Monumentul Apostolior Basarabeni din Chişinău

 

 

 

 

 

 

 

Monumentul Apostolii basarabeni, martiri ai sfintei cauze naţionale din Chisinau  a fost inălţat (1923-1940) în memoria preotului – poet  Alexei Mateevici, avocatului Simeon Murafa şi a inginerului Andrei Hodorogea. 

 Cel dintâi a  murit în timpul războiului, ceilalţi doi  au fost asasinaţi de bolşevici.

Ridicat la iniţiativa Societăţii „Mormintele Eroilor Căzuţi în Război”, după proiectul sculptorului Ionescu-Varo, la 29 septembrie 1923, în grădina Catedralei din Chişinău.

La inaugurare au fost prezenţi: generalul francez Henri Berthelot, miniştrii Al. Constantinescu şi I. Inculeţ, generalul de divizie I. Popovici, Pan Halippa, reprezentanţi ai armatei, clerul autorităţilor şcolare, precum si primarul Chişinăului, Gh. Pântea.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

În 1918 s-a pus problema înveşnicirii memoriei celor trei patrioţi prin realizarea unor monumente funerare,  a fost discutată în şedinţa Sfatului Ţării din 11 mai 1918.

S-a lansat o acţiune de colectare a mijloacelor şi s-au implicat şi moldovenii din dreapta Prutuluui. Astfel,la Teatrul Naţional din Iaşi a avut loc un festival, organizat de Ella Negruzzi şi V. Emilian.

Corul Metropolitan a interpretat muzică naţională.

Resursele financiare fiind  insuficiente, s-a propus a se apela la Societatea „Mormintele Eroilor Căzuţi în Război” (ulterior Societatea „Cultul Eroilor”), patronată de Regina Maria.

Amplasat în curtea Catedralei, monumentul a fost executat din piatră, având reliefuri, vulturul, stema, inscripţiile şi elementele decorative turnate în bronz.

Ansamblul avea un piedestal cu cinci trepte pe care era amplasat un panou vertical din piatră, unde erau încastrate reliefuri cu chipurile martirilor însoţite de inscripţiile:

„Simion Murafa, născut la 24 mai 1887, mort la 20 august 1917; părintele Alexei Mateevici, născut la 16 martie 1888, mort la 13 august 1917; Andrei Hodorogea, născut octombrie 1878, mort la 20 august 1917.”

Aceste reliefuri erau protejate de un vultur cu aripile larg deschise.

 

 În partea superioară, monumentul înalt de 3 m era încununat cu Stema României, amplasată între două ramuri, una de stejar şi alta de laur, toate executate în bronz.

Baza monumentului avea dimensiunile 4,35/1,92 m iar panoul de piatră avea dimensiunile de 2,75/3,00/0,60 m

Pe piedestal, în faţa basoreliefurilor şi a vulturului, se afla definitoria inscripţie; „Apostolii basarabeni, martiri ai sfintei cauze naţionale”, iar mai jos: „Sculptor Ionescu – Varo, Bucureşti”.

 

La spate o altă inscripţie menţiona: 

 

 

„Acest monument s-a ridicat de Societatea Mormintele Eroilor, Comitetul Central, preşedintele IPS Mitropolitul Primat Miron Cristea, în urma iniţiativei unui comitet din Chişinău, prezidat de domnul Panteleimon Halippa şi cu concursul Comitetului regional Chişinău, preşedintele general de divizie S. Popovici şi a generalului de divizie S. Macri”. 

Monumentul a fost realizat de sculptorul bucureştean Vasile Ionescu – Varo, care a realizat şi monumentul Ecaterinei Teodoroiu din Brăila.

În urma anexării Basarabiei la Uniunea Sovietică, în 1940, basoreliefurile în bronz ale lui Murafa şi Mateevici din Chişinău, au fost recuperate şi repartizate Muzeului de Artă Naţională „Carol I” din Bucureşti.

 

Ce s-a întâmplat cu basorelieful în bronz care îl reprezenta pe A. Hodorogea,si  cu vulturul şi coroana regală, nu se stie.

În schimb ASCOR a încercat insistent să afle care a fost soarta celor două basoreliefuri evacuate de armata română, pentru a le readuce acasă, sau cel puţin pentru a le folosi la reconstituire. 

 

Monumentul de piatră a fost demolat de ocupanţii sovietici în decembrie 1962, odată cu aruncarea în aer a clopotniţei Catedralei din centrul Chisinaului.

Inainte de această dată, acesta fusese transformat într-o cişmea publică.

 

 

 

 

 

 

Preotul Alexei Mateevici (n. 27 martie 1888, Căinari – d. 13 august 1917, Chişinău), este unul din cei mai reprezentativi scriitori români născuţi în Basarabia.

În 1897 este înscris  la şcoala teologică din Chişinău, pe care o termină  în 1902,“cu privilegii”.

Urmează studiile la seminarul teologic iar mai tîrziu devine student la Academia teologică din Kiev, pe care o absolveşte în 1914.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

La 17 iulie 1917, plăsmuieşte poezia “Limba noastră”, poate cea mai frumoasă odă închinată limbii române.

 La 13 august (stil vechi), întors de pe front unde s-a îmbolnăvit de tifos exantematic, se stinge din viaţă la spitalul nr.1 din Chişinău şi este înmormantat la cimitirul central de pe strada Armenească.

 

 

 

 

 

 

Simion Murafa (n. 24.03.1887, Cotiujenii Mari  –  d. 20.08.1917, Chişinău). S-a manifestat pe multiple planuri: de formaţie a fost jurist (avocat), redactorul ziarului “Cuvântul Moldovenesc”, cântăreţ de mare talent şi animator al vieţii culturale din Basarabia.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

În timpul Primului Război Mondial, fiind militar în armata rusă, pe Frontul român, a organizat mişcarea ostaşilor moldoveni de la Odesa (1917).

Când revine la Chişinău, adună soldaţii basarabeni de pe frontul românesc, le ţine adunări şi îi pregăteşte de luptă. 

În 1917 Simion Murafa a oferit  un drapel tricolor primului corp de voluntari români – Batalionul, „Avram Iancu”, formaţiune militară constituită în toamna anului 1916— primăvara anului 1917 în localitatea Darniţa din apropierea Kievului – la trecerea acestuia prin Chişinău spre Frontul român, la 6 iunie 1917.

Astăzi acest tricolor se păstrează în Muzeul Unirii de la Alba Iulia.

În acelaşi an, aduce de la Iaşi o tipografie în grafia latină, în serviciul Partidului Naţional Moldovenesc, al cărui cofondator era.

„Răposatul a fost un om sănătos, cuminte şi vesel. Era un scriitor bun şi un cântăreţ minunat. Toţi ţin minte încă concertul lui dat la 1913 împreună cu domnişoara Dicescul.

În vremea de pe urmă răposatul venise de la front, fiind însemnat ca judecător şi a venit în Chişinău pe câteva zile ca să-şi sfârşească toate trebile şi să se mute la Cotiujeni. Aici l-a ajuns marea nenorocire. Murafa a fost ucis mişeleşte de bolşevici.

 

 

 

Andrei Hodorogea  (n. 1878, Slobozia-Hodorogea, Orhei; d.  20 august 1917) a fost un inginer-hotarnic. Este descendent dintr-o familie de mazili. Şi-a făcut studiile la Școala de Agricultură din Cucuruzeni și la o universitate din Rusia.

 

 

 

 

 

 

 

 

A fost elevul distinsului patriot basarabean Alexandru Botezatu şi participant la mișcarea națională din preajma Unirii din 1918 si  bun prieten cu Simeon Murafa, ambii căzând victime ale unui asasinat bolșevic la via sa din Chişinău.

Este înmormântat în cimitirul din strada Armenească.

“Hodorogea era singurul naţionalist care avusese curajul să umble printre gloanţele bolşevicilor în frumosul nostru costum naţional”.

 

 

 

Andrei Hodorogea si   Simion Murafa, au fost împușcați de către o bandă de soldați bolșevici care se întorceau de pe frontul român în Rusia

Ziarul Cuvântul Moldovenesc scria cum pe la orele şase seara, în ziua de 20 august au fost ucişi Simion Murafa şi Andrei Hodorogea proprietarul viei din şoseaua Hânceşti:

„Domnul Hodorogea (Andrei Constantin) a avut mai mulţi musafiri care au venit să se mai odihneasă de truda de toate zilele şi să mai mănânce poamă. Printre musafiri era şi domnul Murafa.

În vreme ce musafirii se plimbau prin vie s-au auzit mai multe buhnituri din puşcă.

Nu peste mult timp la via lui Hodorogea intră o samă de soldaţi înarmaţi şi apropiindu-se către ei cu strigătele ‘jos burjuii” au tras focuri. Domnul Murafa a căzut la pământ străpuns în coaste de gloanţe. Domnul Hodorogea a vrut să-i dea rănitului ajutorare legându-i rana.

Dar hoţii de soldaţi au sărit la dânsul şi au început a-l lovi cu stratul puştii şi cu baioneta în cap.

Ceilalţi musafiri văzând aceasta, în spaimă au fugit. În vremea aceea numărul soldaţilor mereu sporea.

După spusa unor feţe ce erau la faţa întâmplării au fost peste 400 de soldaţi. Domnii Murafa şi Hodorogea au fot ucişi de moarte….. peste câtva timp când a sosit miliţia pe loc nu era nici un soldat.”

Toată ţara a fost zguduită de moartea celor doi, iar convoiul mortuar a adunat mii de basarabeni.

În acest context, fostul ministru şi deputat Panteleimon Halippa a înfiinţat în 1918 la Chişinău un Comitet pentru adunarea de fonduri în vederea ridicării unor monumente funerare pe mormintele luptătorilor unionişti din Cimitirul Ortodox din Chisinau.

Trebuie să amintim şi  faptul că astăzi nu se mai cunoaşte unde au fost înmormântaţi Andrei Hodorogea şi Simion Murafa, mormintele lor fiind vandalizate de sovietici, odată cu ocuparea Basarabiei.

Au trecut anii si în februarie 2013, Comisia Monumentelor Istorice de pe lângă  Ministerul Culturii, a avizat  pozitiv locul în care va fi reamplasat Monumentul celor trei martiri, schiţa de amplasare fiind elaborată de arhitectul Gicu Bulat.

Pe acest loc, Societatea Culturală „Ginta Latină” a instalat în 1992 o placă de marmură în memoria celor trei martiri.

La 27 martie 2013, acelaşi fapt este reconfirmat de Consiliul Monumentelor de For Public. Arhitectul care coordonează opera de reconstituire este domnul Eugen Bâzgu, sculptorul Grigore Băţ lucrează la reconstituirea obiectelor din bronz (basoreliefuri, vultur şi coroană) iar reconstituirea monumentului în piatră [de Cosăuţi], a fost încredinţată meşterului popular Veaceslav Lozan din localitatea Cosăuţi, Soroca. Monumentul este reconstituit aproape integral.

Unica problemă cu care se confruntă acest proiect a fost  lipsa de susţinere din partea Consiliului municipal Chişinău, care dupa prima examinare a proiectului de decizie din aprilie 2013, a incercat prin toate mijloacele sa excluda proiectul de pe ordinea de zi si sa il respinga,în conditiile in care  fracţiunea comunistă a refuzat să susţină iniţiativa, iar fracţiunile asa zis democrate nu au manifestat nici un interes faţă de Monumentul martirilor basarabeni.

 

 

 

 

 

 

 

 

Dupa o lunga asteptare, Executivul  din R.Moldova a aprobat, în ședința din 11 mai  2016,  reconstituirea monumentului apostolilor basarabeni – Alexei Mateevici, Simeon Murafa şi Andrei Hodorogea, în scuarul Catedralei „Naşterea Domnului” din municipiul Chişinău.

Lucrarea distrusă de barbaria sovietica va fi amplasată exact pe acelaşi loc pe care s-a aflat până în 1962.

 

Surse: ortodox.md/monumentul-apostolilor-basarabeni; adevarul.ro/moldova ; cercetaribibliografice.blogspot.ro