CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Ziua de 15 mai în Istoria Românilor


 

 

 

 

 

 

 

 

 15 mai, istoricul zilei

 

 

 

 

 

 

 

 

 1685: Urcă în scaunul Ţării Moldovei domnitorul Constantin Cantemir, tatăl celebrului carturar Dimitrie Cantemir.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A  deţinut tronul până la moartea sa la 15 martie 1693.

 

 

 

 

1778: A murit  cărturarul și traducătorul român Iacob Putneanu, mitropolit al Țării Moldovei.

 

 

 

1821: La apropierea turcilor de Bucuresti, Tudor Vladimirescu, după îndelungi ezitări, părăsește orașul.

În cuvântarea adresată ostașilor, Tudor anunță hotărârea sa de a-și uni forțele cu eteriștii greci condusi de Alexandru Ipsilanti.

 

 

 

 

 

 

 

 

1838: S-a nascut in satul Pitaru, din judetul Dambovita, Nicolae Grigorescu, pictor roman, autor a peste 6.000 de lucrari de valoare pentru arta plastica romaneasca, creator de picturi bisericesti, peisaje si portrete.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Dupa ce tatal sau a decedat, familia lui s-a stabilit in Bucuresti. Inca de copil a fost luat ca ucenic in atelierul pictorului ceh Anton Chladek, unde a deprins primele notiuni legate de imbinarea culorilor si proportii.

Pana in 1850, a stat langa artistul ceh, pictand icoane pentru bisericile din Baicoi si manastirea Caldarusani.

A realizat şi picturile murale pentru mânăstirile Căldăruşani (1854-1856), Zamfira (1857) şi Agapia (1858-1861).

A reusit sa isi demonstreze talentul, iar la interventia lui Mihail Kogalniceanu, a primit o bursa la Paris.

A inceput sa studieze la Scoala de Belle-Arte in 1861, insa nu si-a finalizat studiile preferand sa invete alaturi de maestri de la Barbizon.

A expus la Expozitia Universala gazduita de capitala Frantei in 1867, iar zece ani mai tarziu a insotit Armata in Razboiul de Independenta ca pictor de front, impreună cu Carol Popp de Szathmary, Sava Henţia şi George Demetrescu-Mirea,  imortalizând pe carton, apoi pe pânză, vitejia soldaţilor români.

A fost membru de onoare al Academiei Române din 1899.

A incetat din viata in anul 1907, la Campina.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1842: A avut loc debutul literar al  lui Dimitrie Bolintineanu in “Curierul de ambe sexe” condus de Ion Heliade Radulescu, cu poezia “O fata tanara pe patul mortii”.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Dimitrie Bolintineanu (n. 14 ianuarie 1819, Bolintin-Vale — d. 20 august 1872, București), a fost un poet român, om politic, diplomat, participant la Revoluția de la 1848.

 

 

 

 

 

 

1844: S-a născut Matei Drăghiceanu, inginer şi geolog; în 1867 s-a înscris la Şcoala de Mine din Paris, fiind primul inginer român de mine; a realizat prima hartă de soluri din România, la scara 1/500.000 (hartă geologică ce însoţea o monografie a judeţului Mehedinţi); membru de onoare al Academiei Române din 1933; (m. 1939).

 

 

 

 

 

1847: S-a născut Ioniţă Scipione Bădescu, poet şi publicist; prieten cu Mihai Eminescu; membru al Societăţii literare „Junimea”; (m. 1904).

 

 

 

 

 

 

La 15 mai 1848, stil nou (3 mai 1848, stil vechi), începe Marea adunare naţională de la Blaj, in Transilvania, cu participarea a 40 000 oameni, preponderent ţărani.

Adunarea a avut loc pe Cîmpia Libertăţii, fiind prezidată de episcopii Ioan Lemeni și Andrei Șaguna.

 

 

 

 

 

 

 Andrei Șaguna (n.1808 - d.1873), mitropolit ortodox al Transilvaniei, sursa:asaguna.roIoan Lemeni (n.1780-d.1861), episcop român unit al Episcopiei de Făgăraș și Alba Iulia

 

      Andrei Șaguna                           Ioan Lemeni

 

                             

 


Participantii au ales un Comitet Național, din care făceau parte Avram Iancu (venit la adunare cu 10 000 de moți), Andrei Mureșanu (1816-1863, autorul poeziei Un răsunet / Deșteaptă-te române, devenită după 1989 imnul de stat al României), Simion Bărnuțiu, Alexandru Papiu Ilarian, August Treboniu Laurian, Timotei Cipariu etc.

Marea adunare națională de la Blaj  a fixat  programul social-politic (burghezo-democratic) al revoluţiei din Transilvania.

Programul era sintetizat in 16 articole, care prevedeau in principal următoarele:

 

 

 

  • dreptul românilor de a fi reprezentaţi în dietă;

  • dreptul de a folosi limba română în legislaţie şi administraţie;

  • emanciparea bisericii ortodoxe române de sub jurisdicţia mitropoliei sîrbeşti;

  • desfiinţarea iobăgiei;

  • desfiinţarea breslelor;

  • libertatea cuvîntului şi a tiparului;

  • asigurarea libertăţii personale şi a întrunirilor;

  • înarmarea poporului şi înfiinţarea gărzii naţionale;

  • libertatea industriei şi a comerţului;

  • învăţămînt de toate gradele în limba română;

  • impozit proporţional cu veniturile;

  • etc.

 Programul  Marii adunări naţionale de la Blaj  a subliniat ca „Naţiunea română se declară şi se proclamă ca naţiune de sine stătătoare…”.

 

 

 

 

 

 

 

 1859: S-a născut publicistul Iuliu Moisil, personalitate de seama a culturii, cu importante contribuţii în modernizarea învăţământului românesc.
Din 1910, odată cu înfiinţarea Muzeului Pedagogic din Bucureşti, a fost numit director al acestuia, calitate în care a desfăşurat o bogată activitate de organizare şi colecţionare de materiale didactice; membru de onoare al Academiei Române din 1943; (m. 1947).

NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii sale, 19 mai 1859

 

 

 

 

 

1861: S-a deschis, la Bucuresti, prima scoala romaneasca de medicina veterinara.

 

 

 

 

 

1862: S-a născut Elena Niculiță-Voronca, folcloristă, poetă si  prozatoare română; (d. 1939).

 

 

 

 

 

 

 

1864: Dupa secularizarea de către guvernul lui Alexandru Ioan Cuza a averilor mănăstirești din Principatele Unite, țarul rus Alexandru II aprobă propunerea Consiliului de Miniștri de a încredința administrației Basarabiei vanzarea la licitație a tuturor moșiilor aflate în Basarabia si care aparțineau mănăstirilor din dreapta Prutului.

 

 

 

 

1868: Participantii la adunarea comemorativa de la Blaj, organizata cu prilejul aniversarii a doua decenii de la revolutia din 1848-1849, au adoptat un act politic – “Pronunciamentul de la Blaj” – in care protestau fata de dualismul austro-ungar si desfiintarea autonomiei Transilvaniei.

1873:  La Heidelberg, Germania se stinge din viață  la varsta de 53 de ani, Alexandru Ioan Cuza, domnitor al Moldovei şi al Valahiei, domnitor al Principatelor Unite, cel  care a pus bazele naţionalităţii româneşti.

 

 

 

 

 

 

Alexandru Ioan Cuza, domn al Moldovei, domn al Munteniei (Valahiei), domn al Principatelor unite ale Moldovei şi Valahiei

 

 

 

 

 

 

 

Alexandru Ioan Cuza, domn al Moldovei, domn al Munteniei (Valahiei), domn al Principatelor unite ale Moldovei şi Valahiei

Alexandru Ioan Cuza se trăgea  dintr-o veche familie de moldoveni, din părţile Fălciului, familie de cluceri, spătari, comişi, ispravnici. S-a nascut la Barlad, a studiat la Iasi, dupa care a plecat la Paris sa isi desavarseasca studiile, unde s-a inscris la Facultatea de Medicina, iar mai apoi la Drept.

 Cuza a participat activ la mişcarea revoluţionară de la 1848 din Moldova şi la luptat  pentru unirea Principatelor. La 5 ianuarie 1859, Cuza a fost ales domn al Moldovei, iar la 24 ianuarie 1859 şi al Munteniei (Valahiei), înfăptuindu-se astfel unirea celor doua ţări române.

 Devenit domnitor, Cuza a dus o susţinută activitate politică şi diplomatică pentru recunoaşterea unirii de către puterea suzerană şi puterile garante şi apoi pentru desăvîrşirea unirii Principatelor Române pe calea înfăptuirii unităţii constituţionale şi administrative, care s-a realizat în ianuarie 1862, cînd Moldova şi Valahia au format un stat unitar, adoptînd oficial, în 1862, numele de România, cu capitala la Bucureşti, cu o singură adunare şi un singur guvern.

A initiat un program de reforme, sustinut de marele om politic Mihail Kogalniceanu, sef al Guvernului. In timpul sau au fost emise legile agricole care au dus la secularizarea averilor manastiresti, a fost adoptat noua Constitutie si s-au elaborat Codul civil si Codul penal, s-a instituit obligativitatea invatamantului primar etc.

A fost nevoit sa abdice in 11 februarie 1866, in locul sau fiind adus Carol de Hohenzollern. S-a stins din viata, in exil, la Heidelberg in anul 1873, ramasitele sale pamantesti fiind aduse in tara si inhumate la Ruginoasa.

Detalii… Alexandru Ioan Cuza, domn al Principatelor Unite ale Moldovei şi Valahiei.

 

 

 

 

 

 

 

 1877: A aparut, la Bucuresti, cotidianul “Romania libera”, ziar politic si literar, aflat sub conducerea lui Dimitrie August Laurian., pana la 14 iunie 1889.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1881: S-a născut prozatorul şi publicistul Nicolae N. Beldiceanu; fiul poetului junimist Neculai Beldiceanu; (m. 1923).

 1884: S-a născut Octav Botez, istoric şi critic literar; colaborator constant al revistei ieşene „Viaţa Românească”, din cercul căreia a făcut parte; (m. 1943)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1884: A murit la Paris, Ioan Alecsandri, prozator şi traducător român, fratele marelui poet roman Vasile Alecsandri ; (n. 1826).

 

 

 

 

 

 

1900: S-a născut medicul Arthur Kreindler, unul dintre cei mai de seamă reprezentanţi ai şcolii de neurologie din România; şi-a legat numele de efectuarea primelor encefalografii din ţară.

A fost  membru titular al Academiei Române din 1948;  (m. 1988).

 

 

 

 

 

 

1925: S-a născut Savin Bratu, publicist, editor, critic şi istoric literar; (m. 1977).

 

 

 

  1931: S-a născut prozatoarea Sonia Larian (pseudonimul literar al Arianei Lewenstein), stabilita in 1986 la Paris, împreună cu soţul său, criticul literar Lucian Raicu.

 

 

 

 

 

 

 

 1933: S-a nascut regizorul român de film Andrei Blaier,

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1938: A incetat din viata savantul  roman Gheorghe Marinescu.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Dr. Gheorghe Marinescu (n. 28 februarie 1863, București – d. 15 mai 1938, București), a fost un medic neurolog român, profesor la Facultatea de Medicină din București, membru al Academiei Române, fondatorul Școlii Românești de Neurologie.

A fost un pionier al filmului ştiinţific mondial (între anii 1898 şi 1901, împreună cu operatorul Constantin Popescu, a utilizat cinematograful în studierea unor maladii psihice  realizand  primul film științific din lume: „Tulburările mersului în hemiplegia organică”.

A folosit, printre primii, metoda encefalografică în studiul fiziopatologiei sistemului nervos.

A fost  membru titular al Academiei Române din 1905, vicepreşedinte al acestui for (1916-1918; 1925-1928).

 

 

 

 

 

 

 

 

1940: A fost inaugurata linia aeriana Bucuresti-Sofia-Atena.

 

 

 

 

1956: S-a născut la Giurgiu, Gino Iorgulescu, fotbalist român și actual președinte al Ligii Profesioniste de Fotbal din România.

A jucat pentru echipa națională de fotbal a României, pe postul de fundaș central din 2013. Cea mai mare parte a carierei a jucat la Sportul Studențesc.

 

 

 

 

 

 

 

 

După retragerea din fotbal, a îndeplinit funcțiile de antrenor secund al echipei naționale, ca secund al lui Mircea Rădulescu și Cornel Dinu, precum și cea de președinte al clubului FC Național.
Pe data de 14 noiembrie 2013, Gino Iorgulescu a fost ales în funcția de președinte LPF, după 17 ani în care Liga Profesionistă de Fotbal fusese condusa de Dumitru Dragomir .

 

 

 

 

1990: Sunt reluate, după 40 de ani de întrerupere, relaţiile diplomatice dintre România şi Sfântul Scaun.  

  Concordatul cu Vaticanul, prin care se reorganiza cultul catolic în România, în sensul supunerii sale faţă de legile ţării  a fost semnat la 10 mai 1927 si a intrat în vigoare la 7 iulie 1929.

După a doua conflagraţie mondială, în condiţiile instaurării în ţara noastră a regimului comunist, prin Decretul 151/17 iulie 1948, partea română a denunţat Concordatul cu Sfântul Scaun, si a declansat   represiunea împotriva Bisericilor Romano-Catolică şi Greco-Catolică din România.

 

 

 

 

 

1994: A murit  prozatorul, traducătorul şi publicistul Traian Filip ; (n. 1929).

 

 

 

 

 

2004: A decedat compozitorul francez de origine română Marius Constant; (n. la 7 februarie 1925, Bucuresti).

 

 

 

 

 

 

Marius Constant (photo: Académie des Beaux-Arts)

 

 

 

A studiat pianul și compoziția la Conservatorul din București până în anul 1944, la Dinu Lipatti, George Enescu și Constantin Silvestri.

În 1946 a sosit în Franța, unde a devenit elev al lui Tony Aubin, Olivier Messiaen, Nadia Boulanger și Arthur Honegger la Conservatorul din Paris.

 

Din 1950, a manifestat interes pentru  muzica electronica, si s-a  alăturat Grupului Musique concrete de cercetare al lui Pierre Schaeffer. În 1963, el a fondat grupul Ars Nova, dedicat muzicii noi.

 

Din 1956, pana in 1966 a fost director muzical al Ballets de Paris a lui Roland Petit si  a compus mai multe piese de balet pentru Roland Petit și Maurice Bejart (High Voltage (1956), Cyrano de Bergerac (1959),   și Paradisul pierdut (1967).

A creat 24 de Preludii pentru orchestră si  a scris piesele  de balet: Septentrion (1975), Nana (1976) și The Blue Angel (1985).

 A predat orchestrație și instrumente la Conservatorul din Paris din 1978 până în 1988 si la Universitatea Stanford si Hilversum.

A fost un iubitor de jazz si pasionat de munca pe improvizație.

La 9 decembrie 1992, a fost ales în Académie des Beaux-Arts.

 A primit Marele Premiu Național de Muzică (1969), Marele Premiu de Muzică al orașului Paris ( 1984), Victoire de la Musique (cea mai buna muzică contemporană).

In 1991 a devenit  Comandor al Legiunii de Onoare, Mare ofiţer al Ordinului Național de merit, Comandor al Artelor și Litere.

 
 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

15 mai  este :

 

 

 

 

 

 Ziua latinităţii.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Al XIX-lea congres al Uniunii Latine, întrunit la Paris în zilele de 13 şi 14 decembrie 2000, a decis să aniverseze convenţia constitutivă a Uniunii Latine, semnată la Madrid la 15 mai 1954.

Astfel, cele 36 de state membre ale organizaţiei au ales să declare data de 15 mai ca Zi a Latinităţii, dată care „marchează începutul unei perioade în care statele latine au creat mecanisme care să permită protejarea bogăţiei culturale a lumii latine, ale cărei moştenitoare sunt, pentru a o proiecta mai eficient în viitor”.

De atunci, statele organizează în jurul acestei date diferite manifestări pentru a promova conştiinţa identităţii culturale comune popoarelor de origine latin㔺i a medita asupra valorilor culturale şi lingvistice proprii întregii comunităţi latine.

Guvernele, organismele internaţionale, organizaţiile neguvernamentale care împărtăşesc valorile latinităţii se asociază la această festivitate.

Una din limbile oficiale ale organizaţiei, alături de franceză, italiană, portugheză, spaniolă şi catalană, este româna.

 

 

 

 

 

– Ziua internaţională a familiilor si  Ziua familiei române (din 1994).

 

A fost marcată, începând din anul 1994 (Anul internaţional al familiei), printr-o hotărâre a Guvernului, la propunerea Institutului Român pentru Drepturile Omului (IRDO), la aceeaşi dată cu „Ziua internaţională a familiilor”.

NOTĂ: Biserica Ortodoxă Română marchează „Ziua naţională a familiei” în duminica cea mai apropiată de data de 15 mai.

 

 

 

 

– In România este Ziua medicului veterinar.

la 15 mai 1861 domnitorul Alexandru Ioan Cuza a semnat Decretul de înfiinţare a Şcoalei de Arta Veterinăriei, care a funcţionat în cadrul Şcolii Naţionale de Medicină şi Farmacie din Bucureşti.

La 15 mai 1871 va fi înfiinţată Societatea de Medicină Veterinară, desfiinţată în 1949 şi reînfiinţată la 15 mai 1971.

 

 

 

 

 

– „Ziua Chimiştilor Militari”. Prin Decizia ministerială 297/15 mai 1923, s-a înfiinţat, în cadrul Ministerului de Război, Comitetul consultativ pentru chestiunile tehnice privitoare la războiul chimic; denumirea acestei structuri a suferit, de-a lungul timpului, modificări: Secţia a IV-a a Gazelor de luptă (din septembrie 1923), Serviciul apărării contra gazelor (1925), Direcţia serviciului chimic (1931) etc.

 

 

 

 

 

 

 

 

– „Ziua Poliţiei Militare”. Prin Ordinul ministrului apărării naţionale din 15 mai 1990,  s-au înfiinţat unităţile şi subunităţile de poliţie militară din cadrul Armatei române; istoricul Poliţiei Militare se află în strânsă legătură cu istoricul jandarmeriei române, de unde îşi are originile.

Trebuie făcută însă menţiunea că Gendarmeria – denumirea din acea epocă – a fost înfiinţată şi subordonată Ministerului de Resbelu.

Primele atestări ale activităţii de „poliţie a trupei” se regăsesc în documentele de „fiinţare a gendarmeriei” din 3 aprilie 1850 emise de Domnul Grigore Alexandru Ghica, iar misiunile specifice au fost consemnate şi în Ordonanţa 896 din 20 iunie 1864 semnată de Domnitorul Al. I. Cuza.

Termenul consacrat de Poliţie Militară îşi are originile în anul 1893, când, pe vremea Regelui Carol I, cu aprobarea acestuia, legiuitorul Lascăr Catargiu a promulgat „Legea asupra Gendarmeriei rurale”.

Astfel, în Monitorul Oastei nr. 53 din 5 noiembrie 1893, găsim în legea mai sus menţionată, la TITLUL IV – Atribuţiunile gendarmeriei, Capitolul I – Serviciul ordinar şi extraordinar, articolul 52 – serviciul ordinar coprinde: …….., pct. e) Poliţia Militară.

 

 

 

 

Cititi si:

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/05/15/o-istorie-a-zilei-de-15-mai-video-3/

 

 

 

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse):

 

 

 

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

  2. Istoria md;

  3. Wikipedia org.

  4. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric;

  5. mediafax.ro;

  6. worldwideromania.com;

  7. Enciclopedia Romaniei.ro

  8.  rador.ro/calendarul- evenimentelor

 

15/05/2016 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , ,

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: