CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Gândul zilei. In vremea domnitorului moldovean Vasile Lupu, potrivit legii, bărbatul „de-ş va bate neştine muiarea cu pumnul sau cu palma, nu să cheamă că iaste cu vrăjmăşie asupra ei. „


 

 

 

 

 

 

 

 

 

„Carte romănească de învățâtură de la pravilele înpărâtești și de la alte giudeațe...” (Iași, 1646)

 

 

 

Foto:  Pravila lui Vasile Lupu, „Carte romănească de învățătură de la pravilele înpărătești și de la alte giudeațe…” (Iași, 1646)

 

 

 

 

 

 

 

 „Poate să îndirepteze şi să cearte bărbatul pre muiare-ş şi  încă să o bată când va fi cu vină, după deală ce va fi făcut şi atunce cu măsură, să nu o prea treacă, cu blîndeaţe, iară nu cu vrăjmăşie”.

 

 

 

 

 

– „Carte romînească de învăţătură de la pravilele împărăteşti şi de la alte giudeaţe cu zisa şi cu toată cheltuiala lui Vasile voivodul şi domnul Ţării Moldovei”, anul 1646, glava 23 –

 

 

Aceeasi Lege a voievodului Vasile Lupu ne lamureste si ce insemna „bătaia cu vrăjmăşie”: 

 

 

„Fără de măsură şi cum nu să cade şi cu vrăjmăşie, să cheamă bătaia când să face cu toiagul şi mai vârtos când să va svărâma lemnul, sau să facă cu acesta rane să margă sânge, sau când o va lovi cu lemnul în obraz sau în cap”.

„De-ş va bate neştine muiarea cu pumnul sau cu palma, nu să cheamă că iaste cu vrăjmăşie asupra ei, de o are bate cât de mult şi cât de des”.

 

 

Asadar, era socotita „bătaie cu vrăjmăşie”, folosirea toiagului la pedpesirea nevestei si mai ales, ruperea lui pe spinarea ei.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Domnitorul Vasile Lupu, era de origine aromân din Albania si se numea Lupu Coci. A avut două domnii în Moldova: aprilie 1634 – aprilie 1653; aprilie 1653 – iulie 1653. 

În anul 1640 din inițiativa lui  a fost înființată Academia slavo-greco-latină la Iaşi, supranumită şi “Colegiul vasilian”, unde tinerii primeau instruire şi educaţie. 

Călătorul străin, Paul Beke, aflat în Moldova în anul 1644 nota că domnul acestei ţări “înălţa şcoli noi de piatră de o mărime deosebită…, pentru ca tineretul să fie iniţiat în cultură şi în moravuri”.

Vasile Voievod l-a susţinut și pe mitropolitul Varlaam  în prodigioasa activitate culturală a acestuia.

În 1642, în Moldova este înfiintată  prima tipografie, cu sprijinul lui Petru Movilă şi a unor meşteri tipografi adusi de la Kiev.

Aici au văzut lumina zilei: Cazania lui Varlaam, (1643); Şapte taine bisericeşti (1644), Pravila lui Vasile Lupu (1645), Bucoavna (1651) etc.

În domnia lui Vasile Lupu se modernizează si sistemul judiciar.

Prin „Pravila lui Vasile Lupu”, Ţara Moldovei a trecut de la dreptul nescris („obiceiul pămîntului”), la cel scris.

Acesta a fost primul cod moldovenesc de legi, alcătuit în baza prelucrării normelor de drept romano-bizantine.

 

 

 

 

 

 

 

 

21/05/2016 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , ,

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: