CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Ziua de 22 mai în Istoria Românilor


 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

22 mai, istoricul zilei

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 1848: Se constituie Comitetul revoluționar din Valahia, care adoptă un program al revoluției în 22 de articole.

La 22 mai 1848 (stil nou/10 mai 1848, stil vechi), se constituie Comitetul revoluționar din Vlahia, compus din Ion Ghica, Nicolae Bălcescu, Constantin Bălcescu, Al. C. Golescu (Negru), C. A. Rosetti, Dumitru Brătianu, Ion C. Brătianu, Cezar Boliac (Albu), Radu Golescu, Ion Heliade Rădulescu și Ion Cîmpineanu.

 

 

 

 

 

 

 

 

Foto: Studenţi revoluţionari din Moldova şi Ţara Românească, prezentând la Paris tricolorul românesc cu menţiunile “Dreptate, Frăţie” în 1848. Acuarelă de C. Petrescu.

 

 

Comitetul revoluționar a adoptat un program al revoluției în 22 de articole, care urmărea satisfacerea revendicărilor fundamentale imediate ale fosrtelor progresiste din societate pentru cucerirea puterii politice, prevederea cea mai înaintată fiind cuprinsă în articolul 13 (emanciparea și împroprietărirea clăcașilor prin despăgubire) și stabilea ziua de 9/21 iunie, pentru declașarea revoluției din Valahia.

 

 

 

 

 

 

 

1858: La 22 mai 1858, stil nou (10 mai 1858, stil vechi) începe la Paris, Conferința reprezentanților celor șapte puteri europene  (Marea Britanie, Franța, Austria, Prusia, Rusia, Turcia, Regatul Sardiniei), privind organizarea Principatelor Române.

In Conferința de la Paris, se stabilește viitorul statut politic, social și administrativ al Principatelor, hotarandu-se in principal urmatoarele:

  • cele două țări vor purta numele de Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei, fiecare cu un domn, guvern și adunare legislativă proprie; 

  • sa se înființeze o  Comisie Centrală pentru alcătuirea legilor de interes comun pentru ambele Principate, cu sediul la Focșani; 

  • sa se desființeze privilegiile și rangurile boierești; 

  • sa se instituie responsabilitatea ministerială; 

  • sa se reglementeze prin lege relațiile dintre proprietari și țărani.

Deciziile luate la Conferința de la Paris au devenit lege fundamentală a țării, rămânând în vigoare până în anul 1864.

 

 

 

1865: La Viena, s-a incheiat o Conventie româno-austriaca privind reglementarea serviciului telegrafic. 

 

 

 

 

 

 

1879: Parlamentul Ungariei a votat o lege scolara care viza maghiarizarea fortata a natiunilor asuprite si prevedea obligativitatea predarii limbii maghiare in toate scolile elementare din teritoriile anexate de Ungaria, inclusiv in scolile confesionale române.

Decizia a iscat un sir de proteste, in special din partea mitropolitilor români de Sibiu si de Blaj, precum si ale conducatorilor celorlalte minoritati nationale.

 

 

 

 

 

 

 

1896: S-a născut medicul Emil C. Crăciun; între anii 1931 şi 1932 a pus, la Cluj, bazele primului Institut oncologic din România, al cărui director a fost; membru corespondent al Academiei Române din 1963

A fost si  directorul Institutului „Dr. V. Babeş” din Bucureşti, pe care l-a organizat pe baze noi, ca un institut modern de patologie ; (m. 1976).

 

 

1893: S-a nascut omul politic si economistul roman Armand Calinescu.

 

 

 

 

 

 

https://i1.wp.com/www.worldwideromania.com/wp-content/uploads/2013/05/22-Armand_Calinescu.jpg

 

 

 

 

 

 

 

 

A murit asasinat de un comando legionar, in ziua de 21 septembrie 1939.

 

 

 

 

1908: S-a născut Ion Constantin] Chiţimia, istoric literar, comparatist şi folclorist. A publicat  studii de slavistică şi de literatură română veche; (m. 1996).

 

 

1913: S-a născut juristul Tudor R. Popescu, autorul unor  lucrări de drept civil, dreptul familiei şi drept internaţional privat si  unul dintre cei mai cunoscuţi specialişti români în drept internaţional; a fost membru de onoare al Academiei Române din 1993; (m. 2004).

 

 

1918: Regele Ferdinand I al României a vizitat Basarabia recent reunificata cu România.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

După vizita sa la Hotin, Bălți și Chișinău, regele Ferdinand I al României a vizitat localitățile Tighina, Cetatea Albă, Arciz, Bolgrad și Reni. După vizitarea orașului Reni, monarhul s-a îndreptat spre București.

 

 

 

 

 

1919: S-a născut istoricul Gheorghe Matei, specialist în istoria modernă şi contemporană a României; (m. 1976).

 

 

 

 

 

 

 

1932: A fost introdusă prima oară în România ora de vară  (între 22 mai – 2 octombrie). Din 1933 şi până în 1940, când s-a renunţat la ora de vara, aceasta era introdusă în prima duminică din aprilie până în prima duminică a lunii octombrie.

Între anii 1941 şi 1979 nu s-a mai folosit ora de vară. Reintroducerea ei s-a produs în 1979, iar până în 1996 (cu mici excepţii)se stabilea la sfârşitul lui martie până la sfârşitul lui septembrie.

Din 1997 se trece la ora de vară începând cu ultima duminică din luna martie, până în ultima duminică din luna octombrie.

 

 

 

 

 

1933: A murit pictorul şi desenatorul Ştefan Dimitrescu; (n. 1886).

 

 

 

 

 

 

1934: S-a născut București, actorul Constantin Rauţchi; (m. 17 noiembrie 1984, București).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

În 1956, împreună cu actorii Amza Pellea și Dinu Cernescu a fost arestat de autoritățile comuniste, fiind totuși cu toții, eliberați după scurt timp.

Reprezentant al  generației de aur a teatrului românesc, promoția 1956, după absolvire a fost repartizat la Teatrul National din Craiova si in continuare va juca la Teatrul Național din București, în urma solicitării directorului acestei instituţii, scriitorul Zaharia Stancu

În film, a debutat  în 1958, cu rolul studentului Nae din filmul Alo? Ati greşit numărul, personajele sale din Brigada Diverse, Roscovanul, Hagi Tudose au rămas nemuritoare, iar ultimul film a fost Căutătorii de aur, apărut pe ecrane după moartea sa, în 1986.

 

 

 

 

 

1935: S-a născut (la Hotin, azi în Ucraina), regizorul de film şi scenaristul Nicolae Corjos.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A regizat filmele Liceenii Rock ‘n’ Roll (1992), Un studio in cautarea unei vedete (1988), Extemporal la dirigenție (1987), Liceenii (1987), Declarație de dragoste (1985), Pădurea nebună (1982), Alo, aterizează străbunica! (1981), Ora zero (1979).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1937: La Sofia a fost incheiata o Conventie intre Romania si Bulgaria, referitoare la exploatarea liniilor regulate de comunicatii aeriene.

 

1939: S-a nascut criticul, istoricul  de artă si omul politic roman  Razvan Teodorescu, preşedinte al Radioteleviziunii Române (februarie 1990 – iulie 1992), ministru al culturii şi cultelor în Cabinetul Năstase (2000-2004), senator social-democrat în mai multe legislaturi.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Este  membru titular al Academiei Române din anul 2000.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1948: Guvernul Petru Groza i-a retras cetatenia regelui Mihai I, precum si altor membri ai familiei regale. 

Aceştia şi-au recăpătat cetatenia romana abia în anul 1997.  

 

 

 

 

 

 

1957: La Bucureşti, se stinge din viaţă George Bacovia (n. 4/17 septembrie 1881, Bacău), scriitor român format la şcoala simbolismului literar francez.

Numele său real era George Vasiliu.

 

 

 

 

 

 

 

 

George Bacovia (n.1881 – d.1957)

 

 

 

 

George Bacovia este autorul unor volume de versuri şi proză scrise în baza unei tehnici unice în literatura română, cu vădite influenţe din marii lirici moderni francezi, pe care-i admira.

Văzut la început ca un poet minor de critica literară, va cunoaşte treptat o receptare favorabilă, mergînd pană la recunoaşterea sa ca cel mai important poet simbolist român şi unul dintre cei mai importanţi poeţi din poezia română modernă.

 

 

1964: S-a născut la Targoviste, istoricul, poetul și eseistul Marius Oprea.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A studiat istoria la Universitatea din București si a  fost membru al cenaclului Universitas condus de profesorul și criticul literar Mircea Martin.

Este autorul unei teze de doctorat cu tema Rolul și evoluția Securității (1948-1964).

În prezent este președintele Centrului de Investigare a Crimelor Comunismului (CICC). A debutat ca poet în volumul Pauza de respirație, alături de Simona Popescu, Caius Dobrescu și Andrei Bodiu.

Este membru al Uniunii Scriitorilor din România.

Trăiește cu familia sa în Brașov.

 

 

 

 

1965: A debutat, la Televiziunea Română, emisiunea „TeleEnciclopedia”, una dintre cele mai longevive din programele posturilor de televiziune din România.

Emisiunea este difuzată şi astăzi pe TVR1, sâmbătă după-amiaza si  prezeinta  documentare cu subiecte diverse despre natură, tehnologie, sănătate sau artă.

Între comentatorii care au lucrat sau lucrează pentru TeleEnciclopedie se numără: Mariana Zaharescu, Adela Mărculescu, Silviu Stănculescu, Traian Stănescu, Ion Caramitru, Sanda Ţăranu, Florian Pittiş, Irina Petrescu, Lucia Mureşan, Petru Mărgineanu ş.a.

 

 

 

 

 

 

 

 

1972: A avut loc Conferinta nationala a scriitorilor din Romania socialista,  convocata cu scopul stabilirii sarcinilor de viitor ale scriitorilor, in lumina directivelor  Plenarei CC al PCR din 1971.

Cu aceasta ocazie s-a elaborat un program pentru infaptuirea “minirevolutiei culturale” in Romania, dupa modelul “revolutiei culturale”maoiste chineze.

 

 

 

 

 

 

 

 

1978: A murit economistul  şi istoricul Gheorghe Zane,autorul unor lucrări importante în domeniul istoriei economice şi sociale şi al gândirii economice;a fost  membru titular al Academiei Române din 1974; (n. 1897).

 

 

 

 

 1985: A murit poetul, prozatorul şi eseistul Ion Lotreanu (numele sau la nastere: Labusca).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

S-a nascut la  2 mai 1940, in localitatea Alimpești, județul Gorj.

A absolvit Liceul Militar „Stefan cel Mare” din Cimpulung Moldovenesc (1957) dupa care a urmat Scoala Militara de Ofiteri Activi din Sibiu (1957-1960) si Facultatea de Filologie a Universitatii din Bucuresti (1966-1970). A fost ofiter de cariera in perioada 1960-1973, redactor la revista Viata militara (1966-l973) si  secretar de redactie la revista Saptamina (din 1973).

Debuteaza in ziarul Apararea patriei (1959), iar editorial cu volum de versuri Azimut (1971). Alte volume de poezii: Aerul de sub fluturi (1974), Punctul sensibil (1976), Acordul cu lumea (1978), Ochiul mierlei (1979).

Colaboreaza la Ateneu, Contemporanul, Luceafarul, România literară, Tribuna etc.Este autorul unor volume de critica si eseistica literara: Analogia suverana (1975), Creatie si implicare (1976), Introducere in opera lui Mircea Eliade (1980), Despre analogie si alte eseuri (1982).

 A publicat critica si eseistica literara: Analogia suverana (1975), Creatie si implicare (1976), Introducere in opera lui Mircea Eliade (1980), Despre analogie si alte eseuri (1982).

A publicat romanele Elvira si locotenentul(1978), Iluzia (1981), Cirtita alba (1984), Camasa de mire (1985).

 

 

 

 

2001: A murit in Bucuresti, graficianul şi gravorul Ştefan Iacobescu; (n. 2 aprilie 1937, Bucuresti).

Ștefan Iacobescu a fost un  membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România care  a deschis puține expoziții personale, dar a participat la concursuri și manifestări internaționale în domeniul artelor grafice.

A fost o prezență discretă, dar remarcabilă în zona gravurii românești.

Printre temele sale predilecte, se regăsesc: istoria, tradițiile și obiceiurile populare românești (vezi „Călușari” și „Ursite”, secțiunea „Litografii color”), scenele cotidiene, artistul realizând un întreg grupaj cu subiectul „ferestre”.  A predat în învățământul mediu, ca profesor de desen.

 

 

 

 

 

 

 

2002: A murit cardinalul greco-catolic român Alexandru Todea.

Născut la 5 iunie 1912 în Teleac, Mureş, după studii teologice la Blaj şi Roma, în 1940 a obţinut titlul de doctor în teologie.

A fost hirotonit preot în 1939, a îndeplinit funcţiile de secretar mitropolitan şi profesor de religie. În perioada 1945-1948 a slujit ca paroh şi protopop al Reghinului.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A fost arestat pentru prima dată la 10 martie 1947. Acuzat de atitudine critică la adresa autorităţilor comuniste, a fost eliberat după numai două săptămâni. În iarna aceluiaşi an, la 31 decembrie, a fost arestat din nou, fiind deţinut în penitenciarul Gherla până la 12 iunie 1948.

După desfiinţarea Bisericii greco-catolice, la 1 decembrie 1948, Alexandru Todea a trecut în clandestinitate, îndemnând preoţii şi credincioşii uniţi să nu renunţe la credinţa lor.

În acest scop a redactat şi difuzat circulare şi manifeste considerate de către autorităţile comuniste ca fiind contrarevoluţionare. După arestarea ierarhilor uniţi, Alexandru Todea a fost consacrat episcop de către Vatican la 19 noiembrie 1950, în Catedrala „Sfântul Iosif” din Bucureşti”.

La scurt timp, pe 31 ianuarie 1951, episcopul Alexandru Todea a fost arestat. Tribunalul Militar Bucureşti l-a condamnat prin sentinţa nr. 104 din 20 februarie 1952 la muncă silnică pe viaţă, pentru „înaltă trădare, agitaţie şi uz de fals”, pedeapsa fiindu-i transformată în 25 de ani de muncă silnică, în 1963.

În detenţie a trecut prin închisori precum Jilava, Sighet, Râmnicu Sărat, Dej, Piteşti sau Gherla.

A fost  deţinut pana in anul 1964 (anul graţierii deţinuţilor politici din România comunista). Dupa eliberare s-a stabilit la Reghin, unde a  păstorit clandestin al credincioşii din zonă.

În 1986 a fost ales mitropolit al Bisericii Române Unită cu Roma de Conferinţa episcopilor, a fost  confirmat de Sfântul Scaun în martie 1990 şi recunoscut prin decret prezidenţial, după căderea regimului comunist în România.

La 12 martie 1990 a fost ridicat la rangul de arhiepiscop de Făgăraş şi Alba Iulia, iar la 28 mai 1991 a fost consacrat cardinal.

S-a retras din motive de sănătate la 20 iulie 1994 şi a decedat la 22 mai 2002.

A fost membru de onoare al Academiei Române din 1992.

O monedă din argint dedicată împlinirii a 100 de ani de la naşterea cardinalului Alexandru Todea a fost lansată  de Banca Naţională a României (BNR).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2005: Jurnalistii romani Marie Jeanne Ion, Sorin Mişcoci şi Ovidiu Ohanesian, răpiţi în 28 martie,  și ţinuţi ostatici 55 de zile în Irak, au fost  eliberați de rapitori  pe 22 mai.

Intr-un comunicat al Presedintiei Romaniei  s-a precizat: “Cei trei cetateni romani, Marie Jeanne Ion, Sorin Miscoci si Ovidiu Ohanesian, precum si cetateanul american de origine irakiana, Mohammad Munaf se afla de astazi, 22 mai, incepand cu ora 13.44, sub controlul autoritatilor romane.

Cei patru sunt teferi si nevatamati si vor fi adusi in tara in cel mai scurt timp.” Ziaristii Marie Jeanne Ion, Sorin Miscoci – ambii de la postul de televiziune Prima, si Ovidiu Ohanesian – de la cotidianul “Romania libera”, si Mohammad Munaf au fost rapiti in data de 28 martie, in Bagdad, de o grupare necunoscuta.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Imediat dupa acest incident omul de afaceri roman de origine siriana Omar Hayssam a anuntat ca rapitorii l-au contactat telefonic si au cerut 4 milioane de dolari.

La doua zile dupa incident, postul de televiziune arab al-Jazzera a prezentat pe post o caseta cu imagini ale celor rapiti, iar in 31 martie au aparut si primele fotografii cu ziaristii, in care acestia isi prezentau actele de identitate. Tara intreaga a fost cuprinsa de isterie.

S-au facut scenarii, au aparut teorii, pentru ca in data de 4 aprilie postul OTV sa anunte eliberarea acestora. Stirea s-a dovedit falsa, insa a alimentat si mai mult zvonurile. In tot acest timp, autoritatile au incercat sa gestioneze o criza nemaintalnita pana atunci in Romania.

Pe 11 aprilie, Administratia Prezidentiala a comunicat ca exista informatii ca ziaristii sunt in viata. Omul de afaceri Omar Hayssam a inceput sa fie audiat pentru implicarea in rapire. In acest timp, s-au organizat mitinguri de solidaritate cu cei patru si s-au facut apeluri pentru eliberarea lor.

Un prim episod al crizei care a socat populatia s-a inregistrat pe 22 aprilie, cand rapitorii s-au identificat – precizand ca fac parte din Brigazile Mu’adh Bin Jabal – si au trimis un ultimatum autoritatilor de la Bucuresti. In mesaj s-a precizat ca ostaticii vor fi executai daca in patru zile Romania nu isi va retrage trupele din Irak.

Evenimentele au inceput sa se precipite, iar in 26 aprilie redactorul sef al departamentului de Stiri Prima Tv a primit un telefon, de la capatul celalalt al firului fiind difuzata o caseta audio in care cei trei ziaristi implorau sa sa faca orice pentru eliberarea lor.

Cameramanul Sorin Miscoci a spus atunci ca va fi primul executat. Ultimatumul a fost prelungit cu 24 de ore.

Tensiunea a atins cote maxime dupa ce, in aceeasi zi, al-Jazzera a difuzat o noua inregistrare care a facut lumea intreasa sa tresara: Ovidiu Ohanesian era ras in cap, iar Sorin Miscoci aparea imbracat in portocaliu, adica in “Camasa mortii”.

Autoritatile au solicitat prelungirea ultimatumului, la inceputul lunii mai Presedintia confirmand ca ziaristii sunt vii.

Negocierile cu rapitorii au continuat prin toate sursele fara sa se comunice insa mersul lucrurilor.

Sporirea violentelor in Irak a ingreunat comunicarea, dupa cum au precizat oficialii de la Bucuresti, astfel ca pana pe 21 mai informatiile au fost mai mult decat putine.

Apoi a venit si vestea eliberarii ziaristilor.

Cei trei s-au intors in tara in 23 mai, la orele amiezii, iar Mohammad Munaf a fost preluat in custodie de autoritatile americane.

Omul de afaceri romano-sirian Omar Hayssam a fost singura persoana judecata pentru rapirea jurnalistilor.

 

 

 

 

 

 

 

 

Foto: Omar Hayssam

 

 

 

 

Acesta a fost eliberat din arest pe 28 aprilie 2006, dupa ce medicii au precizat ca nu mai suporta regimul de detentie, Hayssam suferind de cancer. La scurt timp, acesta a fugit clandestin din tara.

 

 

 

 

 

 

 

 2009: Conventul General din Debrecen, a început lucrările pentru a pune în practică unirea bisericilor reformate maghiare si a reînfințat Biserica Reformata Maghiara,  din care fac parte și cele două episcopii ale Bisericii Reformate din Romania.

În perioda următoare au fost aprobata noua constituție a Bisericii Reformate Calvine.

 În prezent Biserica Reformată Maghiară reprezintă cea mai mare comunitate protestantă din Ungaria și una dintre cele mai mari comunități calvine din întreaga lume.

Constituția acestei biserici este urmată și de bisericile reformate din România, Slovacia, Croația, Serbia și Slovenia.

Biserica este membră a Consiliului Ecumenic al Bisericilor, a Conferinței Bisericlor Europene și a Sinodului Consultativ al Bisericilor Reformate Maghiare din întreaga lume.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Cititi si:

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/05/22/o-istorie-a-zilei-de-22-mai-video-4/

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse):

 

 

 

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

  2. Istoria md;

  3. Wikipedia org.

  4. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric;

  5. mediafax.ro;

  6. worldwideromania.com;

  7. Enciclopedia Romaniei.ro;

  8.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;

 

 

22/05/2016 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , ,

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: