CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Gândul zilei. Cum se pedepsea violul, în vremea domnitorului Constantin Mavrocordat


 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

„Cel ce va fi prins cu ştromeleagul învârtoşat primprejurul părţilor fătătoare ale muierii, i se va tăia scârbavnicul mădular spre veşnica lui nefolosire.”

 

 

 

 – Un text de lege care sancţiona violul, in timpul domnitorului Constantin Mavrocordat  –

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Constantin Mavrocordat a domnit de patru ori în Moldova aprilie 1733 – noiembrie 1735; septembrie 1741 – iulie 1743; februarie 1748 – august 1749; iunie 1769 – decembrie 1769 și de șase ori în Valahia.

S-a născut la 27 februarie 1711 la Constantinopol și este fiul lui Nicolae Mavrocordat, primul domn fanariot in Tarile Romane.

Constantin Mavrocordat a fost un remarcabil om de cultură – cunoştea limbile italiană, franceză, turcă, persană şi greaca veche, era pătruns de ideile filozofice și reformatoare ale veacului al XVIII-lea.  

Atît în Moldova cît și în Valahia Constantin Mavrocordat a promovat un amplu program de reforme în domeniile fiscal, agrar, administrativ şi juridic.

Dorinta de a reorganiza instituțiile a exprimat-o în hrisovul publicat, în iulie 1742, în revista Mercure de France, cu titlul „Constitution faite par S.A.M. le Prince Constantin Mavrocordato”.

Prin reforma sa fiscală s-a introdus o dare fixă, pe cap de locuitor, percepută în patru sferturi anuale și s-au desființat dările multiple.

Prin reforma administrativă, dregătorii erau t împărțiți în trei ranguri și erau  salarizați de vistierie în funcție de rang.

Totodata s-au redus dregătoriile, iar cele mai multe titluri boierești au rămas onorifice.

La conducerea ținuturilor au fost numiți ispravnici cu un rol judecătoresc și administrativ foarte întins.

În urma reformei judecătorești au fost create instanțe de judecată în ținuturi și s-a extins procedura scrisă în detrimentul celei orale.

În 1749 a desființat legarea de glie a țăranilor, care puteau de atunci să se răscumpere cu 10 taleri de cap. Țăranii deveneau liberi ca persoană, dar nu au fost împroprietăriți și au rămas dependenți economic de boieri.

Țăranii au devenit clăcași, fiind obligați să presteze 24 zile de clacă pe an în Moldova, pe moșiile boierilor.

22/05/2016 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , ,

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: