CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Gândul zilei


 

 

 

 

 

 

 

 

 

„Fraţilor, foarte vă rog să binevoiţi a auzi cuvântul meu după cum urmează. Eu subscrisul sunt român adevărat din părţile râului Timoc şi Morava de la Serbia, unde locuiesc în 4 judeţe apoi până la 400000 de români adevăraţi de sânge, inima şi limba în compact şi cea mai mare vecinătate de mama noastră, România […].

Din acest număr de români sunt toţi mai simpli ca mine, ca de multe sute de ani suntem supuşi staturilor păgâne: turceşti sau creştine; sârbeşti, nemţeşti şi iar sârbeşti dar tot fără şcoale şi biserici, precum ce şi limba ne-au rămas necultivată şi simplă, apoi şi mult amestecată cu cuvânturi străine şi iar e de mare minune cum am păstrat-o aşa până astăzi, cum suntem uitaţi de toţi fraţii noştri.”

(Memoriu adresat Ligii culturale de Miroslav Bogdanovici din Petrovat, Serbia).

 

 

 

Scrisoarea acestui roman timocean a fost scrisa la 17 septembrie 1906, acum 110 ani.
Acest inaintas care nu a invatat o zi scoala romaneasca, a aprins o flacara sfanta pentru neamul romanesc, undeva in Timocul uitat si ignorat de politicienii romani.
Simtim ca Miroslav Bogdanovic din Petrovac na Mlavi traieste si acum, pentru ca in politica externa sarbeasca si in psihologia poporului sarb, de atunci si pana azi nu s-a schimbat nimic si probabil ca nici nu se va schimba vreodata.

 Timocul este poate cea mai veche vatra in care s-au nascut romanii.

Din momentul alipirii regiunii moravo-timocene la statul sârb (1833), în timpul lui Milos Obrenovic, începe un program agresiv de discriminare nationala si de asimilare fortata a românilor din Serbia de Rasarit, iar aceasta politica  se continua si  în prezent.

Biserica Ordotoxa Sârba a pus imediat dupa anexarea acestui tinut de catre Serbia, umarul  la deznationalizarea românilor timoceni.

A interzis categoric folosirea limbii române în bisericile din regiune, nici macar la spovedanie nefiind admisa folosirea limbii materne de catre români, iar cartile liturgice românesti au fost arse.

Preotii români din cele 87 de biserici si 17 manastiri românesti ce fiintau la acea data sub jurisdictia Mitropoliei Ugro-Vlahiei  din România, au fost goniti si înlocuiti cu preoti sârbi, care cântau liturghia în slava veche.

De asemenea, prin circulara bisericeasca nr. 765 din 18 august 1899, episcopul Timocului a dat ordin preotilor din eparhia lui, ca la botez sa  se dea copiilor românilor numai nume “curat nationale”, adica  sârbesti, conform  unei  liste cu nume de botez afisata în fiecare biserica din tinut, obligatorie pentru toti locuitorii regiunii.

Din scrisoarea lui Miroslav Bogdanovic din Petrovac na Mlavi se evidentiaza 2 lucruri:


Primul, ca sârbilor le este teama ca românii din Timoc sa nu se trezeasca  si sa-si ceara drepturile nationale.

In al doilea rand se vede limpede ca liderii sârbilor nici nu au de gând sa faca acest lucru vreodata, caci scopul lor este ca sa-i deznationalizeze pe români, si sa faca sa dispara limba româna.

 
Rasfoind presa romaneasca antebelica, descoperim ca regii României se interesau de soarta romanilor de peste hotare si incercau sa-i ajute.

 Presedintii de azi nu mai urmeaza exemplul regilor nostri.

 

 

 

 

Foto: Romani timoceni

23/04/2016 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , ,

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: