptul de a face comert cu   Imperiul Otoman.

 

 

 

 

 

 

1461: Prima incursiune a lui Ştefan cel Mare al Moldovei în Transilvania, ca  represalii asupra voievodului Sebastian de Rozgony, pentru ca luase la curtea sa pe  pe asasinul tatalui sau, Petru Aron.

 

 

 

 

 

Domnul Ştefan III-lea al Moldovei (Ştefan cel Mare).

 

După moartea lui Alexandru cel Bun, care domnise pe tronul Ţării Moldovei răstimp de 32 ani, au venit vremuri de cumpănă pentru Moldova.

În scaunul ţării urcă unul după altul diferiţi domnitori, lacomi de putere şi avuţie.

Tronul Moldovei seamănă mai degrabă cu o minge aruncată de partidele boiereşti de la o mlădiţă de os domnesc la alta.

Printre aceştia a fost şi Petru Aron care mişeleşte îl omoară pe Bogdan Vodă (tatăl lui Ştefan cel Mare), iar mai apoi şi pe partenerul său în acest complot, nepotul său Alexăndrel, astfel devenind domnitorul unic al Ţării Moldovei.

Dar nu i-a fost lungă domnia, pentru că în 1457 năvăleşte asupra lui ,“cu mulţime de oaste muntenească şi din ţară adunaţi”,  Ştefan, mai apoi numit “cel Mare“, fiul lui Bogdan al II-lea, ca să răzbune moartea tatălui său. Victoria a fost de partea lui Ştefan, şi acesta urcă pe tronul Moldovei la 14 aprilie 1457.

Pentru a-i închide toate drumurile lui Aron, Ştefan face o incursiune în Polonia în 1459 unde încheie Tratatul moldo-polon de la Overhelauti  prin care voievozii Rusiei mici şi ai Podoliei se obligau să nu permită lui Petru Aron să se apropie de graniţa Moldovei decît pînă la Smotric.

Aron însă a reuşit să părăsească Polonia în 1460, găsind adăpost în Transilvania, la curtea voievodului Sebastian de Rozgony.

Drept consecinţă Ştefan cel Mare înfăptuieşte la 5 iunie 1461 o primă incursiune în Transalvania.

Domnul Moldovei pradă în secuime ca represalii pentru că voievodul Sebastian de Rozgony luase la curtea sa pe Petru Aron pe care îl omoară abia în 1469 în timpul unei alte incursiuni.

 

 

 

 

 

1779:  S-a nascut carturarul iluminist ardelean Gheorghe Lazăr, pedagog, teolog şi  inginer român, considerat fondatorul învăţământului în limba naţională din Ţara Românească; (d. 17 septembrie 1823)

 

 

 

 

 

 

 

 

In 1818 a înfiinţat în Bucureşti  prima şcoală cu predare în limba română, Scoala de la Sfantul Sava.

Prin manualele pe care le-a întocmit, a contribuit la crearea terminologiei ştiinţifice şi tehnice româneşti

 

 

 

1859: S-a nascut  marele actor si director de scenă român Constantin I. Nottara; (d.17 oct. 1935).


 

 

 

 

 

A participat, în 1912, la turnarea primului film artistic românesc, „Independenţa României”, regizat de Grigore Brezeanu, unde a interpretat rolul lui Osman Paşa

Nottara a avut o intensă activitate şi ca director de scenă şi profesor la Conservatorul dramatic din Bucureşti.

Printre elevii săi s-au numărat actori de renume: Tony Bulandra, Velimir Maximilian, Ion Manolescu, Maria Ventura, Maria Filotti, etc.

A fost tatăl compozitorului Constantin C. Nottara si una dintre personalităţile de seamă ale teatrului românesc.

 

 

 

1865 (5/17 iunie): România a aderat la Convenţia telegrafică internaţională de la Paris împotriva voinţei Porţii Otomane (care ar fi dorit ca aderarea să se producă concomitent cu a sa, considerând România parte integrantă a Imperiului).

Prin acest act, statul român s-a afirmat ca subiect de drept internaţional, alături de statele suverane

 

 

 

 

 

 

1865: Apare editata de Iosif Vulcan revista “Familia”.

 A fost editata la Pesta între 1865 – 1880 , apoi la Oradea, între 1880 – 1906. În paginile ei publicau personalităţi ale culturii române de-o parte şi de alta a Carpaţilor.

 

 

 

 

Fișier:Revista Familia.jpg

 

 

 

 

În revista „Familia” şi-a făcut debutul in 1866 Mihai Eminescu, cu poezia „De-aş avea…”, apoi cu „Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie”.

Iosif Vulcan avea să-i schimbe acestuia numele din Eminovici, în Eminescu.

George Coşbuc a trimis şi el primele inspiraţii către revista „Familia”, unde au fost publicate sub pseudonimul „Boscu”.

Revista publica materiale din cele mai diverse, de la literatură, critică şi istorie literară, la artă, istorie, ştiinţe naturale, biografii de oameni iluştri, folclor românesc, articole de călătorie, articole cu caracter moral şi în general articole de cultură. Revista milita deschis pentru unitatea spirituală a tuturor românilor.

Printre colaboratori au figurat Vasile Alecsandri, Andrei Bârseanu, Dimitrie Bolintineanu, Timotei Cipariu, Aron Densuşianu, Nicolae Densuşianu, Bogdan Petriceicu Hasdeu, Alexandru Vlahuţă, Barbu Delavrancea, Duiliu Zamfirescu, Ion Pop-Reteganul precum şi mulţi alţi oameni de cultură.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Iosif Vulcan (n. 31 martie 1841, Holod, Bihor – d. 8 septembrie 1907, Oradea).

Varianta pentru sate a revistei „Familia” a fost revista „Şezătoarea”, apărută între anii 1875 – 1882.

Din 1926, Mihail Sadoveanu a publicat la Oradea a doua serie a revistei. Din 1965 şi până în prezent apa

 

 

 

 

 

 

 

 

 1871: S-a născut, la Botoşani,  istoricul, documentaristul, dramaturgul, enciclopedistul, omul politic, profesor universitar şi academician român, Nicolae Iorga. 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Marele critic George Călinescu spunea ca Iorga a jucat în cultura românească, în primele decenii ale secolului XX, „rolul lui Voltaire”.

A murit asasinat la 27 noiembrie 1940, la Strejnic (judeţul Prahova), asasinat de un comando legionar.

NOTĂ: Dicţionarul Membrii Academiei Române 1866-1999 şi Dicţionarul scriitorilor români D-L (1998) dau ca dată a naşterii 5/17.I.1871; alte surse (www.bibliotecanicolaeiorga.blogspot.com) dau 6 iunie ca zi a naşterii, iar site-ul http://www.basilica.ro/ro/aniversari/18_iunie_1871.html , dă data de 18 iunie.

 

 

 

 

1884: Facultatea de medicina din Paris acorda titlul de doctor in medicina pentru Maria Cutzarida Cratunescu, prima femeie medic din Romania.

S-a nascut  la  10 februarie 1857 in  Călăraşi  si a  decedat  la  16 noiembrie 1919.

 

 

 

 

 

 

 

Prima femeie medic din România a fost o militantă feministă, a înfiinţat Societatea Materna (1897) si  a organizat prima creşă de fabrică,  in 1899.

 

 

 

 

 

  1887: S-a născut (la Chişinău, azi în R. Moldova) prozatorul Leon Donici (numele la naştere: Leonid Dobronravov); (m. 1926, la Paris).

Era descendentul pe linie maternă al cărturarului basarabean Alecu Donici .

 

 

 

 

 

 

1893: Moare inginerul si exploratorul roman Iuliu Popper.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A calatorit in America de sud, in “Tara de Foc” si   Patagonia, dand nume romanesti unor munti sau rauri (Monte Lahovari, Rio Ureche, Rio Rosetti).

A inventat un aparat pentru colectarea aurului din apa de mare.

 

 

 

 

 

 1912: S-a născut cardinalul greco-catolic Alexandru Todea;, fost deţinut politic in timpul regimului comunist între anii 1951 şi 1964 (anul graţierii deţinuţilor politici din România); a fost mitropolit al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice (1986-1992; ales clandestin, în martie 1986, de Conferinţa episcopilor, confirmat de Sfântul Scaun în martie 1990 şi recunoscut prin decret prezidenţial după căderea regimului comunist în România). Din 1992  a fost ales membru de onoare al Academiei Române; (m. 2002).

 

 

 

 

 

 

1914:  Omul politic Alexandru Marghiloman este ales preşedinte al Partidului Conservator din România, ca urmare a demisiei lui Titu Maiorescu.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Alexandru Marghiloman (n. 27 ianuarie 1854, Buzău – d. 10 mai 1925, Buzău), om politic, jurist, lider conservator. In  1918 şi-a asumat responsabilitatea formării unui Consiliu de miniştri de sacrificiu, care să semneze un armistiţiu umilitor pentru România.

Deşi semnarea Tratatului de Pace cu Puterile Centrale de la Bucureşti, a permis supravieţuirea statului român, în conştiinţa publică Marghiloman a rămas cunoscut drept un „trădător de ţară”. Eforturile sale de a moderniza Partidul Conservator şi de a încerca să-l orienteze spre noile realităţi din societatea românească au fost sortite eşecului, astfel că decesul său a însemnat practic şi „decesul” conservatorismului românesc.

Simpatizant al ideilor junimiste, Alexandru Marghiloman a acumulat o bogată experienţă politică. S-a remarcat îndeosebi la conducerea Ministerului de Interne, a Ministerului de Externe şi a Ministerului Justiţiei.

 

 

1927: S-a născut Alexandru Mirodan (pseudonimul lui Alexandru Zissu Saltman), dramaturg, critic literar şi ziarist.

 

 

 

 

 

 

 

 

In 1961 a participat, împreună cu Radu Beligan, la înfiinţarea Teatrului de Comedie din Bucureşti.

A emigrat în Israel în anul 1977 ; (m. 2010).

 

 

 

 

 

1934: S-a născut Constantin Atanasie Bona, imunolog american de origine română (stabilit în SUA în 1977), membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1992

 

 

 

 

1935: A murit prozatorul şi ziaristul Eugen Goga (fratele poetului Octavian Goga); (n. 1888).

 

 

 

1935:  Corneliu Zelea Codreanu infiinteaza Partidul “Totul pentru Tara”, expresia politica a Miscarii Legionare.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1942: Al doilea război mondial –  Statele Unite declară război Bulgariei, Ungariei  şi României.

 

 

 

 

1945: A murit filologul Ilie Bărbulescu, specialist în slavistică autorul unor importante studii referitoare la slava veche, istoria literaturii bulgare vechi, istoria literaturii medio-bulgare şi istoria literaturii ruse.

A fost membru corespondent al Academiei Române din 1908; (n. 1873).

 

 

 

 

 

  1945: A murit criticul literar Dumitru Tomescu, redactor întemeietor, împreună cu Constantin Şaban-Făgeţel, al revistei „Ramuri” (1905); (n. 1886).

 

 

 

 

1953: S-a născut poetul şi criticul literar Gheorghe Mocuţa.

 

 

 

 1958: România şi Afganistanul au stabilit relaţii diplomatice la nivel de legaţie.

 

 

 

 1963: S-a născut jurnalistul Liviu Mihaiu, membru fondator al săptămânalului ”Academia Caţavencu”, iniţiator al postului Radio Guerrilla şi preşedintele Asociaţiei „Salvaţi Dunărea şi Delta”.

 

 

 

 

 

1970: La Muzeul de Arta al Republicii Socialiste Romania din Bucuresti s-a deschis prima expozitie retrospectiva a lui Constantin Brancusi, in Europa.

 

 

 

 1971: A murit la Lisabona, unde se stabilise,  filologul clasicist, poetul şi traducătorul Victor Buescu.

In martie 1943 a fost numit lector de limbă şi literatură română la Facultatea de Litere din Lisabona, inaugurând, de fapt, acest lectorat şi, odată cu el, studiile de românistică din Portugalia; (n. 1911).

 

 

 

 

 

1973: Romanul Ilie Nastase a castigat turneul de tenis de la Roland Garros, in Franta .

 

 

 

 

 

 

 https://i1.wp.com/www.worldwideromania.com/wp-content/uploads/2013/06/5-ilie-nastase-roland-garros-1973.jpg

 

 

 

După o victorie la US Open, în 1972, când l-a învins în finala pe americanul Arthur Ashe, şi o finală jucată pe iarba  la Wimbledon, a urmat data de 5 iunie 1973, când Ilie Năstase a intrat în istoria tenisului mondial.

El a reuşit un parcurs excepţional la Roland Garros, câştigând întrecerea de simplu fără a pierde măcar un set, performanţă egalată doar de Bjorn Borg şi Rafael Nadal.

În ultimul „act”, Năstase a câştigat disputa cu croatul Nikola Pilici, scorul fiind de 6-3, 6-3, 6-0. Meciul dintre cei doi începuse duminica şi s-a încheia marţi, când Ilie Năstase a câştigat trofeul, devenind astfel primul lider al clasamentului mondial.

A ocupat această poziţie între 23 august 1973 şi 2 iunie 1974, când i-a predat ştafeta lui John Newcombe.

 

 

 

 

 

 

 

1983: Atleta romana Anisoara Cusmir, stabileste  un nou record mondial la saritura in lungime, cu 7,43 m, la internaţionalele României, care s-au desfăşurat pe fostul stadion „23 August”d

 

 

 

 

 

 

 

 


 

 

1997: Este inaugurat noul sediu al Bibliotecii Academiei Române (lucrările s-au realizat cu sprijinul financiar al Băncii Naţionale a României).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2002: La Institutul de boli cardiovasculare “Prof. Dr. C.C. Iliescu” din Bucuresti a fost efectuat primul autotransplant cardiac, intreventie chirurgicala constand in explantarea cordului pacientului, repararea, redimensionarea in afara corpului pacientului si reimplantarea sa.

 

 

 

 

 

2012: A murit (în urma unei boli necruţătoare) Mihai Pătraşcu, cercetător în informatică teoretică (a revoluţionat domeniul de structuri de date).

 

 

 

 

 

Mihai Patrascu, informatician

 

 

 

 

 

Este considerat unul dintre cei mai importanţi exponenţi ai şcolii de informatică româneşti si a fost concurentul român cu cele mai multe medalii la Olimpiada Internaţională de Informatică şi printre primii 20 de pe glob ; (n. 1982).

Nascut pe 17 iulie 1982 la Craiova, Mihai Patrascu si-a finalizat studiile universitare la Massachusetts Institute of Technology din Statele Unite, unde a si lucrat ulterior.

 A obtinut de 9 ori premiul I la nivel national si 7 medalii la fazele internationale: 4 de aur si 3 de argint.

A fost membru al Comitetului Stiintific al Olimpiadei Internationale de Informatica, presedintele Comitetului stiintific al Balcaniadei de Informatica (2011) si al Olimpiadei Europene de Informatica (2009).

A primit premiul Presburger, de la Asociatia Europeana de Informatica Teoretica, pentru „revolutionarea domeniului de structuri de date”.

 

 

 

 

 

 

 

 

CITITI SI :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/06/05/o-istorie-a-zilei-de-5-iunie-video-4/

 

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse) :

 

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008 ;

  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;

  3. e.maramures.ro ;

  4. Wikipedia.ro.;

  5. mediafax.ro ;

  6. worldwideromania.com ;

  7. Enciclopedia Romaniei.ro ;

  8.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;

  9.  Istoria md.

05/06/2016 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: