CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Ziua de 26 mai în Istoria Românilor


26 mai, istoricul zilei

 

 

 

 

 

 

1488: Începe construirea bisericii „Sf.Gheorghe” de la Voroneţ, ctitorie a domnlui Moldovei  Ştefan cel Mare si Sfant .

Legenda spune că Ştefan cel Mare, în timpul unui război cu turcii, a venit la calugarul Daniel, la schitul său din Voroneţ şi i-a cerut sfatul.

 

 

 

 

Manastirea Voronet

Manastirea Voronet

 


 

Câştigând bătălia împotriva turcilor, domnul Moldovei şi-a păstrat promisiunea făcută călugărului şi a construit o nouă biserică închinată Sfântului Gheorghe.

 

 

 

 

 

 

 

1679: A început construirea ansamblului arhitectural Mânăstirea Cotroceni din Bucuresti, ctitorie a lui Şerban Cantacuzino, domn al Munteniei (1678–1688 ).

 

 

 

 

 

Manastirea Cotroceni

Manastirea Cotroceni. Biserica Manastirii Cotroceni

 

Construcţia a fost terminată în mai 1680, pictura iniţială aparţinând lui Pârvu Mutu.

De-a lungul existenţei sale, biserica a suferit mai multe stricăciuni de pe urma cutremurelor, incendiilor, răscoalelor sau războaielor, dar de fiecare dată a fost refăcută; în anul 1984 aceasta a fost dărâmată din ordinul lui Nicolae Ceauşescu. Biserica, fiind refăcută între 2003 şi 2004, a fost resfinţită la 11 octombrie 2009

 

Istoria Cotroceniului începe acum patru secole și mai bine pe când era înconjurată de vestiții codri ai Vlăsiei.

În vârful dealului Cotroceni se afla un schit numit de călugări denumit Cotrocenii cei de sus, pentru a face deosebire de Cotrocenii de jos, denumire care se referă la satul de cărămidari care se afla la baza dealului.Satul si moșia sunt atestate documentar pentru prima oară într-un hrisov domnesc din 27 noiembrie 1614 sub forma Cotroceni.

Ele au existat cu siguranță și înainte de 1600, deoarece primii proprietari pe care-i menționează documentele – Stoica, Preda și Istfan – susțin că înainte de a fi devenit proprietatea domnească a lui Mihai Viteazul ei au stăpânit Cotrocenii”.


 

 

 

 

 

1716: Stefan Cantacuzino, domnul Tarii Romanesti in perioada 1714-1716 si tatal sau, stolnicul Constantin Cantacuzino, au fost torturati si ucisi din porunca marelui vizir Ali Pasa, la Istanbul.

 

 

 

 

 

  Manastirea dintr-un lemn-Biserica Nasterea Maicii Domnului – al II- lea ctitor, Stefan Cantacuzino

Domnind într-o perioadă instabilă, în  luptei dintre Imperiul Austriac si Poarta Otomana,  Ștefan Cantacuzino a încurajat plângerile la Constantinopol  împotriva domnitorului Constantin Brancoveanu, a predat turcilor corespondența acestuia cu  nemtii și a confiscat averile prietenilor lui Brâncoveanu.

În timpul domniei lui începe războiul între turci și creștinii europeni conduși de principele Eugeniu de Savoia, iar Ștefan a luat partea habsburgilor, comunicându-le știri despre stadiul pregătirilor de război ale Porții.

Aflându-se aceasta la Constantinopol, Ștefan a fost mazilit și ridicat din București de un capugiu, trimis de Poartă pe 9/20 sau 10/21 ianuarie 1716 si trimis la Constantinopol  si a fost ucis împreună cu tatăl și unchiul său Mihai.

 Ambasadorul englez la Constantinopol scria deja la 9 ianuarie către secretarul de stat că mazilirea are ca motiv gelozia marelui vizir, iar Ștefan era înlocuit cu Mavrocordat pentru că Poarta avea mai multă încredere în acesta din urmă, iar familia sa din Constantinopol era chezășie.

Ștefan a plecat pe 25 ianuarie la Constantinopol, împreună cu tatăl, soția și cei doi fii ai săi, fiindu-i permis inițial să locuiască în casele Țării Românești din capitala Imperiului Otoman, primind fără restricție vizite.

A fost ucis la în noaptea dintre 25-26 mai/6-7 iunie 1716, împreună cu tatăl său.

Corpurile le-au fost aruncate în mare, iar capetele au fost umplute cu bumbac și trimise la Adrianopol, unde au fost prezentate vizirului Gin-Ali.

La câteva zile distanță, spătarul Mihai Cantacuzino și Radu Dudescu au fost duși sub pază puternică la Adrianopol și sugrumati.

 

 

 

 

 

1824 : La Ismail, Basarabia ţaristă, este deschisă o şcoală lancasteriană.

Sistemul de învăţământ lancasterian poartă numele pedagogului englez Joseph Lancaster (1771-1838), care învăţa fără plată copiii
săraci.

  Sistemul de învăţământ lancasterian care a căpătat o largă răspândire în Europa in sec. al XIX-lea, era original prin faptul că metodele de instruire nu poartă un caracter pur religios. Predarea religiei se limita la citirea Bibliei, fără comentarii, iar în şcoli erau primiţi elevi de diferite confesiuni religioase.

Şcolile lancasteriene din Basarabia erau subordonate Administraţiei Eparhiale de Chişinău şi Hotin, care numea pedagogi din rândul seminariştilor, pregătiţi in prealabil pentru acest lucru.

La început, în Chişinău, Bălţi şi Ismail, iar mai târziu în Bender şi Hotin, aceste şcoli se bazau pe sistemul învăţământului reciproc

Administrarea directă era efectuată de protectorii locali şi de şefii de poliţie, în afară de şcolile din Chişinău şi din Bender, care erau sub supravegherea directă a Administraţiei Eparhiale.

În aceste şcoli erau primiţi copii din toate categoriile sociale. Ei învăţau să citească şi să scrie şi primele 4 reguli aritmetice, în baza dispoziţiei editate în 1823 de Departamentul Învăţământului Public. Elevii claselor superiore studiau o data în săptămână Katehizisul .

În Basarabia, şcolile lancasteriene au fost introduse la iniţiativa şi la dorinţa imparatului Alexandru I, care, în urma vizitei sale din 1818 în noua provincie, a dispus, prin secretatul său de stat contele I.A. Capo d’Istria, să se facă toate pregătirile necesare pentru a institui în Basarabia şcoli de învăţământ reciproc.

Dorinţa împăratului nu a putut fi realizată decât în anul 1824 în special din lipsa învăţătorilor specializaţi în această metodă de instruire şi a materialului didactic necesar.

Pentru soluţionarea acestei probleme, la 17 martie 1820 Guvernul Regional, prin intermediul lui Bahmetev, se adresează mitropolitului G.Bănulescu-Bodoni cu cererea să fie recomandaţi trei tineri care să cunoască bine atât ruseşte, cât şi româneşte, pentru a fi trimişi, pe socoteala statului, la Petersburg. Acolo, aceștia urmau să se specializeze în aplicarea metodei lancasteriene şi, în acelaşi timp, să supravegheze corectura tablelor româneşti.

Mitropolitul Gavriil a recomandat trei tineri studenţi de la Seminarul Teologic din Chişinău: pe Iacob Hâncu, mai târziu autor de manuale didactice româneşti, Laurenţiu Kuniţki şi Teodor Bobeicu, care, plecând la Sankt Petersburg, au urmat timp de un an Institutul Pedagogic.

Scolile lancasteriene n-au prins rădăcini în Basarabia, iar încercările de a înfiinţa şcoli lancasteriene la sate n-au dat nici un rezultat.

După cum constată V.M. Neaga, la sfârşitul celui de-al patrulea deceniu, o parte din şcoli, cu excepţia celei din Chişinău, se transformă în clase pregătitoare pe lângă gimnaziile ţinutale care au început să ia fiinţă, iar altele s-au contopit cu noile şcoli parohiale care au apărut în Basarabia în urma decretării Regulamentului despre şcolile parohiale din 1836.

 

 

 

 

 

 

1877: La Bucureşti, apare ziarul “Socialistul”, prima gazetă socialistă din România. Ziarul a fost editat de Cercul socialist creat de Nicolae Codreanu.
Dupa apariţia a trei numere, în urma unui avertisment al autorităţilor, ziarul şi-a schimbat numele în “Cuvîntul”, suprimat de asemenea după un scurt timp de guvern.

 

1885: In grădina publică din Chişinău este inaugurat bustul lui Aleksandr Sergheevici Puşkin, poet rus, exilat un timp în gubernia Basarabia.

 

 

 

 

 

Bustul poetului s-a păstrat pană în ziua de azi,  pe vechiul amplasament.

 

1911: S-a născut istoricul literar Gheorghe Constantin Nicolescu; (m. 1967).

 

 

 

 

 

 

1916: S-a născut  scriitorul roman Vintilă Corbul  ; (d. 30 ianuarie 2008).

 

 

 

 

 

Vintila Corbul

Numele sau complet era Vintilă Dumitru Corbul Economu Popescu

Intre cele mai cunoscute lucrari ale sale se numara : „Moarte și portocale la Palermo”, cu Eugen Burada; „Cenușă și orhidee la New York”, cu Eugen Burada; „Cavalcadă în iad”, – 2 volume, închinate tatălui autorului, Generalul Constantin P. Corbul și participării României la cel de-al Doilea Război Mondial; „Căderea Constantinopolelui’– 2 volume.

Romanele sale au fost cele mai bine vandute carti in timpul regimului comunist.Tot impreuna cu prietenul sau de o viata, Eugen Burada, a scris scenariile pentru filmele regizate de Sergiu Nicolaescu ” Un comisar acuză”, 1973; „Revanșa”, 1978; „Nea Mărin miliardar” (inițial piesă de teatru), 1978; „Duelul”, 1981.

Un clasament realizat de Uniunea Autorilor și Realizatorilor de Film din România arată că „Nea Mărin Miliardar” este cel mai vizionat film românesc din toate timpurile.

Pelicula a fost vizionată de nu mai puțin de 14,6 milioane de români și are, de departe, cea mai mare cotă de popularitate în rândul telespectatorilor ultimelor două generații.Vintila Corbul

Vintilă Corbul a părăsit ilegal România în 1979, în plină glorie, împreună cu Eugen Burada, ajutați de fostul ministru de externe Ștefan Andrei și de soția acestuia, cunoscuta actriță Violeta Andrei.

Multe dintre operele sale au fost traduse în limbile franceză, poloneză, rusă, arabă.

 

 

 

1917: S-a născut compozitorul şi dirijorul Aurel Popa; (m. 1981).

 

 

 

 

1917: S-a născut (la Budapesta, unde părinţii, originari din Timişoara, se refugiaseră în timpul războiului) Mariana Şora, eseistă, prozatoare şi traducătoare; între anii 1939 şi 1948 trăieşte în Franţa, apoi se întoarce în România; din 1977 se stabileşte la München; (m. 2011).

 

 

 

 

 

1920: Constantin Brâncuşi a participat, la Paris, la „Festivalul Dada”, împreună cu André Gide, Paul Valéry, F. Léger etc., fiind unul dintre semnatarii manifestului intitulat „Contre Cubisme, contre Dadaisme”.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Constantin  Brâncuşi (n. 19 februarie 1876, Hobiţa, Gorj — d. 16 martie 1957, Paris) este un sculptor român cu contribuţii covârşitoare la înnoirea limbajului şi viziunii plastice în sculptura contemporană.

Constantin Brâncuşi a fost ales postum membru al Academiei Române.

 

 

 

 

 

1921: În România a fost adoptată Legea asociaţiilor profesionale; s-a dat pentru prima dată un cadru juridic mişcării sindicale, recunoscând existenţa sindicatelor, dar instituind importante limitări în activitatea lor.

 

 

 

 

 1926: A murit (la Paris) prozatorul Leon Donici (numele la naştere: Leonid Dobronravov); descendent pe linie maternă al cărturarului basarabean Alecu Donici (n. 1887, la Chişinău, azi în R. Moldova).

 

 

 

 

 

 

1928: S-a născut (la Odessa, în Ucraina) violoncelistul Vladimir Orlov, stabilit în Canada din 1977.

 

 

 

 

 

1929: S-a născut istoriograful şi muzicologul Ion V. Florian; (m. 2002).

1933: S-a născut chimistul Petre T. Frangopol, membru de onoare al Academiei Române din 2012.

 1941: S-a născut operatorul şi regizorul de film Iosif Demian; din 1985 lucrează în Australia.

 

 

 

 

 

 

1944: În România se realizează o înţelegere de colaborare politică în lupta antihitleristă între Partidul Comunist Român şi gruparea liberală condusă de Gheorghe Tătărăscu.

1984: Inaugurarea oficială a Canalului Dunăre-Marea Neagră (construcţie reiniţiată în 1973).

 

 

 

 

 

 

 

Necesitatea realizării unui asemenea canal a fost relevată de numeroase personalităţi din trecut (Ion Ghica, Ion Ionescu de la Brad, Assan G. Basil, Nicolae Titulescu ş.a).

Incercările făcute în primii ani după 1944 de regimul comunist (şi în urma cărora mulţi deţinuţi politici obligaţi să muncească acolo şi-au pierdut viaţa), au fost abandonate din lipsa capacităţilor tehnice şi economice.

La data inaugurării, Canalul Dunăre-Marea Neagră era cel de-al treilea mare canal de navigaţie din lume (după Canalul Suez şi Canalul Panama); are o lungime de 64,2 km, două ecluze (la Agigea şi la Cernavodă), trei porturi fluviale (la Cernavodă, Medgidia şi Basarabi) şi portul maritim Constanţa-Sud.

Canalul scurtează traseul dintre Dunăre şi Marea Neagră cu aproximativ 400 km.

 

 

 

 

 

 1992: A murit Constantin Bobescu, compozitor şi violonist; (n. 1899).

 

 

 

 

 

 

 

1994: A murit poetul roman Tiberiu Utan; (n. 21 martie 1930).

 

 

 

 

1995: A murit amarele actor roman de teatru si film Ştefan Bănică senior (n. 11 noiembrie 1933, la Călărași) .

 

 

 

 

 

 

 

S-a remarcat ca un bun cântăreţ in spectacole televizate si ca actor în spectacole de revistă şi divertisment la televiziune si radio.

 

 

 

 

 

1996: A murit istoricul  şi criticul  literar Ovidiu Papadima; (n. 23 iunie 1909).

1997: A murit poetul poetul Cezar Baltag: “Vis planetar”, “Unicorn în oglindă”, “Ochii tăcerii” ;(n. 26 iulie 1939).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A urmat – între anii 1955 şi 1960 – cursurile Facultăţii de Filologie de la Universitatea din Bucureşti.

Debutează în 1960, cu un volum de versuri ale ieşirii din trena stalinismului cultural, Comuna de aur.

A fost redactor la Gazeta literară (între anii 1960 şi 1968), redactor-şef adjunct la Luceafărul (din 1968 şi până în 1974) si redactor la Viaţa românească.

„Decada de aur“ a volumelor sale de versuri cuprinde: Vis planetar (1962); Răsfrângeri (1966); Monada (1968); Odihnă în țipăt (1969); Șah orb (1970); Madona din dud (1973); Unicorn în oglindă (1975); Poeme (1981); Dialog la mal (1985); Euridice și umbra (1988); Chemarea numelui (1995); Ochii tăcerii (1996) etc.
Ca eseist  se remarcă prin Paradoxul semnelor (1996), iar ca traducator din limba franceză, prin traducerea unor vestite lucrări semnate de Mircea Eliade – Istoria credințelor și ideilor religioase, vol. I, II, III,  Dicționar al religiilor (de M. Eliade și Ioan P. Culianu).

 

 

 

2000: S-a înfiinţat „Europa FM”, primul post privat de radio din România cu acoperire naţională în FM.

 

 

 

 

 

 

 

2002: A murit balerina Irinel Liciu, soţia poetului Ştefan Augustin Doinaş; (n. 22 februarie 1928).

 

 

 

 

 

Foto: Irinel Liciu si Stefan Augustin Doinas

 

 

 

 

La 26 mai 2002 o veste trista a facut inconjurul lumii…Irinel Liciu, fosta mare balerina a Operei Romane, s-a sinucis cu o supradoza de somnifere, la cateva ore dupa ce sotul ei, marele poet Stefan Augustin Doinas, incetase din viata din cauza unui stop cardiac, în noaptea de 24 spre 25 mai 2002.
Fusesera nedespartiti timp de 42 de ani. Ea avea 74 de ani (n. 22 februarie 1928) si el 80…

Pe numele său adevărat Silvia Lia Voicu, a studiat baletul la Cluj-Napoca cu mătuşa sa, Elena Penescu Liciu, specializându-se la Moscova şi Leningrad.

A debutat în 1948 cu piesa Faust.
Între 1950 si 1970 a fost prim-solistă a baletului Operei Române din Bucureşti.

A interpretat majoritatea rolurilor principale din baletele clasice, iar spre sfârşitul carierei a abordat şi dansul contemporan.După fiecare spectacol primea coşuri cu flori şi sticle cu şampanie de la potentatii vremii .

In culise era aşteptată chiar si de Tanţi şi Lica Gheorghiu, fetele dictatorului comunist.A susţinut spectacole în mai multe state europene, printre care Franţa, Italia, Grecia, Bulgaria, Polonia şi Rusia, precum şi pe alte continente America, Asia sau Australia, alături de balerinii Magdalena Popa, Alexa Mezincescu, Elena Dacian, Gabriel Popescu, Gelu Barbu.

Rolurile din Lacul Lebedelor şi Romeo şi Julieta au fost foarte bine primite de critici. Cu Lacul Lebedelor a înregistrat un uriaş succes la Moscova, unde a refuzat să rămână definitiv, pentru a dansa.
Sotul ei, poetul Stefan Augustin Doinas (1922-2002), a fost condamnat in 1957 la un an de inchisoare pentru “omitere de denunt”.

In 1958,cind a iesit din inchisoare acesta s-a casatorit cu Irinel Liciu, prima balerina a operei din Bucuresti, pe care a iubit-o pana la trecerea sa la cele vesnice.

 

 

 

2005: A murit actorul Gheorghe Şimonca; (n. 1935).

 

 

 

 

 

2005: A murit Liviu Tudan (nume la naştere: Dumitru Tunsoiu), solist vocal, basist şi compozitor de muzică pop-rock, membru al cunoscutei formaţii „Roşu şi Negru”;  (n.29 noiembrie 1947).

 

 

 

 

 

Liviu Tudan

 

 

 

 

 

2006: A încetat din viaţă in urma unui naufragiu, Edouard Michelin, preşedintele grupului producător şi furnizor de pneuri Michelin; (n. 1963).

 

 

 

 

 

 

2007: Filmul romanesc “California Dreamin’ (nesfârşit)” al regretatului regizor Cristian Nemescu, a câştigat marele premiu al secţiunii „Un Certain Regard”, la cea de-a 60-a ediţie a Festivalului de la Cannes.

2010: A decedat la vârsta de 81 de ani, în locuința sa de la Constanța, actorul Jean Constantin (Constantin Cornel Jean) (nascut in 1927, dupa unele surse în 1928, la Techirghiol, jud. Constanta).

 

 

 

 

 

 

 

 

 A debutat pe scenă la Teatrul de Stat Fantasio, din Constanța, în 1957.

Actorul a jucat în circa 80 de filme, cum ar fi „Baronul Ecluzei” (1960), „Răzbunarea haiducilor”(1968), „Zile de vară” (1968), „Prea mic pentru un război atăt de mare” (1969), devenind celebru în anii ’70, cu seria de filme de comedie „B(rigada) D(iverse)”, unde a jucat alături de Toma Caragiu, Sebastian Papaiani, Dem Rădulescu, Puiu Călinescu și Iurie Darie, dar și „Nea Marin miliardar” (1979), unde i-a avut colegi Amza Pellea, Sebastian Papaiani, Draga Olteanu-Matei, Stela Popescu și Ștefan Bănică.

Totodată, Jean Constantin este foarte cunoscut și pentru rolul lui Ismail din filmul „Toate pânzele sus”, de Mircea Mureșan.

A locuit in Constanta, al carei cetatean de  onoare este. 

Cunoscutul actor a jucat și pe scena Teatrului Național București, fiind distribuit printre altele în spectacolul „O scrisoare pierdută”, de Radu Beligan. 

Jean Constantin a primit premiul pentru întreaga activitate la Gala Premiilor Gopo din 2008 și premiul special pentru teatru de revistă, acordat de UNITER, în 2003.

Totodată, Consiliul Director al Uniunii Autorilor și Realizatorilor de Film din România i-a acordat, în 2003, o clachetă de aur și o medalie jubiliară „Magna cum Laudae”.

În semn de recunoaștere a talentului actorului   Jean Badea, fost secretar al literar al Teatrului de revistă Fantasio, i-a dedicat biografia artistică „Omul care aduce hazul”, publicată în 1998.

Jean Constantin a fost investit Cavaler de Malta al Ordinului „Sf. Ioan” de la Ierusalim, in cadrul unui ceremonial desfasurat intr-o sala a Muzeului de Istorie a Bucovinei din Suceava.

 

 

 

 

 

CITITI SI :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/05/26/o-istorie-a-zilei-de-26-mai-video-3/

 

Bibliografie (surse):

 

 

 

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

  2. Istoria md;

  3. Wikipedia org;

  4. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric;

  5. mediafax.ro;

  6. worldwideromania.com;

  7. Enciclopedia Romaniei.ro;

  8.  rador.ro/calendarul- evenimentelor.

26/05/2016 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , ,

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: