CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Ziua de 13 mai în Istoria Românilor


 

 

 

 

 

1476: După strălucita victorie de la Vaslui repurtată de Ștefan cel Mare al Moldovei, sultanul Mehmed al II-lea Cuceritorul însuși, pornește cu oastea din Adrianopol și deschide marea campanie împotriva Moldovei.

 

 

 

 

 

Mehmed II-lea Cuceritorul, sultan al Imperiului OtomanŞtefan cel Mare (n.1433-d.1504), domn al Moldovei

Sultanul  Mehmed II-lea    Stefan cel Mare (n.1433-d. 1504)

 

 

 

 

 

La 13 mai 1476, după strălucita victorie de la Vaslui (10 ianuarie 1475) repurtată de Ștefan cel Mare al Moldovei, însuși sultanul Mehmed al II-lea Cuceritorul pornește cu oastea din Adrianopol și incepe marea campanie împotriva Moldovei.

În primăvara 1475, Veneția încheie pace cu imperiul Otoman, astfel ca  acesta primește răgazul necesar pentru operațiuni militare la Marea Neagră.

Mehmed II-a, cuceritorul Constantinopolului, atacă Crimeea genoveză, cucerind pe rînd cetățile Caffa, Tana și Mangop și Hanul Crimeei devine dependent de Poartă.

Astfel la 1476, Tătarii atacă Moldova din est iar însăși sultanul conduce Armata otomană din sud. Ștefan cel Mare este nevoit să perimită grosului armatei formate din răzeși să-și apere casele de tătari rămînînd cu armata de curte în fața inamicului principal.

Urma să aibă loc Bătălia de la Valea Albă (Bătălia de la Războieni) la 26 iulie 1476.

Scopul atacului otoman, susținut și de tătari, era preluarea cetăților Chilia și Cetatea Albă și înlocuirea lui Ștefan cu alt domnitor loial Imperiuliui. Ștefan cel Mare a solititat ajutor militar țărilor creștine ale Europei, dar majoritatea lor au refuzat. Polonia a păstrat neutralitatea, fiind amenințată de otomani.

Unicul ajutor a venit de la Matei Corvin, regele Ungariei. Oastea sutanului număra 150 000 oameni, din care 90 000 luptători, la care se adăugau 12 000 de munteni a lui Laioltă Basarab și forțele tătărești de 30 000 călăreți.

Tuturor le se opune oastea moldavă a lui Ștefan cel Mare numărînd 40 000 oșteni.

Oastea sultanului a urmat itinerarul Adrianopol-Varna-Dobrogea-Vadul Obluciței. Înaintarea pe teritoriul Moldovei a început la 10 iulie 1476 pe direcția Prut-Siret-Suceava.

Din cauza inferiorității mari de forțe, Ștefan rămas doar cu 10 000 boieri, se retrage, satele din calea dușmanului fiind părăsite și ogoarele arse. La 25 km nord-vest de Roman, pe un platou împădurit, Ștefan orzanizează o tabără întărită cu un șanț, val de pămînt și trunchiuri de copaci.

Un obstacol de model husist a fost executat din carele oștirii legate între ele la adăpostul cărora se trăgea cu tunurile în otomani.

Prin această amplasare a liniei de apărare Ștefan își asigura o cale de retragere în Transilvania.Bătălia a durat 2 zile după care Ștefan cu oastea se retrage în pădure, pierzînd 200 morți și 800 prizonieri, în schimb otomanii au pierdut 30 000 oameni.

Bătălia a fost cîștigată de sultan dar acesta nu a putut nimici oastea Moldovei.

Garnizoanele Cetăților Nemț, Suceava și Hotin au reușit să respingă atacurile otomane. Ștefan a refăcut o armată de 16 000 oșteni și a hărțuit otomanii pînă la retragerea sultanului peste Dunăre, o parte din prăzi fiind recuperată.

 

 

 

 

 

 

1806: A murit Samuil Micu supranumit si  Klein, cărturar iluminist, filolog şi traducător, reprezentant  de seama al Şcolii Ardelene;  (n. septembrie 1745).

 

 

 

 

 

 

 

 

Samuil Micu – Klein a fost nepotul episcopulului roman Inocentiu Micu – Klein.

A redactat o serie de lucrări cu caracter istoric și lingvistic , prin care urmărea să informeze pe învățații străini despre originea romană a poporului și a limbii române, despre continuitatea românilor pe teritoriul fostei  Dacii și, influențat de iluminism, a militat, în opera sa, pentru egalitatea în drepturi a românilor cu celelalte națiuni din Transilvania, pentru înlăturarea iobăgiei, numărându-se  printre autorii cunoscutului memoriu oficial numit Supplex Libellus Valachorum Transsilvaniae din  1791.

In „Cartea de rogacioni…” (1779) a folosit, pentru prima oară în istoria tipăriturilor româneşti, alfabetul latin.

 

 

 

 

 

 

 

1860: A fost adoptata legea cu privire la principiile si la modul de desfasurare a instructiei in armata Principatelor Unite, care „vor fi de acum inainte uniforme”.

 

 

 

 

 

1864: Este adoptată Legea pentru concesionarea drumurilor de fier ale României din partea de dincoace de Milcov către W.H.Ward, Thomas Barkley și asociații lor.

 

 

 

 

 

 

 

 

1889: S-a născut episcopul de Arad Grigorie Comşa (prenumele la botez: Gheorghe), apreciat orator şi „episcop misionar” (a înfiinţat câteva colecţii de lucrări teologice moralizatoare – „Biblioteca preotului ortodox”, „Biblioteca creştinului ortodox” ş.a); deputat în primul Parlament al României întregite (1920); membru de onoare al Academiei Române din 1934; (m. 1935).

 

 

 

 

 

 

1889: S-a născut Ion Trivale (pseudonimul lui Iosif Netzler), critic literar (în ciuda activităţii restrânse din cauza morţii premature, Trivale rămâne unul dintre criticii de elită ai literaturii române) şi traducător (a transpus în limba română câteva dintre „Schiţele umoristice” ale lui Mark Twain); (m. 1916, pe front)

 

 

 

 

 

 

1904: S-a nascut Elvira Godeanu,  cunoscută actriță română de film, radio, teatru  formată la generația de aur a marilor artiști interbelici; (d. 3 septembrie 1991).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A interpretat roluri extrem de variate, atât din literatura universală, cât și din cea română. Elvira Godeanu rămâne una din marile interprete ale rolului Zoe Trahanache din comedia lui Ion Luca Caragiale.

A fost căsătorită cu Emil Prager, un cunoscut inginer constructor și arhitect din perioada interbelică.

 

 

 

 

 

1909: S-a născut actriţa franceză de origine română Jany Holt (născută Ruxandra Ecaterina Vlădescu-Olt); (m. 2005).

 

 

 

 

 

 

 1919: S-a născut inginerul George S. Bărănescu, stabilit (din 1979) în SUA; activitate de cercetare în domeniul motoarelor cu ardere internă; autor al unor invenţii (brevetate în SUA şi în alte state industrializate) care includ concepte de motoare cu ardere internă având capacitatea de conservare a energiei, toleranţă la combustibili şi emisii poluante reduse; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 2001)

 

 

 

 

 

1924: S-a născut Iv Martinovici (prenumele la naştere: Iuliu Victor), poet, prozator şi traducător (a tradus din poezia lui Rabindranath Tagore şi din literatura populară şi cultă chineză) (m. 2005).  

 

 

 

 

 

 

1929: In  România este emis un Decret prin care sunt amnistiate toate infracțiunile politice încercate sau săvîrșite de către cetățeni români pînă la 2 decembrie 1928.

Decretul a fost completat prin Legea pentru amnistie din 6 iunie și Decretul din 11 iunie prin care erau grațiate toate infracțiunile politice săvîrșite în intervalul  8 mai – 6 iunie 1929.

 

 

 

 

 

 

1931: S-a născut Dan Grigorescu, critic şi istoric de artă; membru titular, din 2004, al Academiei Române; (m. 2008).

 

 

 

 

 

 1937: România şi Iugoslavia au încheiat la Bucureşti, un Tratat de  comerţ şi navigaţie.

 

 

 

 

 

 

 

 

 1938: S-a nascut  la Cluj, tenorul roman Ludovic Spiess;  (d. 29 ianuarie 2006).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1940: S-a născut in Bucuresti, Mircea Ciobanu (nume la naştere: Mircea Sandu), poet,prozator, editor, traducător şi eseist (m. 23 apr. 1996, Bucuresti ).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 A absolvit  Facultatea de Filologie a Universitatii din Iasi si Bucuresti (1959-1964) si a debutat in revista  Tribuna (1959), cu poemul La portile luminii.

Debut editorial cu volumul de versuri Imnuri pentru nesomnul cuvintelor (1966).

A fost redactor la Editura Pentru Literatura (1967-1969), la „Cartea Romaneasca”, de la infiintarea acesteia (1970) si la Editura Eminescu (dupa 1989). A colaborat la revistele  Romania literara. Tribuna, Ramuri.

A fost un poet important al generatiei sale (Imnuri pentru nesomnul cuvintelor, 1966; Patimile, 1968; Etica, 1971; Cele ce sunt, 1974; Versuri, 1982; Vantul Alwb, 1984; Viata lumii, 1989).

A fost si un autor de naratiuni parabolice (Martorii, 1968; 1973; Taietorul de lemne, 1974),  si epopei biblic-arhetipale (Cartea fiilor, 1970).

 Romanul ciclic Istorii, I-V (1977-1986), incorporeaza experienta de pana aici, autorul ramanand fidel sistemului sau de simboluri.

A fost distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor (1977; 1981; 1991; 1993).

 

 

 

 

\

 

 

1942: S-a nascut regizorul, scenaristul şi actorul român, Constantin Vaeni.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Intre creatiile sale reprezentative se numara :

  • Zidul (1974)

  • Buzduganul cu trei peceți (1978)

  • Vacanța tragică (1979)

  • Ancheta (1980)

  • Intrusul (1983)

  • Imposibila iubire (1983)

  • Acasă (1985)

  • Drumeț în calea lupilor (1988)

 

 

 

 

 

 

 1945: S-a născut la Corabia, Ion Oblemenco, cunoscut jucător de fotbal şi antrenor, ale carui performanţeau fost legate de echipa „Universitatea Craiova”; în prezent stadionul din Bănie îi poartă numele; (m.1 septembrie 1996, Agadir).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A fost un fotbalist român, care, în ciuda numărului mare de goluri marcate, n-a fost selecționat niciodată în Echipa națională de fotbal a României.

A fost poreclit „Tunarul din Bănie”, pentru eficacitatea sa la marcarea golurilor.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 1946 (13-20): Yehudi Menuhin, violonist american (naturalizat britanic în 1985) a susţinut, la Bucureşti (în sala Aro), şase concerte alături de profesorul său, George Enescu (pe 13 şi 15 mai, Enescu l-a acompaniat pe Menuhin la pian, pe 18 mai au cântat amândoi la vioară, iar concertele din zilele de 14, 17 şi 20 mai au fost dirijate de George Enescu)

 

 

 

 

 

 

 

 

1949: S-a născut la Timișoara, Julieta Szönyi, (actualmente Julieta Szönyi Ghiga), actriță română de teatru și film de origine maghiară.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Rolurile sale cele mai cunoscute sunt cel al Otiliei din filmul Felix și Otilia (1972) și cel al Adnanei din filmul serial Toate panzele sus; (1976).

 

 

 

 

 

 

 

1955: S-a născut actorul român Dinu Manolache („Fata Morgana”, „Desene pe asfalt”, „Cine mă strigă?”); (d. 3 septembrie 1998).

 

 

 

 

 

 

 

1968: S-a nascut cântăreaţa de muzica usoara  şi actriţa română, Oana Sârbu.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1969: A murit Ion Bâlea, autorul celei mai bogate şi valoroase culegeri de folclor din Maramureş, realizată între anii 1905-1909 şi 1910-1913, parţial în colaborare cu Tiberiu Brediceanu şi Bela Bartok; (n. 11 ianuarie 1883).

 

 

 

 

 

 

 

 

1990: Sfatul Frontului Popular din republica sovietica Moldova a facut o declaratie de adeziune la  Proclamatia de la Timisoara.

 

 

 

 

 

 

 

 

 1997: A murit Alexandra Caradja (cunoscută ca „prinţesa Caragea”), descendentă directă din familia fostului domnitor al Ţării Româneşti Ion Gh. Caradja; prinţesa a ajutat în timpul celui de-al doilea război mondial prizonierii americani concentraţi în România; plecată din ţară în 1948 şi stabilită la Paris (n. 1920).

 

 

 

 

 

 

 

 

1999: A murit Titel Constantinescu, scriitor şi regizor; a lucrat câteva decenii la Teatrul Naţional Radiofonic; (n. 1927).

 

 

 

 

 

 

 

 

2008: A murit marele actor roman  originar din Basarabia, Colea Răutu (numele la naştere: Nikolai Rutkovski).

A jucat in filmele  “Moara cu noroc”, “Răscoala”, “Neamul Şoimăreştilor”, “Mihai Viteazul”, “Cel mai iubit dintre pământeni”; (n. 28 noiembrie 1912).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2008: A decedat  Costică Toma, fost portar al echipei CCA, actuala Steaua Bucureşti, şi al reprezentativei României; (n. 1 ianuarie 1928).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2010: A murit medicul şi profesorul Ioan D. Haulică; majoritatea cercetărilor sale, cuprinse în peste 250 de lucrări, se referă la sistemul nervos vegetativ.

A fost membru titular al Academiei Române din 1994; (n. 1924).

 

 

2011: A murit Ovidiu Dumitru, textier, scenarist şi realizator în TVR. A fost unul dintre cei mai vechi colaboratori ai Televiziunii Române, fiind realizator al mai multor emisiuni, printre care şi „Televiziunea, dragostea mea”, despre care a spus că este „o adevărată declaraţie de dragoste” faţă de unica televiziune a vieţii lui: Televiziunea Română (n. 1933).

 

 

 

 

 

2012: A murit la Paris, pictorul, sculptorul si arhitectul francez de origine română Horia Damian (stabilit la Paris din 1946); membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1993 (n. 27 februarie 1922 la București). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a mortii sale ziua de 13 mai 2012).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Expune pentru prima dată la Salonul Oficial în anul 1942 (unde obține Premiul pentru gravură); 1942 reprezintă și anul primei sale expoziții personale.

A participat al Bienalei de la Veneția în 1942. Ulterior, ca participant în cadrul Salonului Oficial din 1945, obține Premiul Anastase Simu, care consta și dintr-o bursă, ce i-a permis să ajungă la Paris, unde a avut privilegiul de a studia sub coordonarea lui André Lhote și a lui Fernand Léger.

1952 este anul primei sale expoziții în străinătate (după plecarea din țară), expoziție care va fi urmată de alte manifestări de anvergură.
A avut numeroase expoziții de pictură și sculptură în America de Nord și Europa și a participat la Bienala de la Veneția și la cea de la São Paolo.

Dintre muzeele care adăpostesc lucrările sale se pot aminti Muzeul Național de Artă al României, Muzeul Zambaccian din București, Muzeul Național de Artă Contemporană și Muzeul Cantini din Marsilia.

Artistul este menționat în dicționarul Bénézit.

 

 

 

 2014: A incetat din viata in Bucuresti, Mihail Grămescu, prozator SF, poet, critic si  editor ; (n.16 februarie 1951, București ).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

  Mihail Grămescu  a fost   membru al secției de Proză a Uniunii Scriitorilor din România. A primit mai multe premii „Știință și tehnică” în anii 1980, premiul Uniunii Scriitorilor din România și două premii în străinătate: la Moscova, Rusia (SocCon, 1989) și la Fayence, în Franța (EuroCon, 1990).

Debutul sau editorial a avut loc abia în 1981 cu volumul de povestiri SF Aporisticon, publicat în 150.000 de exemplare. Cartea a cunoscut un uriaș succes de public și de critica.
De un succes considerabil s-a bucurat și povestirea „Cântecul Libelungilor”, apărută în volumul Săritorii în gol și recompensată cu numeroase premii.

De-a lungul timpului, Mihail Grămescu a publicat mai multe volume de povestiri și poezii, precum și un roman SF, Phreeria.

Opera sa a fost tradusă în publicații străine, cum ar fi revistele „Antares”,”Dialogue”, „L’Emhleme” și „Miniature” din Franța, „Gradina” (Iugoslavia), antologia maghiară Téren és időn túl.. , precum și în rusă și bulgară.

Împreună cu Adina Lipai a realizat pentru editura Granada, colecția anuală Fantasticul Mileniului III, tradusă în maghiară, sârbă, franceză, rusă, germană și engleză.

 

 

 

 

 

 

 

 

Cititi si:

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/05/13/o-istori-e-a-zilei-de-13-mai-video-3/

 

 

 

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse):

 

 

 

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

  2. Istoria md;

  3. Petre Otu, 100 de mari bătălii din istoria României, Editura Orizonturi, București 2009.

  4. Wikipedia org.

  5. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric;

  6. mediafax.ro;

  7. worldwideromania.com;

  8. Enciclopedia Romaniei.ro

  9.  rador.ro/calendarul- evenimentelor

 

13/05/2016 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , ,

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: