CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Ziua de 9 mai în Istoria Românilor


 

 

 

 

  9 mai, istoricul zilei

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1877: Sesiunea extraordinară a Adunării Deputaţilor,  proclamă Independenţa de Stat a României.

 

 

   ion-c-bratianu.jpg

      Principele Carol I                    I.C Bratianu              Mihail  Kogalniceanu


 

România si-a proclamat independenta fata de Turcia. Hotarârea a fost adoptata in sesiunea extraordinara a Adunarii Deputatilor, iar in urmatoarea zi Senatul a votat „Legea independentei”, care a fost promulgata imediat de catre regele Carol I.

O contributie importanta la acest eveniment istoric au avut-o politicienii vremii, indeosebi ministrul de externe Mihail Kogalniceanu. care a rostit celebrul discurs  :

„În stare de rezbel cu legăturile rupte, ce suntem? Suntem independenţi, suntem naţiune de sine stătătoare….Ce-am fost înainte de declararea rezbelului? Fost-am noi dependenţi către turci? Fost-am noi provincie turcească? Avut-am noi pe sultan ca suzeran? Străinii au zis acestea; noi nu am zis-o niciodată. Aşadar, domnilor deputaţi, nu am nici cea mai mică îndoială şi frică de a declara în faţa Reprezentanţei Naţionale că noi sîntem o naţiune liberă şi independentă .”

Dobândirea independentei s-a produs efectiv in urma razboiului ruso-romano-turc.

Atât independenta Romaniei, ca si cea a Serbiei si a Muntenegrului, precum si unirea Dobrogei cu România, au fost recunoscute in Tratatul de pace ruso-turc de la San Stefano, din 3 martie 1878 si  a fost consfintita  prin Tratatul de la Berlin, incheiat in 13 iulie 1878.

 

 

1883: A murit preotul şi istoricul Gavriil Pop, autorul unor  lucrări de istorie antică sau privind Transilvania şi Banatul. A fost  membru corespondent al Societăţii Academice Române din 1871; (n. 1818).

 

 

 

1885: S-a născut Alexandru T. Stamatiad, poet, prozator, publicist şi traducător din poezia clasică chineză şi persană; (m. 1956).

 

 

 

 

 

 

 

1895: S-a nascut  poetul, dramaturgul, filosoful  şi eseistul român Lucian Blaga; (d. 1961) .

 

 

 

 

 

Lucian Blaga

 

 

 

 

 

 

 

 

Lucian Blaga, poet si filosof roman, membru al Academiei din 1936, nascut in satul Lancram, in judetul Alba, a fost o  personalitate marcanta a literaturii romane, autor al „Trilogiei” cunoasterii, culturii si valorilor.

A absolvit Liceul „Andrei Saguna” din Brasov, imediat dupa finalizarea studiilor inregistrandu-se si debutul sau in publicatia „Tribuna”.

In 1916,  a urmat  cursurile Universitatii din Viena, reintorcandu-se in tara cu titlul de doctor in filosofie.

In 1935 Academia Romana il rasplateste cu Marele Premiu „C. Hamangiu”, pentru „opera sa dramatica si poetica”.

A avut o activitate diplomatica in mai multe state europene, dar  si pedagogica – la Universitatea din Cluj.

În 1956 a fost propus de Rosa del Conte şi de criticul Basil Munteanu, dar se pare că ideea a pornit chiar de la Mircea Eliade, pentru a primi premiul Nobel pentru literatură.

Printre operele sale se numără: „Poemele luminii”, „Meşterul Manole”, „Cruciada copiilor”, „Avram Iancu”, „Trilogia cunoaşterii”, Trilogia culturii”, „Trilogia valorilor”(d. 6 mai 1961).

S-a stins din viata pe data de 6 mai 1961 si a fost inmormantat chiar in data in care s-a nascut, in cimitirul din localitatea natala.

 

 

 

 

 

 

 

1918: A decedat in Bucuresti marele poet român ardelean George Cosbuc ; (n. 20 septembrie 1866 in localitatea Hodou, Transilvania.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Opera sa îl aseaza intre autorii clasici al literaturii române, care nu poate lipsi din manualele școlare nici în ziua de azi.

A dus, de asemenea, o prodigioasă activitate de raspandire a culturii in randurile   țăranilor, fiind un precursor al mișcării poporaniste.

A dat o versiune completă a operei lui Dante, Divina comedie. si a  tradus foarte mult din lirica străină , a adaptat Eneida și Odiseea (Iliada a fost tradusă de contemporanul său, George Murnu)  si  a introdus specii ale poeziei orientale, cum ar fi gazelul, în poezia română.

 A fost membru titular al Academiei Romane  din anul 1916.

 

 

 

 

 

 

 

 1935 : Se deschidea, pana la data de 9 iunie, printr-o ceremonie solemnă în Parcul Carol, prima ediţie a Festivalului “Luna Bucureştilor”, desfăşurat sub îndrumarea primarului Capitalei Alexandru Donescu.

Punctul de atracţie a fost expoziţia urbanistică din Parcul Carol, apreciată de contemporani ca o adevărată “istorie vie a oraşului”.

Pentru amenajarea zonei din Parcul Carol, arhitectul Octav Doicescu a proiectat o fântână arteziană în faţa intrării principale, care a purtat numele de  Fântâna Zodiacului.

Festivalul a continuat cu regularitate până în 1940, când, din motive politice, a fost întrerupt şi nu a mai fost reluat după război.

Festivalul căpătase o amploare care a dus la dezvoltarea zonei peisagistice din Parcul Herăstrău, sau la construirea de bulevarde noi (Cotroceni sau Moşilor).

 

 

 

 

 

 

 

 

 1939: S-a nascut Ion Ţiriac, campion  de tenis român si  om de afaceri.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Între 1958 și 1964 a fost membru al echipei de hochei pe gheață a României, cu care a participat la Jocurile Olimpice de Iarnă din Innsbruck și la Campionatele Mondiale.

În 1970, a câștigat împreună cu Ilie Năstase turneul de tenis la Roland Garros.

Talentul său pe teren s-a materializat mai ales la dublu, câștigând alături de Ilie Nastase, în afară de Roland Garros, numeroase alte turnee precum Foro Italico, Open Philadelphia Indoor (1970), Monte Carlo Open, Open Suedia, Italian Open și Canadian Open (1972), Arymehr Cup (1977), alături de Guillermo Villas la Baltimore International și Nice International (1977), Volvo International (1979) și, alături de Adriano Panatta, Campionatului Mondial de tenis, Sao Paolo (1974).

Țiriac a fost component al echipei României în Cupa Davis între 1959 și 1978, disputând trei finale, cu SUA, în 1969, 1970 și 1972, în toate trei avându-l ca partener pe Ilie Năstase.

Din 1984 până în 1993 a fost managerul tenismanului  de clasă mondială, Boris Becker,

Între anii 1998 – 2004, a deținut funcția de președinte al Comitetului Olimpic Român.

Ion Țiriac este de asemenea unul dintre cei mai bogați români, fiind proprietarul unui număr mare de firme în domeniul bancar, auto și cel al transporturilor.

Este primul român care a intrat în lista Forbes a miliardarilor lumii, având o avere personală în jur de 1,1 miliarde dolari în martie 2007.

În noiembrie 2007, revista Capital a estimat averea lui Ion Țiriac la 2,2-2,4 miliarde de dolari.

Țiriac a fost căsătorit între 1963 și 1965 cu Erika Braedt, jucătoare de handbal si are copii cu Mikette von Issenberg (model; mama lui Ion Țiriac jr.) și cu Sophie Ayad (ziaristă; doi copii, Karim Mihai și Ioana Natalia).

 

 

 

 

 

 

 

 

1945: S-a nascut la Resita, compozitorul si solistul roman de muzica usoara  Marius Ţeicu.

 

 

 

 

 

 

 

Imagini pentru Marius Ţeicu.

 

 

 

 

Este un compozitor de succes, solist vocal, instrumentist (pian, instrumente cu clape, oboi), orchestrator, dirijor și profesor de muzica.

 

 

 

 

1945 : Al doilea război mondial – La cartierul general sovietic din Berlin s-a semnat actul de capitulare necondiționată a Germaniei – act care a marcat sfârșitul celui de–al doilea război mondial pe teatrul european de război (dar nu și în Asia).

În rândul statelor învingătoare se afla și țara noastră, care la 23 August 1944 iese din alianța cu Germania nazistă și trece în alianța cu țările din Națiunile Unite, cu întreg potențialul economic, cu armata de peste 600 de mii de oameni.

Pierderile armatei române în cel de-al Doilea Război Mondial 1939-1945 au fost de peste 850 de mii de militari morți, răniți și dispăruți, iar din 1944-23 august până la 25 octombrie același an, 62.000 militari, pagube materiale și mari distrugeri comise de armatele germane și hortiste ungare.

In fapt, au existat doua ceremonii de capitulare a Germaniei naziste.

Primul act al capitulării a fost semant la Reims in  Franța, la ora 02:41 , in noaptea  zilei de 7 mai 1945.

Capitularea necondiționată a forțelor germane a fost semnată de Generaloberst Alfred Jodl, din parteaOberkommando der Wehrmacht (Înaltul Comandament al Forțelor Armate) și de reprezentantul noului Președinte al Reichului, Marele Amiral Karl Dönitz.

 

 

 

 

 

Os principais chefes militares de Hitler assinam o ato de rendição da Alemanha em 7 de maio de 1945


Foto: Generalul colonel  german Alfred Jodl la momentul semnânarii actelor capitulării la Cartierul General Aliat de la Reims.

 

 

 

 Militarii  germani au semnat documentul in prezenta unei largi asistente, jurnalisti, fotografi, precum si numerosi ofiteri aliati.

Singurul reprezentant al Uniunii Sovietice de la Cartierul General Aliat de la Rheims a fost generalul Ivan Susloparov, ofițerul de legătură al Armatei Roșii cu Aliații occidentali.

Stalin a fost nemulțumit de condițiile în care a fost semnat actul capitulării, considerand  că Germania trebuia să capituleze doar în fața împuternicitului comandantului suprem al Armatei Roșii și a insistat ca actul de la Rheims să fie considerat doar unul preliminar, ceremonia finală urmând să fie semnată la Berlin, unde se afla cartierul general al mareșalului Gheorghi Jukov.

Aliatii occidentali  au fost de acord  sa  semneze a doua oara actul de capitulare,  asa cum au solicitat  sovieticii,  care  au motivat ca oficialul rus prezent la actiunea din 7 mai, nu avea rang inalt.

Al doilea act al capitulării a fost semant la scurtă vreme după ora 0:00 a zilei de 8 mai, într-o suburbie a Berlinului.

Reprezentanții URSS, Regatului Unit, Franței și SUA, au sosit la scurtă vreme după miezul nopții.

După ce mareșalul Jukov a deschis ceremonia, reprezentanții germani au semant Actul final al capitulării necondiționate a Germaniei, care a intrat în acțiune la ora 23:01 ora Europei Centrale, fiind parafat de generalul feldmaresal Keitel, generalul Stumpf si amiralul Friedeburg din partea Germaniei, maresalul G.K. Jukov din partea Comandamentului suprem sovietic, maresalul Arthur B. Tedder, din partea Comandamentului suprem britanic, generalul C. Spaatz, reprezentantul Comandamentului american si generalul J. de Lattre de Tassigny, din partea Comandamentului francez.

 

 

 

 

 

 

Fișier:Zhukov reads capitulation act.jpg

 

Foto Wikipedia: Mareșalul Uniunii Sovietice Gheorghi Jukov citind actul capitulării Germaniei la Cartierul său General din Berlin. La dreapta sa se află Mareșalul Forțelor Aeriene al Regatului Unit, Arthur Tedder.

 

 

 

 

 

 

 

Foto : Mareșalul  german Wilhelm Keitel semnând actul capitulării al Berlin.

 

 

 

Aceasta este explicatia  faptului ca  „Ziua victoriei”, a fost sarbatorita de sovietici si occidentali in doua zile diferite.

 

 

 

 

 

 

1946: A încetat din viaţă in urma unui infarct cardiac, criticul literar Pompiliu Constantinescu;  (n. 17 mai 1901).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A urmat cursurile Seminarului pedagogic din București si ale Facultății de Filosofie și Litere din București,. A publicat la Revista Fundațiilor Regale, Kalende, Mișcarea literară, Sburătorul, Viața literară și Vremea.

Traduceri: Sainte-Beuve, Pagini de critică, Alese și traduse de Pompiliu Constantinescu, Fundația pentru Literatură și Artă «Regele Carol II», București, 1940.

Intre cele mai importante opere ale sale se numara: Mișcarea literară, Critice, Figuri literareEseuri critice,  Scrieri, vol. I-IV, Studii și cronici literare, Poeți români moderni,Caleidoscop, Romanul românesc interbelic.

 

 

 

 

 

 

 

1966: A decedat Alfred Mendelsohn, compozitor, pedagog şi dirijor; (n. 1910).

Alfred Mendelsohn (născut la 17 februarie 1910 în Bucureşti), a studiat 1927-1931 la Academia de Muzica din Viena cu Joseph Marx şi Franz Schmidt şi la Conservatorul din Bucureşti la Mihail Jora.

In perioada  1944-1963, a fost dirijor la Opera Naţională Bucureşti. A predat ca profesor de contrapunct la Conservator.

El a compus mai multe opere şi de balet, opt simfonii şi o simfonie dramatică în şapte scene, un poem simfonic, o suită de coarde, un   concert pentru violoncel, doua pentru vioară şi două concerte pentru pian, lucrări de cameră, oratorii, cantate, muzica de teatru şi film, lucrări corale.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

În cvasi-totalitatea biografiilor întocmite de autori evrei, lui Alfred Mendelsohn i se menționează exclusiv opera muzicală, de compozitor și profesor la Conservator, dar se omite faptul că a  fost membru de partid (PMR) din 1945; secretarul subsecției (1946-50), respectiv președintele secției Muzică a A.R.L.U.S. (1950-?); membru al Comitetului pentru Arte subordonat Direcției Propagandă și Agitație a C.C. (1946-1948); director în cadrul Ministerului Artelor (și Informațiilor) (1948-1952); deputat în Sfatul Popular București (1948-1952); în anii ’50 secretar al organizației de partid a Societății/Uniunii Compozitorilor, calitate în care în 1956 declama:

“Uniunea Compozitorilor […] desființează din rădăcini caracterul mercantil al vechii Societăți […] și orientează eforturile creatorilor și ale muzicologilor spre o concepție nouă spre crearea unor opere importante, legate de viața și aspirațiile poporului nostru, creatorul socialismului”.

A fost redactor la revista Muzica, unde opina că “în artă se duce o bătălie aprigă între nou și vechi”, si acuza “tendințele retrograde, reacționare, care vor să izoleze arta de popor” și proslăvea “marea lumină care a răsărit în octombrie 1917”

A fost si un autor prolific de compoziții omagiale la adresa liderilor comunisti, partidului comunist și ideologiei comuniste, între care “Simfonia a III-a, Reconstrucția” (1949), oda “Cântec pentru Stalin” (1950), poemul simfonic “Prăbușirea Doftanei” (1950), piesele “Zorii secerătorilor”, “Cântec pentru marea prietenie” [româno-sovietică], cantata “Glasul lui Lenin” (1957) ș.a

 

 

 

 

 

 

1979: La cea de–a XII–a ediţie a Campionatului european de gimnastică de la Copenhaga, Nadia Comăneci câştigă, pentru a treia oară consecutiv, titlul european absolut şi intră în posesia trofeului – performanţă unică în istoria competiţiei.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 1990: În Piaţa Universităţii, 68 oameni fac greva foamei pentru susţinerea punctului 8 al Proclamaţiei de la Timişoara.

 

 

 

 

 

 

1994: România obţine statutul de partener asociat al Uniunii Europei Occidentale.

 

 

 

 

 

 

1994: Senatul SUA aproba  aderarea României la Alianţa Nord–Atlantică.

 

 

 

 

 

 

2003: A avut loc o premieră mondială medicală la Clinica de Urologie și Transplant Renal din Cluj: un bărbat a fost operat concomitent în partea stângă și în partea dreaptă a corpului, folosindu-se o singură cale de acces; cei doi medici care au condus operațiile sunt profesorul Mihai Lucan și profesorul Ralph Senner, şeful Clinicii de Chirurgie Robotică din München

 

 

 

 

 

 

2005: Fostul rege al României, Mihai I, singurul șef de stat din timpul celui de-al doilea Război Mondial rămas în viață, a fost decorat de preşedintele rus Vladimir Putin cu medalia „60 de ani de la victorie”, pentru acţiunile sale din timpul celui de-al doilea război mondial.

Cu ocazia împlinirii a 60 de ani de la căderea Germaniei Naziste, la Moscova a fost organizată o fastuoasă ceremonie în Piața Roșie, la care au asistat numeroși lideri europeni și americani.

La tribuna oficială din Piața Roșie luau atunci loc președintele american George W. Bush, președintele francez Jacques Chirac, cancelarul german Gerhard Schroder, președintele chinez Hu Jintao si premierul italian Silvio Berlusconi.

La ceremonie a asistat și  Traian Băsescu, devenit de doar câteva luni președinte ale României, în decembrie 2004.

 

 

 

 

 

 

2012: A avut loc, la Arena Naţională din Bucureşti, Finala Europa League 2012, disputată între echipele spaniole Atletico Madrid şi Athletic Bilbao. Cu ocazia meciului, zeci de mii de suporteri spanioli au invadat Capitala, intre ei aflandu-se Prinţul Felipe de Asturias, moştenitorul tronului Spaniei, susţinător al echipei Atletico Madrid; scorul final a fost 3 – 0 pentru madrileni.

 

 

 

 

 

 

 2013: A decedat profesorul şi regizorul de teatru Cătălin Naum, fondator  în anul 2006 al  Asociaţiei „Teatrul Podul”; (n. 1 aprilie 1939)

Acest teatru studenţesc îşi desfăşoară activitatea în mansarda Casei de Cultură a Studenţilor din Bucureşti, loc bine-cunoscut de întâlnire a artiştilor şi studenţilor preocupaţi de activităţi culturale, a cărui istorie depăşeşte deja 75 de ani.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Ziua de  9 mai  este:

 

 

 

 

 

 

 

–  Ziua declararii Independenţei Romaniei – La 9 mai 1877, Ministrul de externe Mihail Kogălniceanu a declarat, în plenul Parlamentului, în numele guvernului, că România  rupe legăturile cu Turcia si se declara independenta.

“În stare de rezbel, cu legăturile rupte, ce suntem? Suntem independenţi, suntem naţiune de sine stătătoare “.

 Declaratia de Independenta a Romaniei a fost adoptata in sesiunea extraordinara a Adunarii Deputatilor, iar in urmatoarea zi Senatul a votat „Legea independentei”, care  a fost promulgata imediat de catre principele Carol I.

 

 

 

 

 

 

 

Fișier:Rosenthal - Romania rupandu-si catusele pe Campia Libertatii.jpg

 

 

 

 

In imagine: Romania rupandu – si catusele pe Campia Libertati, pictura de Constantin Daniel Rosenthal

 

 

 

 

– Ziua Europei – Consiliul European, întrunit la Milano în anul 1985, a hotărât ca ziua de 9 mai să devină Ziua Europeii, apreciindu-se că punctul de pornire al construcţiei Europei unite a fost declaraţia prin care, la 9 mai 1950, Robert Schuman, ministrul de externe al Franţei, a propus Germaniei, dar şi altor state europene, să pună „bazele concrete ale unei federaţii europene indispensabile pentru menţinerea păcii”.

 

 

 

 

 

 

 

 

CITITI SI :

 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/05/09/o-istorie-a-zilei-de-9-mai-video-3/

 

 

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse):

 

 

 

 

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric;

  3. ro.wikipedia.org.

  4. mediafax.ro;

  5. Istoria md.

  6. worldwideromania.com;

  7. Enciclopedia Romaniei.ro

  8. rador.ro/2015/ calendarul-evenimentelor

 

 

09/05/2016 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , ,

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: