CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Ziua de 27 aprilie in Istoria Românilor


 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1818: Impăratul rus Alexandru I a sosit la Chişinău, unde urma să semneze un nou regulament de administrare a Basarabiei ţariste, cunoscut sub denumirea „Aşezămîntul obrazovaniei oblastiei Basarabiei (sau Aşezămîntul cunstituirii regiunii Basarabia)”.

 

 

 

 

1867: S-a născut Sarmiza (Sarmisa) Bilcescu (ulterior Bilcescu-Alimănișteanu), prima româncă avocat, prima femeie din Europa care a obținut licența în drept la Universitatea din Paris și prima femeie din lume Doctor în Drept, la Universitatea din Sorbona, cu teza „Condiția juridică a mamei”.

 

 

 

 

 

 

 

 

În 1891, a fost admisă în Baroul Ilfov care, la acea vreme, includea și Bucureștiul (m. 1935)

 

 

1868: S-a născut la Sascut, jud. Bacau, Ioan Athanasiu, fiziolog şi medic veterinar, unul dintre întemeietorii fiziologiei moderne româneşti; membru corespondent al Academiei Române din 1911; (m. 20 iulie 1926, Bucuresti).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

S-a specializat in Franta, la Laboratorul de la Sorbona între 1894-1898.

 Între 1902-1905 a fost director adjunct al Institutului Internaţional de Fiziologie „Marey” de la Boulogne-sur-Seine, Franţa. În 1905 a fost numit profesor la Şcoala Superioară de Medicină Veterinară din Bucureşti. A fost unul dintre membrii fondatori ai revistei româneşti „Annales de biologie”, care a impus lumii cercetările fiziologice româneşti. A fost, prin cercetările sale, unul dintre precursorii europeni ai bioritmicităţii. A scris numeroase studii de specialitate.

Numele său este legat de inventarea ergografului cu bile, folosit în multe laboratoare din străinătate. A fost unul dintre iniţiatorii cercetărilor de electromiografie.

 

 

 

 

 

1872: A decedat Ion Heliade Rădulescu, scriitor, traducător,lingvist, publicist şi om politic; primul preşedinte al Academiei Române (1867-1870).

 

 

 

 

 

 

Nascut la 6 ianuarie  1802 la Targoviste,in Muntenia, a fost  animatorul mişcării culturale româneşti paşoptiste si unul dintre iniţiatorii (1827) Societăţii Literare şi ai Societăţii Filarmonice (1833).

Este întemeietorul presei din Ţara Românească: „Curierul românesc” (1829), prima gazetă în limba română apărută în ţară, „Muzeu naţional” (1836), „Curier de ambe sexe” (1837), care promova debuturile şi traducerile, precum şi valorificarea creaţiei literare. 

In timpul Revolutiei de la 1848,ca membru al Guvernului provizoriu şi al Locotenenţei domneşti, a avut o atitudine moderată.

 

 

 

 

 

 

1876: În România se formează un guvern liberal prezidat de Emanoil (Manolache) Costache Epureanu; (n. 22 august 1820, Bârlad – d. 7 septembrie 1880, Wiesbaden, Germania).

 

 

 

 

Fișier:Manolache Costache Epureanu.jpg

 

 

 

 

1882: S-a născut la Blăjenii de Sus, Bistriţa-Năsăud, mitropolitul Ardealului Nicolae Bălan; a fost mitropolit al Ardealului din 1920 pana in 1955 si  membru de onoare al Academiei Române din 1920. A decedat la  6 august 1955, Sibiu.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A  pus bazele Misiunii Ortodoxe Române din Transnistria. Din acest motiv, în anul 1945, după întoarcerea frontului şi ocuparea României de către Armata Roşie, a existat temerea că mitropolitul Bălan va fi înlăturat din funcţie alături de alţi ierarhi ortodocşi activi în Transnistria, precum Tit Simedrea, mitropolitul Bucovinei, respectiv Nifon Criveanu, mitropolitul Olteniei.

Acest lucru nu s-a întâmplat întrucât mitropolitul Bălan şi-a arătat utilitatea faţă de sovietici si noul regim din Romania.

  În anul 1948, după moartea patriarhului Nicodim Munteanu, care se opusese unei anexari  în stil sovietic a Bisericii Române Unite cu Roma de către Biserica Ortodoxă Română, mitropolitul Bălan a pus în aplicare, împreună cu patriarhul Iustin Moisescu, planul de desfiinţare a Bisericii Unite.

 

 

 

 

 

 

 1883: Papa Leon al XIII-lea, prin Scrisoarea apostolică «Praecipuum munus», a ridicat Vicariatul Apostolic al Valahiei la rangul de Arhiepiscopie cu reședința în București.

Ignatius Paoli, primul Episcop de Bucuresti

Tot atunci a fost numit și primul titular al Arhidiecezei în persoana episcopului Ignatius Paoli din Congregaţia Pasioniştilor, care, din anul 1870, era Episcop de Nicopole şi Administrator Apostolic al Valahiei.

Arhiepiscopului Paoli i se datorează deschiderea primului seminar pentru formarea clerului diecezan şi construirea Catedralei Sfântul losif din Bucureşti.

El a fost cel care l-a încoronat pe primul rege al României, Carol I al României, în anul 1881.

 

 

 

 

 

1897: 27.04 (s.v)/ 10.05 (s.n.) – S-a născut la Sankt Petersburg, in Rusia, pictorul român de origine danezo-norvegiană Gheorghe Löwendal, cunoscut prin arta sa ca „Pictorul Bucovinei şi al ţăranului român”;  (d. 18 februarie 1964, Bucuresti).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Era primul fiu al lui Laurenţiu II baron Löwendal, ofiţer în armata ţaristă.Baronii Löwendal erau descendenţii lui  Ulrich Frederick Gyldenløve, născut în 1638, fiul regelui Frederic al III-lea al Danemarcei  şi Norvegiei.

Mama lui George, Liubov Gavrişova, era fiica lui Lev Osipovici Gavrişov, ofiţer erou al Flotei Ruse a Marii Negre.

A studiat la Academia de Belle Arte din Sankt Petersburg.

L-a atras  teatrul, pictura,  gazetăria si a fost de asemenea fost regizor, maestru de balet, director de scenă, actor. A lucrat la Teatrul Buff din Chişinău (1918-1922), la diverse teatre din Bucureşti (1922-1926), la Teatrul Naţional din Cernăuţi (1926-1937), la Teatrul din Craiova (1942-1943). Profesor la Institutul „Nicolae Grigorescu”, Bucureşti (1950-1957) şi la Şcoala Populară de Artă din Suceava.

A creat portretele unor personalităţi precum Gala Galaction, Radu Boureanu, N. D. Cocea, Liviu Rebreanu ş.a.George Löwendal are şi lucrari de artă monumentală. Este si autorul unui volum de poezii. 

 

 

 

 

 

 

1906: S-a născut la Bucuresti, juristul român de origine evreiasca Eugen A. Barasch, autorul unor importante lucrări de drept civil şi de dreptul familiei.

A fost  membru corespondent al Academiei Române din 1963; (m. 1987, Bucuresti).

A absolvit Facultatea de Drept a Universitatii Bucuresti, cu distinctia magna cum laude, ulterior urmand cursurile doctorale ale Facultatii de Drept din Paris.

A publicat o serie de carti de studii privind dreptul contractelor, raspunderea civila delictuala, punand accentul pe problematica cauzei obligatiilor, lucrari pe tema dreptul familiei si studii de drept international.

 

 

 

 

 

1908: S-a născut la Tamaoani, Frumusita, jud.Galati, actorul Toma Dimitriu.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A activat ca actor in cadrul Teatrului National din Bucuresti si a facut parte din Comitetul Cinematografiei de la acea vreme. In afara pieselor de teatru jucate pe scena, au ramas pentru memoria publicului si peliculele in care a fost ales pentru diverse roluri.

Prin Decretul nr. 43 din 23 ianuarie 1953 al Prezidiului Marii Adunari Nationale al Republicii Populare Romane, actorului Toma Dimitriu i s-a acordat titlul de Artist Emerit al Republicii populare Romane „Pentru realizari deosebite, pentru realzari valoroase in arta si pentru activitate merituoasa”.

Actorul Toma Dimitriu s-a stins din viata pe data de 19 septembrie 1984.

 

 

 

 

 

 

 

1936: S-a născut filosoful şi profesorul universitar Gheorghe Al. Cazan; (m. 2009).

 

 

 

 

 

 

 

1909:  Sultanul otoman Abdul Hamid al II-lea, este înlăturat de mișcarea „Junilor Turci”,fiind succedat de fratele său, Mehmed al V-lea.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A  fost al 34-lea sultan al Imperiului Otoman si a  domnit din data de 31 august 1876  până la detronarea sa.

Pe  23 decembrie 1876, sub presiunea aliaților europeni ai Imperiului, revoltați de cruzimea cu care fuseseră reprimate revoltele din Bosnia-Herțegovina și Bulgaria, a decretat prima Constituție a Imperiului Otoman, prin care se consfințea trecerea de la monarhia absolutistă la monarhia constituțională.

Prima perioadă constituțională s-a încheiat în urma tulburărilor istorice la 13 februarie 1878, prin dizolvarea Parlamentului.

A condus Imperiul Otoman în  timpul razboiului ruso-romano-turc din 1877-1878, care a avut ca urmare pierderea a două treimi din teritoriile din Balcani ale Turciei.

 

 

 

 

 

1919: In sala Palatului Sfatului Ţării din Chisinau,este convocată Adunarea generală a Partidului Ţărănesc Basarabean din România.

Adunarea a ales Comitetul Central al acestui partid, compus din 17 membri: Pantelimon Halippa, D. Ciugureanu, Ion Inculeţ, V. Bîrcă, Ştefan Ciobanu, N. Bivol, Ion Pelivan, Ion Buzdugan, Anton Crihan, P. Erhan, Ştefan Holban, I. Ioncu, V. Mîndrescu, M. Minciună, Gherman Pîntea, N. Secară şi N. Suruceanu.

 

 

 

 

 

 

1931: Marele compozitor George Enescu a terminat orchestrația operei „Oedip”, creație pe care a dedicat-o Mariei Rosetti-Tescanu.

 

 

 

 

 

Fișier:Enescu24.jpg

 

 

 

 

 

 

 

 

1941: La solicitarea lui Iuliu Maniu, ca reprezentant al „opoziţiei unite” a PNŢ-PNL, a avut loc o întrevedere cu reprezentanţii guvernelor englez şi american, prilej cu care s-au stabilit mijloace de legătură şi comunicare, în situaţia întreruperii relaţiilor diplomatice.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Iuliu Maniu a cerut între altele, să se garanteze anularea dictatului de la Viena şi graniţele României din 1938 şi să recunoască „opoziţia unită” drept reprezentant legitim al României.

În răspunsul lor, cele două guverne se eschivau să garanteze frontierele româno-sovietică şi româno-bulgară existente inainte de 1940.

 

 

 

 

 

 

 

1948: Liderul comunist roman  Lucrețiu Patrașcanu, a fost arestat din ordinul lui Gheorghiu – Dej, impreuna cu Lena Constante, Elena Patrașcanu, Bellu Zilber, Harry Brauner, sub acuzația falsa de complot.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1950:  A murit poetul şi prozatorul Horia Bonciu, autor al volumelor de poezii „Lada cu nuci”, romanele „Bagaj”, „Pensiunea doamnei Pipersberg”; (n. 19 mai 1893).

 

 

 

 

 

 

1953: A murit în detenţie, în lagărul de la Sighetu Marmaţiei, istoricul  şi omul politic Gheorghe I. Bratianu, profesor universitar si membru al Academiei Române.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

S-a nascut la 3 februarie 1898 la Ruginoasa, judetul Iasi.

Era fiul omului politic liberal lui Ion (Ionel) I.C.Bratianu şi al prinţesei Maria Moruzi-Cuza, văduva fiului lui Cuza, Alexandru şi nepotul lui Ion C. Brătianu.

Din 1924 a fost profesor universitar la catedra de istorie universală a Universitatii din Iasi,  iar din 1940 al Universitatii din Bucuresti.

În 1942  este ales membru titular al Academiei Romane iar intre 1935 si 1947 a fost  director al Institutului de Istorie Universală din Iași (1935-1940) și apoi alInstitutului de Istorie Universală „Nicolae Iorga” din Bucuresti ( 1941 -1947).

În anii ’30, a fost șeful unei fracțiuni dizidente a Partidului National Liberal, pe care o înființase

A murit în condiții încă neelucidate intr-una din zilele dintre 23 si 27 aprilie 1953 . Potrivit mărturiilor altor deținuți, se pare că s-a sinucis prin strangulare, neputând să mai suporte chinurile detențiunii.

După alte surse se presupune că a fost bătut de un gardian până când Gheorghe Brătianu a murit.

În 1971  familia a fost autorizată de guvernantii comunisti să-l dezgroape din cimitirul din Sighet  și să-l reînhumeze în cavoul Brătienilor de la Florica/Stefanesti, judetul Arges.

 

 

 

 

 

 

1965: S-a născut la Baia Mare, Andrei Bodiu, poet, prozator, eseist, critic literar, profesor şi decan (2004-2012) la Facultatea de Litere a Universităţii Transilvania din Braşov; (m. 3 aprilie 2014, Oradea).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A fost redactor-şef al revistei Interval. Membru al Asociaţiei Scriitorilor Profesionişti din România (ASPRO) şi Uniunii Scriitorilor din România.

Şi-a început activitatea literară ca membru al grupului de la Braşov, grup format în anii ’80 împreună cu poeţii Simona Popescu, Caius Dobrescu şi Marius Oprea şi fost membru al cenaclului Universitas. A debutat în 1991, în volumul colectiv intitulat Pauză de respiraţie, publicat în colaborare cu Simona Popescu, Caius Dobrescu şi Marius Oprea.

 

 

 

 

 

 

 

 1968: S-a născut la Iasi, regizorul si scenaristul român Cristian Mungiu.

A studiat limba şi literatura engleză şi americană şi a lucrat o perioadă ca profesor, precum şi ca ziarist şi moderator la radio şi la televiziune.

În anul 1998 a absolvit cursurile Academiei de Teatru şi Film din Bucureşti, contribuind apoi în calitate de regizor secund la filme cunoscute precum Le Capitaine Conan (1996, regia Bertrand Tavernier) şi Train de Vie (1998, regia Radu Mihăileanu).

 

 

 

 

 

 

 

 

A regizat câteva scurtmetraje, pentru care a primit mai multe premii, printre care şi cel pentru cel mai bun regizor, la Festivalul Dakino, în anul 2000, pentru filmul Zapping.

Lungmetrajul sau Occident (2002) a fost prezentat în cadrul secţiunii Quinzaine des Réalisateurs la Festivalul de la Cannes, obţinând Marele Premiu la Festivalul Internaţional de Film Transilvania.

Alaturi  de alţi regizori tineri, printre care Hanno Hoefer, a regizat filmul Amintiri din epoca de aur, care consta din 6 scurtmetraje.

Filmul sau 4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile (2007) l-a făcut celebru pe regizorul Cristian Mungiu, prin selectarea sa de către juriul Festivalului de Film de la Cannes.

După ce a primit Premiul acordat de către Federaţia Internaţională a Presei Cinematografice şi premiul acordat de administraţia educaţiei naţionale din Franţa, regizorul Cristian Mungiu a câştigat la 27 mai 2007 Marele Premiu al Festivalului Internaţional de Film de la Cannes – Palme d’Or. Filmul a fost nominalizat şi la premiile „Globul de Aur”.

La data de 28 mai 2007, i-a fost conferit printr-un decret prezidential Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Cavaler , „pentru contribuţia sa, prin care s-a evidenţiat ca exponent al tinerei generaţii de regizori români, la promovarea la nivel mondial a cinematografiei naţionale”. 

In 2012  a obtinut Premiul pentru cel mai bun scenariu la Festivalul de Film de la Cannes (2012) pentru filmul După dealuri

În 2013, Cristian Mungiu a făcut parte din juriul competiţiei oficiale a celei de-a 66-a ediţii a Festivalului de Film de la Cannes prezidat în acel an de regizorul şi producătorul Steven Spielberg.

Sora lui, Alina Mungiu-Pippidi, medic psihiatru de profesie, a devenit cunoscută ca politolog, activist civic şi analist politic.

 

 

 

 

 

1979: A murit matematicianul Gheorghe Vrănceanu, creator al şcolii moderne române de geometrie diferenţială; membru titular al Academiei Române din 1955  şi profesor universitar; (n. 30 iunie 1900, satul Valea Hogei, comuna Lipova, judeţul Bacău).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Opera sa matematică însumează peste trei sute de memorii, lucrări şi articole publicate în reviste de mare circulaţie şi cuprinde toate ramurile geometriei moderne, de la teoria clasică a suprafeţelor, la noţiunea de spaţiu fibrat, la care a descoperit domenii noi, a creat modele eficiente şi a rezolvat probleme importante.

Lucrarile sale au influenţat opera unor matematicieni ca: T. Y. Thomas, V. V. Wagner, K. Yano, A. G. Walker, K. Nomizu, S. Kobayashi.

 

 

 

 

 

1990: Sovietul Suprem al R.S.S.Moldoveneşti a aprobat tricolorul ca drapel de stat.

 

 

 

 

Gheorghe Ghimpu arborează Tricolorul pe clădirea Parlamentului R.S.S.M., 27 aprilie 1990, actualmente Preşedenţia R.Moldova

Gheorghe Ghimpu arborează Tricolorul pe clădirea Parlamentului R.S.S.M., 27 aprilie 1990, actualmente Preşedinţia R.Moldova

 

 

 Patriotului Gheorghe Ghimpu i-a revenit meritul de a înălţa tricolorul pe clădirea Parlamentului, actualmente clădirea Preşedinţiei Republicii Moldova.

Liderul Partidului Liberal din Republica Moldova – Mihai Ghimpu  şi-a amintit că fratele sau Gheorghe Ghimpu, cel care a inaltat  primul tricolor pe clădirea Parlamentului, a umblat cu drapelul mai multe zile  înfăşurat de corp, aşteptînd cu nerăbdare ziua cînd urma să-l arboreze.

Scriitorul şi deputatul Ion Hadîrcă a comunicat ulterior că “atunci cînd a arborat tricolorul la 27 aprilie deasupra Parlamentului, nu pricepeam de ce îşi risca viaţa ridicîndu–se la nişte inălţimi ameţitoare.

Mai tîrziu am inţeles că numai Gheorghe Ghimpu putea face acest lucru. Sunt puţini în lumea celor drepţi care ar fi trăit o asemenea clipă în viaţa lor”.

 

 

 

 

Gheorghe Ghimpu, revoluţionar, profesor şi fondatorul mişcării de eliberare naţionale româneşti din R.S.S.M.

Foto: Gheorghe Ghimpu, revoluţionar, profesor şi fondatorul mişcării de eliberare naţionale româneşti din R.S.S.Moldovenesti.

Detalii… Gheorghe Ghimpu, biografie.

La 23 aprilie 2010 Parlamentul R.Moldova a decis ca ziua de 27 aprilie să fie declarată drept “Ziua drapelului de stat“.

 

 

 

 

 

 

 

 

2002: Prof. dr. Andrei Pleșu, fondator și rector al Institutului de studii avansate New Europe College din București, a primit Premiul „Joseph-Bech” pe anul 2001.

 

 

 

 

 

   Andrei Pleșu

 

 

Premiul „Joseph-Bech” a fost initiat in 1976  in memoria omului de stat luxemburghez, sustinator fervent al ideii unei Europe unite.

Arpad Goncz (Ungaria), Francois Mitterrand (Franta), Lord Howe of Aberavon (Marea Britanie), Alois Mock (Austria) sunt numai cateva dintre personalitatile care au fost distinse dupa ’90 cu acest premiu, pentru stradaniile lor in vederea unificarii europene. 

Bursa de studii care insoteste in mod obisnuit acest premiu a fost acordata d-nei Silvia Marton, doctoranda la Facultatea de Studii Politice si Administrative a Universitatii Bucuresti.

 

 

2000: A murit la Berlin  Ovid S. Crohmălniceanu, prozator, critic și istoric literar român de origine evreiască; ( (n. Moise Cohn, 16 august 1921, Galaţi).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A fost fiul lui Lazăr Cohn şi a Esterei, născută Leibovici şi căsătorit cu nepoata lingvistului Heimann Hariton Tiktin. A urmat studiile la Institutul Politehnic din Galaţi, întrerupte în 1940.

Le-a continuat între anii 1944-1947 la Politehnica din Bucureşti, unde a devenit licenţiat în construcţii. 

A murit în anul 2000 la Berlin, unde emigrase în 1992, în acelaşi timp cu soţia sa, care se afla internată într-un alt spital.

  În anul 1944, a debutat în revista de stânga „Ecoul”. Între 1947 – 1951 a devenit editor al revistei Contemporanul”, între 1951 – 1953 a lucrat la Editura Didactică şi Pedagogică, la revistele Viaţa Românească şi Gazeta literară, unde a fost redactor şef adjunct între 1963-1966.

Inceputurile sale literare au fost marcate  de ideologia marxistă: în 1950 critica, de exemplu, avangarda româneasca considerându-i pe suprarealiştii (de origine evreiască) Victor Brauner, Gherasim Luca şi Jack Herold, duşmani ai realismului socialist. Opera ulterioară, precum sinteza sa Istoria literaturii române între cele două războaie mondiale îl plasează în rândul celor mai importanţi istorici literari români postbelici.

Din 1966 a devenit profesor la Facultatea de Litere din Bucureşti.

A lansat o serie de prozatori postmodernişti tineri. A condus cenaclul de proză  Junimea, şi a publicat antologia Desant ’83.A scris si literatură fantastică si de anticipaţie.

 

 

 

 

2002: Echipa masculină de seniori a României a devenit campioană europeană la gimnastică, cu ocazia desfășurării celui de-al 25-lea Campionat European.

 

 

 

 

 

 

 

 

2007: A decedat  Simona Constantinescu, actriţă a teatrului orădean, interpreta a  peste 150 de personaje. Simona Constantinescu a jucat, printre altele, în „Play Strindberg””de Friedrich Dürrenmatt, „Pescăruşul” de A.P.Cehov, „Tartuffe” de Moliere, „Macbeth” de William Shakespeare, „Steaua fără nume” de Mihail Sebastian, „Pygmalion” de G.B.Shaw. (n. decembrie 1929).

 

 

 

 

 

 

 

 

2012: Cabinetul condus de primul ministru Mihai-Răzvan Ungureanu a fost demis, ca urmare a adoptării de către Parlament  a unei moţiuni de cenzură iniţiate de PSD şi PNL şi intitulate „Opriţi Guvernul şantajabil. Aşa nu, niciodată!”.

Preşedintele Partidului Social Democrat, Victor Ponta, co-preşedinte al Uniunii Social Liberale, a fost desemnat  de preşedintele Traian Băsescu, candidat la funcţia de prim-ministru, fiind numit prim-ministru la 7 mai 2012.

 

 

 

 

 

 

 

2014: A murit la Bucuresti, George Astaloş, poet, dramaturg şi prozator român, stabilit la Paris, din 1971 (n. 1933, Bucuresti).

Unele surse (http://confluente.ro/Eugen_evu_1398769692.html), dau ca dată a morţii  sale ziua de 28 aprilie 2014.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A fost absolvent al Şcolii de Ofiţeri topogeodezi (1953). Demisionează din armată pentru a se dedica exclusiv scrisului.

Debuteaza  în 1968/1969 pe scena Teatrului Cassandra din Bucureşti cu piesa \”Vin soldaţii\”.

Este autorul teoriei pluridimensionalităţii teatrului (Teatrul Floral-Spaţial). Hazardul obiectiv face ca Armata Roşie sa invadeze Cehoslovacia după afişarea \”Soldaţilor\”, iar piesa primeşte permisiunea de a fi jucată.

Reacţia guvernului român faţă de invazia sovietică în Cehoslovacia a făcut posibilă reprezentarea piesei.

Obţine Premiul Uniunii Scriitorilor pentru volumul de teatru \”Vin soldaţii\” şi alte piese (1970).

În 1972 i se montează prima piesă în Occident (Vin soldaţii, Teatrul Adyar, Paris; regia: Petrică Ionescu). Teatrul său a fost reprezentat pe scenele din: Paris, Londra, New York, Washington, Copenhaga, Bucureşti, Stockholm, Edmonton, Bonn, Bruxelles, Lisabona, Madrid, Barcelona, Tel Aviv, Braga, Viena, Dortmund, Vilnius, Berlin etc.

La congresul PEN Clubului International (Piran, Slovenia, 1971), presedintele Pierre Emmanuel, i-a oferit o bursă a Academiei Franceze. George Astaloş se stabileşte definitiv la Paris, iar în 1976 i se acordă cetăţenia franceză.

Este autorul a peste 40 de volume de poezie, proză, teatru, eseu, memorii si corespondenţă. Carţile i-au fost publicate în: România, Franţa, Italia, Portugalia, Statele Unite ale Americii, Luxemburg şi Germania. Figurează în peste 20 de antologii de poezie şi de teatru, apărute în Europa şi în America de Nord.

Este autorul unui microdicţionar argotic de circa 1000 de articole. Este autor a peste 200 de studii, eseuri şi articole critice.

Poezia sa a fost publicată în Franţa, Italia, România, SUA, Canada, Germania, Belgia, Anglia, Turcia, Spania, Tunisia, Macedonia, Bulgaria etc.

A fost  redactor-şef al revistei plurilingve „Nouvelle Europe“ din 1972.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

CITITI SI:

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/04/27/o-istorie-a-zilei-de-27-aprilie-video-3/

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse):

 

 

 

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric;

  3. ro.wikipedia.org.

  4. mediafax.ro;

  5. Istoria md.

  6. worldwideromania.com;

  7. Enciclopedia Romaniei.ro

  8. rador.ro/2015/ calendarul-evenimentelor

27/04/2016 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: