CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Ziua de 28 mai în Istoria Românilor


 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

28 mai, istoricul zilei

 

 

 

 

 

 

 

1823: Tarul Rusiei, Alexandru I, emite pe numele Senatului un decret privind extinderea în Basarabia țaristă a prescripției asupra acțiunilor judiciare, termenul stabilit fiind de 10 ani.

 

 

 

 

 

 

 

 1830: S-a născut   pianistul și compozitorul transilvănean Carl Filtsch; (m. 1845).

 

 

 

 

1864: A murit Simion Bărnuţiu, jurist, filosof om politic, istoric și profesor universitar, unul dintre principalii organizatori ai Revoluţiei de la 1848 din Transilvania; (n. 28 iulie 1808).

 

 

 

Simion Barnutiu

 

 

A participat la Adunarea Națională de la Blaj din 18/30 aprilie 1848  si la cea din mai 1848.

Este cel care a conceput  celebrul  manifest “Proclamația din 24-25 martie 1848″ , în care enunță  principiile  si  conceptiile   sale despre națiunea română și soarta românilor din Transilvania.

 

 

 

 

 

 

 

 

 1892 : Conducătorii Partidului Naţional Român, însoţiţi de 300 de intelectuali, meseriaşi şi muncitori din Transilvania, sosesc la Viena pentru a prezenta împăratului Memorandumul elaborat de Iuliu Coronianu şi semnat de dr. Ioan Raţiu (preşedinte), dr. Vasile Lucaciu (secretar general), Iuliu Coroianu (referent), Gheorghe Pop de Băseşti şi Eugen Brote (vicepreşedinte), Septimiu Albini (secretar), etc.

Memorandumul  dorea sa fie un  protest faţă politica de maghiarizare practicată de autorităţi împotriva românilor din Ardeal şi faţă de persecuţiile la care erau supuşi aceştia, cuprinzând o analiză bine documentată a situaţiei economice, politice, sociale şi culturale a românilor transilvăneni de la formarea dualismului austro-ungar în  februarie 1867 .

 

 

 

 

https://i0.wp.com/www.vestul.ro/uploads/modules/news/2337/memorandum.jpg

Semnatarii Memorandumului :

Rândul de sus (de la stânga la dreapta): Dionisie Roman, Patriciu Barbu, D. O. Barcianu, Gherasim Domide, Teodor Mihali, Aurel Suciu, Mihaiu Veliciu, Rubin Patiţia.
Rândul de jos (de la stânga la dreapta): Niculae Cristea, Iuliu Coroianu, Gheorghe Pop de Băseşti, Ioan Raţiu, Vasile Lucaciu, Dimitrie Comşa, Septimiu Albini

A fost al treilea moment major de manifestare al ardelenilor faţă de tendinţele evidente de deznaţionalizare promovate de autorităţile maghiare, după  Supplex Libellus Valachorum (1791)  şi  Pronunciamentul de la Blaj din mai 1868.

Memorandumul a marcat apogeul luptei de emancipare a românilor din Transilvania din sec al XIX-lea, aducând problema românească în conştiinţa europeană.

Împăratul a refuzat să primească delegaţia şi trimite Memorandumul guvernatorului ungar la Budapesta.

Iniţial, guvernul de la Budapesta nu a luat nici o măsură împotriva memorandiştilor pentru a nu periclita reînnoirea Tratatului de asociere a României la Tripla Alianţă din 1883. 

După ce Tratatul secret cu Austro-Ungaria este prelungit pe 13 iulie 1892, autorităţile maghiare deschid acţiune juridică împotriva Comitetului Naţional Român şi altor fruntaşi ardeleni în mai 1893, sub acuzaţia de atentat împotriva statului maghiar.

Procesul s-a desfăşurat la Cluj, între 25 aprilie şi 7 mai 1894 şi s-a încheiat cu condamnarea a 14 fruntaşi memorandişti la o pedeapsă cumulată de 31 de ani şi 18 luni de închisoare.

Acest rezultat a stârnit imediat protestul oamenilor politici din Vechiul Regat, dar şi ale unor personalităţi din străinătate, precum William Gladstone, Georges Clemeanceau, Emile Zola, Lev Tolstoi etc.

Guvernul maghiar nu îşi revizuieşte decizia în pofida tuturor protestelor, iar pe 16 iulie 1894 interzice activitatea PNR.

În cele din urmă, cel care îi va graţia pe memorandişti la 19 septembrie 1895 va fi însuşi împăratul Franz Joseph ca urmare a presiunii imense la care era supus din partea opiniei publice, dar şi datorită intervenţiei diplomatice a regelui Carol I pe lângă Curtea de la Viena.

 

 

 

 

 1896: A murit in Bucuresti, George Baronzi, poet, prozator, dramaturg şi traducător; (n.20 octombrie 1828, Braila).

 

In 1845 scria la „Curierul romanesc”, in 1848 era redactor al revistei „Romania”, iar in 1859 editeaza, impreuna cu Gh. Sion, foaia „Zioa”; este redactor la publicatiile „Mos Ion”, „Presa romana”, „Vocea Covurluiului”, aparute la Braila si Galati, conduce „Vocea poporului” (1870). Mai publica in „Patria”, „Concordia”, „Romanul”, „Nationalul”, „Dambovita”, „Unirea”, „Revista Carpatilor”, „Constitu­tionalul”, „Buciumul”, „Trompeta Carpatilor”, „Ghimpele”, „Literatorul”, „Revista literara” etc.

 

A tipărit peste 45 volume, din cele mai variante genuri: versuri , teatru, traduceri din limba franceză şi engleză şi de asemenea proză.

Cel mai cunoscut in epoca a fost  romanul lui, Misterele Bucurestilor (I-III, 1862-1864).

 

 

 

1898: Este adoptată Legea pentru organizarea Marinei Militare din România, care se compunea din două divizii: Divizia de Dunăre cu sediul la Galaţi şi Divizia de Mare cu sediul la Constanţa; (28 mai/9 aprilie)

 

 

 

 

 

1913: S-a nascut  George Macovescu, publicist, prozator, diplomat și politician român comunist, fost ministru de externe; (d.2002).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 1917: Au  luat sfarsit la Chișinău, gubernia Basarabia,  lucrările Congresului  invățătorilor moldoveni din Basarabia, incepute pe 25   mai.

Au  fost luate hotarari importante privitoare la dezvoltarea invatamantului national in limba  nationala  si raspandirea culturii in randurile poporului.

Raportul despre organizarea instruirii în şcolile naţionale de toate nivelele, prezentat la acest congres, în faţa a 350 de delegaţi, de către Ştefan Ciobanu, „profesor la gimnaziul din Bolgrad şi bun cunoscător al limbii, literaturii şi istoriei neamului” , a fost susţinut cu multă bucurie.

Pe de altă parte, în cadrul forului respectiv, unii învăţători (Buciuşcan, Dimitriu ş.a.) s-au pronunţat împotriva limbii române, încercând, în fel şi chip, să minimalizeze importanţa ei şi să spună că-i săracă şi fără perspectivă.
„Limba moldovenească, – spunea, spre exemplu, învăţătorul Buciuşcan, – e atât de săracă, încât am putea spune că noi nu avem limbă.

Ne lipsesc cele mai multe cuvinte… De unde să le luăm? De la mocani ori de la franceji? Nicidecum! Să le luăm de la ruşi, căci cu ei avem de a face”

Acelaşi Ştefan Ciobanu le-a răspuns în felul următor celor alde Buciuşcan şi Dimitriu, care, deznaţionalizaţi fiind, îşi băteau joc de propria limbă fără să se refere la cauzele degradării ei: „Este o greşeală să se creadă că noi nu vom putea începe învăţătura în moldoveneşte din pricina sărăciei limbii.

Limba noastră nu este deloc săracă.

Dimpotrivă, chiar din Basarabia au ieşit mulţi scriitori români mari, care au avut o limbă bogată, ca A. Donici, I. Sârbu, C. Stamati, B.P. Hasdeu şi alţii.”
In cadrul acestui Congres al învăţătorilor din Basarabia, scriitorul Alexei Mateevici (autorul poeziei „Limba noastra”, devenita astazi imnul R.Moldova), polemizând (alături de Ştefan Ciobanu, Pantelimon Halippa, Ion Buzdugan, Iustin Frăţiman, Ion Codreanu ş.a.), cu învăţătorii deznaţionalizaţi, a rostit celebrele fraze:
„Da, suntem moldoveni, fii ai vechii Moldove, însă facem parte din marele trup al românismului, aşezat prin România, Bucovina şi Transilvania” şi „N-avem două limbi şi două literaturi, ci numai una, aceeaşi cu cea de peste Prut”

 

 

 

 

 

 

1948: Prin decretul guvernului comunist român Petru Groza, Regele MihaiI al României şi membrii familiei regale, sunt lipsiţi de cetăţenia română.

 
Pe data de 22 mai 1948, în ședința Consiliului de Miniștri, s-a decis retragerea naționalității române Regelui Mihai și Reginei Elena. Decizia a fost publicată în Monitorul Oficial cu nr 122  (partea 1 B), din 28 mai 1948.

 

 

 

 

 

WP_20150315_006

 

 

Hotararea a fost luata pe baza Legii privind dobandirea si pierderea cetateniei romane, care a fost promulgata la 19 ianuarie 1939 precum si a decretului-lege din 9 decembrie 1940 privind retragerea nationalitatii romane acelora care in strainatate au purtari potrivnice indatoririi de fidelitate fata de tara.

Ambele acte normative emise de autoritati erau insa neconstitutionale, dupa ce la 31 august 1944 a reintrat in vigoare Constitutia din 1923.

La 30 decembrie 1947  Palatul Regal a fost  înconjurat de trupe sovietice şi unităţi române fidele comuniştilor.

Sub şantaj şi ameninţarea cu pistolul din partea lui Petru Groza, Regele este nevoit să abdice. Comuniştii proclamă Republica Populară.

În ianuarie 1948, Regele Mihai părăseşte România cu trenul, alături de mama sa şi de caţiva apropiaţi.

El a declarat  la Londra că abdicarea sa a fost obţinută prin forţă şi în consecinţă este nulă.  

In toate cele cinci decenii de exil,regele Mihai I nu a cerut vreunei alte tari sau for oficial o alta cetatenie, pastrandu-si calitatea de cetatean roman.

 

 

 

Regele Mihai al României

 

 

Decizia Consiliului de Ministri din mai 1948 a fost revocata prin Hotararea guvernului condus de Victor Ciorbea, din 21 februarie 1997, regele Mihai redevenind, “de jure”, cetatean roman.

 

 

 

Guvernul României hotărăşte:
HOTĂRÂRE 29 /1997

privind revocarea Deciziei Consiliului de Miniştri nr. 797 din 22 mai 1948
ARTICOL UNIC

Se revoca Decizia Consiliului de Miniştri nr. 797 din 22 mai 1948, publicată în Monitorul Oficial (Partea I B) nr. 122 din 28 mai 1948.

PRIM-MINISTRU

VICTOR CIORBEA

 

 

 

 

 

1963: A murit Ion Agârbiceanu, prozator, membru al Academiei Române: “Popa Man”, “Domnişoara Ana”, “File din cartea naturii”; (n.12 septembrie 1882).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1968: A fost rejudecat „Procesul Pătrăşcanu”; Tribunalul Suprem i-a achitat pe toţi membrii „lotului Pătrăşcanu”, iar comunistul Lucreţiu Pătrăşcanu, executat in timpul regimului lui Gheorghiu – Dej, a fost reabilitat.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1970: A murit Iuliu Hossu, episcop unit român de Gherla, al cărui nume se leagă de Unirea de la Alba Iulia a Transilvaniei cu Tara Mama, Romania; (n. 30 ianuarie 1885).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

   A  făcut parte din delegaţia care a prezentat regelui Ferdinand hotărârea Adunării Naţionale de la Alba Iulia de la 1 Decembrie 1918 de unire a Transilvaniei cu România. A desfăşurat o intensă activitate culturală în cadrul Asociaţiunii Transilvane pentru Limba Română şi Cultura Poporului Român. 

A  fost episcop al Episcopiei romano-catolice de Cluj-Gherla, cardinal,   membru de onoare (din 1945 ) al Academiei Romane.

La  1 octombrie 1948 a dat un Decret de Excomunicare (ipso facto) a participanților la Adunarea de la Cluj,  a celor 37 de preoți greco-catolici care urmau să hotărască ruperea credincioșilor greco-catolici români de Biserica Romei, la ordinul lu Stalin si a comunistilor  din România ( de fapt au semnat doar 36 de preoți dintre cei participanți).

La 28 octombrie 1948   a fost arestat din reședința sa episcopală de la Cluj și dus la vila patriarhală de la Dragoslavele , unde a fost ținut închis, sub pază, în foame și frigîmpreună cu ceilalți episcopi greco-catolici arestați.

Atât autoritățile comuniste cât și conducerea BOR  si  patriarhul  Iustinian Marina  personal, i-au propus scaunul de mitropolit al Moldovei  , în schimbul renunțării la credința catolică și la legătura cu Roma, cu Scaunul Papal.

Refuzând trecerea la ortodoxie, episcopul Iuliu Hossu a fost transferat mai întâi la Manastirea Caldarusani , iar în 1950  la penitenciarul din Sighet.

 În anul 1955 , a fost dus la Curtea de Arges, iar în anul 1956, la Manastirea Ciorogarla , apoi din nou la Caldarusani , unde a stat cu domiciliu obligatoriu până la sfârșitul vieții.

A fost  membru de onoare al Academiei Române.

 

 

 

 

 

 1974: S-a născut  cunoscutul  actor, cântăreţ şi compozitor Tudor Chirilă.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1977: A fost inaugurat Muzeul Tropaeum Traiani şi replica monumentului triumfal roman de la Adamclisi, restaurat de un grup de specialişti români.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1985: A decedat la  Bucuresti, marele fizician român, profesor universitar, Şerban Ţiţeica; (n. 14 martie (S.N. 27 martie 1908, Bucuresti).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Este intemeietorul şcolii româneşti de fizică teoretică, si şi-a axat cercetările îndeosebi asupra termodinamicii, mecanicii cuantice, fizicii atomice şi particulelor elementare.

A fost membru titular al Academiei Române din 1955, vicepreşedinte (1963-1985) şi vicepreşedinte cu delegaţie de preşedinte (iunie 1975 – martie 1976) al acestui for.

 

 

 

 

 

1990: S-a constituit Federaţia Etnică a Romilor (FER) din România, condusă de un secretariat format din: Nicolae Gheorghe, Gheorghe Ivan, Vasile Ionescu, Vasile Burtea.

 

 

 

 

 

 

1997: România si Bulgaria au semnat Acordul privind notificarea reciproca a accidentelor nucleare. 

 

 

 

 

2004: A murit pictorul şi gravorul Ion Bănulescu; (n. 1935).

 

 

 

 

2010: A murit Mihai Drăgănescu, inginer electronist, creatorul şcolii româneşti de informatică.

 

 

 

 

 

 

A fost membru titular al Academiei Române din 1990 şi preşedinte al acestui for (1990-1994); (n. 1929).

 

 

 

 

2011: A decedat poetul, ziaristul şi cantautorul Ion Zubaşcu; (n. 1948).

 Ion Zubaşcu s-a născut pe 18 iunie 1948, la Dragomireşti, Maramureş. A predat vreme de 15 ani limba şi literatura română în Maramureş.

A făcut parte din cenaclul „Flacăra”, condus de poetul Adrian Paunescu.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Din 1983 a locuit în Bucureşti, unde a lucrat ca ziarist la numeroase publicaţii, printre care se numără Evenimentul zilei şi România liberă. Şi-a încheiat cariera ca redactor la revista Viaţa Românească.

Ion Zubaşcu a publicat volumele de versuri „Gesturi şi personaje”, debutul său la editura Albatros, în 1982, „Copilării” (antologie de scriere creatoare) (1982), „Omul de Cuvânt” (1991), „Întoarcerea la Dumnezeu” (1995), „Omul disponibil (I)” (1999), „Omul disponibil (II)” (2009). Ultima sa carte, „Moarte de om. O poveste de viaţă”, a apărut în 2010.

A publicat în majoritatea revistelor prestigioase de literatură din România. A primit numeroase premii pentru poezie, muzică şi jurnalism, iar recent a primit marele premiu al concursului „Cartea Anului 2010” organizat de Reţeaua literară.

 

 

 

 

 

 

 

CITITI SI :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/05/28/o-istorie-a-zilei-de-28-mai-video-4/

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse) :

 

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

  2. Crestin Ortodox.ro;

  3. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric;

  4. e.maramures.ro;

  5. Wikipedia.ro.

  6. mediafax.ro;

  7. worldwideromania.com;

  8. Enciclopedia Romaniei.ro;

  9.  rador.ro/calendarul- evenimentelor.

  10.  Istoria md.

  11. http://oanastanciulescu.ro/index. exclusiv-documentul-prin-care-regelui-mihai-i-s-a-retras-cetatenia-romana-

 

28/05/2016 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , ,

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: