CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Ziua de 21 aprilie in Istoria Românilor


 

 

 

 

 

1689: Un mare incendiu cuprinde  Biserica Neagra din Brașov,unul dintre cele mai reprezentative monumente de arhitectură gotică din România, datând din secolele XIV-XV, distrugând acoperișul și mobilierul din interior.

 

 

 

 

 

 

 

 

In urma incendiului, zidurile cladirii s-au înegrit si din aceasta cauza biserica a primit numele actual, denumirea populară de după incendiu, „Biserica Neagră”fiind acceptată oficial în secolul al XIX-lea.

 

 

 

 

 

1864:  Principele Alexandru Ioan Cuza sancționează Codul Penal care va intra în vigoare în anul 1865.

 

 

 

 

 

1877: Turcia declanseaza ostilitatile  impotriva Romaniei, bombardand orasele romanesti de la Dunare : Brăila, Calafat, Bechet, Olteniţa şi Călăraşi.

 

 

 

 

 

 

1882: A murit filosoful si poetul roman  Vasile Conta; (n. 1845).

 

 

 

 

1882:  La Petersburg, a fost încheiat un acord între România şi Rusia, cu privire la lichidarea datoriilor din războiul din 1877-1878.

 

 

 

 

 

 

1895: Parlamentul Romaniei adopta Legea minelor, care reglementa exploatarea bogatiilor subsolului si introducea pentru prima data in Romania, masuri privind ocrotirea sociala,  separarea drepturilor de proprietate asupra subsolului de drepturile de proprietate asupra solului, statul preluând proprietatea asupra zăcămintelor minerale şi metalifere. 

 

 

 

 

1907: După fuziunea tuturor elementelor politice conservatoare din România, Petre P. Carp este ales președinte al Partidului Conservator (21 aprilie 1907 – 14 mai 1913).

 

 

 

 

 

 

1922: S-a născut pianista de origine română Lory Wallfisch, stabilită în SUA; cântăreaţa a fost preşedinta Fundaţiei Enescu din Statele Unite ale Americii şi profesor emerit la Colegiul Smith din Northampton, Massachusetts; (m. 2011).

 

 

 

 

 

 

1931: S-a născut Alexandru Balaban, inginer chimist, vicepreședintele Academiei Române din 11 aprilie 1995.

 

 

 

1938: S-a născut  compozitorul și profesorul român Vasile Spătărelu ; (d. 2005).

 

 

 

 

 

1951: S-a născut William Totok, scriitor și publicist german originar din România.

 

 

 

 

 

 

 

 

1956: A decedat compozitorului roman stabilit in Franta, Stan Golestan.

Stan Golestan (n. 7 iunie 1875 la Vaslui), a fondat la Paris revista  „L’Album Musical” în 1905.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A primit premiul pentru compoziție George Enescu, în 1915.
Devine critic muzical pentru revista Figaro, lucrând în paralel ca profesor de compoziție la „Școala de Muzică din Paris” – L’Ecole Normale de musique.
Muzica sa este in majoritate inspiratǎ din folclorul românesc.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1963: S-a nascut  compozitoarea şi interpretă româncă de muzică folk Tatiana Stepa; (d.2009).

 

 

 

 

 

 

 

Tatiana s-a nascut  la Lupeni, judeţul Hunedoara si a fost unul din cei trei copii ai familiei Stepa. Mama ei era, olteancă din Gorj, iar tatăl, moldovean din Roman.

Tatiana Stepa a fost înconjurată de muzică de la o vîrstă fragedă, a urmat cursuri de balet, vioară şi pian. A făcut vioara 8 ani, ca instrument principal. Absolveşte Liceul de Arhitectură din Bucureşti.

 

 

 

Tatiana Stepa (n.1963-d.2009), interpretă româncă de muzică folk, sursă: corina-roth.blogspot.com

Tatiana Stepa (n.1963-d.2009), interpretă română de muzică folk

 

 Pentru că făcuse vioara ani de zile, nu i-a fost greu să cînte la chitară. În septembrie 1982, pe stadionul din Făgăraş, a debutat în Cenaclul Flacăra cu un cîntec numit „Şi-am să-mi fac o doină„, rămînînd în componenţa acestuia pînă în anul 1985, după care, din anul 1992 pînă în anul 1996, a fost membră a Cenaclului „Totuşi Iubirea„, participînd la peste 2 000 de spectacole, atingînd un maxim de 50 000 de spectatori la un concert aniversar de la Galaţi.

După interdicţia din 1985 a „Cenaclului Flacăra” şi a ei ca artistă, a lucrat vreme de 11 ani în mina Lupeni, apoi, ca tehnoredactor de carte, la Bucureşti.

Din anul 1996 pînă în 2009 a susţinut peste 1 000 de spectacole pe majoritatea scenelor marilor oraşe din România, Italia, Germania, Franţa, Republica Moldova, Bulgaria.

A fost invitată anual la toate marile festivaluri de muzică folk din ţară  şi la alte festivaluri concurs de muzică folk şi poezie.

A compus atît pe versuri proprii, cît şi pe ale unor poeţi din literatura universală şi română: Federico García Lorca, Esenin, Adrian Păunescu, Lucian Blaga, Elena Farago, Ioan Alexandru, Camelia Radulian. A cîntat singură, apoi împreună cu Magda Puşkaş au format grupul Partaj.

Ultimul recital l-a susţinut în cadrul festivalului Folk You de la Vama Veche, România, în data de 31 iulie 2009. Vineri, 7 august 2009, în jurul orei opt dimineaţa, la Spitalul Militar din Bucureşti, Tatiana Stepa a încetat din viaţă fiind bolnavă de cancer, la doar 46 de ani.

 

 

 

 

1965: România a devenit membră a Organizației Aviației Civile Internaționale (OACI), organizaţie interguvernamentală  cu sediul la Montreal, Canada, (creată, la Chicago, la 4.XII.1944; a început să funcţioneze la 14.IV.1947).

 

 

 

 

 

1965: Romania devine membra a Organizatiei Aviatiei Civile Internationale (OACI).

 

 

 

 

 

1971: A decedat la Bucuresti, filosoful roman Nicolae Bagdasar (“Filosofia contemporană a istoriei”, “Teoreticieni ai civilizaţiei”, “Istoria filosofiei româneşti”); (n. n. 5 februarie 1896, Roșiești, Vaslui).

A  fost membru corespondent al Academiei Române din 1943.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Între octombrie 1916 – martie 1917 a urmat cursurile Școlii Militare de ofițeri de rezervă din Botoșani,dupa care a participat la Primul Război Mondial.

După demobilizare, urmează cursurile Facultății de Litere și Filosofie a Universității București, unde-și susține licența în iunie 1922, după care pleacă la specializare în Germania, unde își ia doctoratul în Filosofie la Universitatea din Berlin, în iunie 1926.

 A  fost profesor titular de limba germană la Școala Comercială Română din Salonic – Grecia (1926 – 1927), apoi la Școala Comercială “Nicolae Kretzulescu” din București (1927 – 1930).

Ca secretar al Societății Române de Filosofie (1928 – 1940), a întemeiat Editura Filosofică (1930 – 1944) și a devenit secretar de redacție al Revistei de Filosofie (1928 – 1943).

A devenit asistent universitar la Laboratorul de Psihotehnie al Facultății de Filosofie București (din 1 februarie 1928), asistent la catedra de Psihologie, Logică și Teoria Cunoașterii de sub conducerea lui C. Rădulescu-Motru.

În 1940 este ales  membru corespondent al Academiei de Științe Morale și Politice.

Devine profesor titular al Universitatiila din Iasi, catedra de Filosofie Generală), Istoria Filosofiei Moderne și Contemporane (1942 – 1949).

A fost co-director al revistei Ethos (1943 – 1946).

Destituit din învățământul superior (1949), devine director de secție al Institutului de Istorie din București (1949 – 1950), apoi consilier științific al Institutului de Istorie al Academiei R. P. R., referent științific al Institutului de Istorie și Filologie al Academiei (Filiala Iași), între anii 1953 – 1956, coordonator științific al Dicționarului Enciclopedic Român (1956 – 1958).

 

 

 

 

 

1973: S-a născut balerinul Alin Gheorghiu.

Din 1992 a fost angajat la Opera Naţională Bucureşti, devenind din 1993 prim–balerin, iar din august 2002 solist la Landes Theater din Salzburg (Austria).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Este unul dintre cele mai cunoscute nume ale baletului românesc. De-a lungul carierei a colaborat cu instituții de profil din țară și din străinătate și a dansat alături de personalități ale lumii dansului ca Luciana Savignano, Raffaelle Paganini, Gheorghe Iancu, Adeline Pastor, Michelle Wiles, etc. A fost din 2002 solist la Landestheater Salzburg (Austria), 

A câștigat Premiul I la Concursul Național de Balet (1989 și 1991), Marele Premiu la Festivalul de Dans de la Phenian (Coreea de Nord, 1998) și a fost distins cu „Meritul Cultural” în grad de Cavaler, la Ambasada României de la Viena de către Președinția României în 2004.

 

 

 

 

 

1976: A murit  prozatorul român A.C. Vaida (“Scîntei în beznă”, “Procesul”, “Anii mîniei”); (n.30.01.1910).

 

 

 

1984: A murit Marcel Iancu, pictor, arhitect și eseist originar din România; (n.24 mai 1895, Bucuresti).

A absolvit în 1917 Academia de Arhitectură din Zurich. A studiat pictura cu Iosif Iser.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Încă din anii liceului scoate împreună cu Tristan Tzara și Ion Vinea revista „Simbol” (1912). Sosit la Zürich în 1915, pentru a studia arhitectura la Institutul Politehnic, frecventează reuniunile artistice de la Cabaretul „Voltaire”, unde îl cunoaște pe Hans Arp și se reîntâlnește cu Tristan Tzara, participând la inițierea mișcării dadaiste

În 1919, la Basel, înființează împreună cu Hans Arp și Alberto Giacometti grupul „Artiștii radicali”. După ce trece prin Paris (1921), se desparte de mișcarea dadaistă și de tendințele suprarealiste.

În 1922 revine în România, devenind unul dintre promotorii artei de avangardă. Face parte din cercul condus de poetul Ion Vinea, care edita revista „Contimporanul” (1924-1936).

Este și autor al unor lucrări de arhitectură, de exemplu Casa „Juster” (București, 1929).

S-a afiliat  unor grupări avangardiste cu o componentă eterogenă, ca „Art Nouveau” (1929-1932), „Grupul de artă” și „Criterion” (1933-1937), în care îi regăsim pe M.H. Maxy, Victor Brauner, Hans Mattis-Teutsch, Corneliu Michăilescu. Publică împreună cu Horia Creangă și Octav Doicescu  manifestul : „Către o arhitectură a Bucureștilor” , o adevărată pledoarie pentru o capitală modernă.

În 1941 se stabilește în Palestina. După înființarea statului Israel, se afirmă ca profesor și animator al vieții culturale. Participă în 1952 la Bienala din Veneția. Organizează grupul „Orizonturi noi” și o societate de creație artistică la Ein Hod, în 1953. 

 

 

 

 

 

1992: A fost infiintata Confederatia Nationala a Patronatului Roman (CNPR).

 

 

 

 

 

 

1993: La Tiraspol in Transnistria separatista, a început simulacrul de proces intentat de separatisti  grupului de patrioţi români condus de Ilie Ilaşcu.

 

 

 

 

 

ilascu_in_detentie

 Ilie Ilascu

 

 

1994( 21-24): Bucureştiul a găzduit Conferinţa internaţională a Forumului Crans-Montana, sub deviza „Pieţele viitorului”; au participat peste 320 de personalităţi politice din străinătate (şefi de stat şi de guvern, preşedinţi/vicepreşedinţi de Parlament, miniştri, secretari/secretari adjuncţi de organizaţii internaţionale, ambasadori acreditaţi la Bucureşti), circa 340 de personalităţi politice din ţară, precum şi în jur de 375 de oameni de afaceri români şi străini; cu prilejul reuniunii a avut loc o întâlnire între Yasser Arafat, şeful OEP, şi Shimon Peres, ministrul de externe al Israelului.

 

 

 

 

 

 

1995: Dupa ce a marsaluit zece zile in conditii de temperatura extreme, inginerul Teodor Gheorghe Negoiţă, directorul Programului Românesc de Cercetări Polare, a ajuns , la ora 6:00 dimineaţa (ora Bucureştiului), la Polul Nord.

Teodor Gh. Negoita a  devinit astfel primul roman care a atins Polul Nord.

 

 

 

 

 

 

https://i2.wp.com/www.mediasinfo.ro/wp-content/uploads/2011/03/Teodor-Gheorghe-Negoita.jpg

 

 

 

 

 

A  condus prima statie romaneasca permanenta de cercetare si explorare din Antarctica, Statia Law-Racovita, fondata de el si inaugurata in 2006.

A decedat pe 26 martie 2011, la varsta de 64 de ani.

 

 

 

 

1997: Secţia Parchetelor Militare a dispus începerea urmăririi penale pentru abuz în serviciu, împotriva generalului Victor Athanasie Stănculescu, acuzat a fi implicat în afacerea “Motorola”, în urma căreia Ministerul Apărării Naţionale ar fi fost prejudiciat cu opt milioane de dolari

 

 

 

 

2005: La Congresul  Partidului Social Democrat  este ales preşedinte al partidului Mircea Geoana.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2005:  A fost organizat la Bucureşti primul festival internaţional al filmelor de lung metraj: B-EST International Film Festival (21-24 aprilie 2005).

 

 

 

 

 

 

2008: A murit in Canada, sculptorul român   Nicăpetre (numele real: Petrică Bălănică); (n. 27 ianuarie 1936, Braila).

A realizat decorația exterioară de la sediul primăriei Tg.Jiu; (32 capitele).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

La 15 iulie 1980,   a părăsit România, iar creația sa  realizată între 1962 – 1980, a rămas în atelierul din Bariera Vergului, Intrarea Mieilor nr. 10, care a fost devastat după refuzul artistului de a reveni în țară.

Plecarea din România i-a fost favorizată de invitația la Simpozionul de sculptură în marmură de la Skironio (Grecia), organizat de soția sculptorului Costas Polichronopoulos, în memoria acestuia.

După o scurtă perioadă petrecută în Grecia și în Italia, în iulie 1981 Nicăpetre emigrează în Canada, la Toronto.

Deși a fost obligat să lucreze ca dulgher sau vopsitor pentru a supraviețui, artistul a continuat să deseneze (ciclul Artistul și Natura), să picteze (ciclul Livezi înflorite), să scrie (volumul autobiografic Brăilița – Downtown – via UAP) și să cioplească în parcuri, în locuri izolate, trunchiuri de copaci răsturnați de furtună și din ce în ce mai rar, în piatră.

In 1982 a reușit să expună în Toronto, pictură și sculptură la Columbus Center, iar în 1985, a deschis expoziția personală de sculptură la Goethe Institute.

Acesta a fost începutul unei intense activități expoziționale care îi va aduce recunoașterea internațională.

Nicăpetre s-a impus prin varietatea tehnicilor, a genurilor și prin complexitatea operei sale, prezentată în galerii și în alte spații culturale de referință din Canada, SUA, Japonia, Grecia, Germania, Austria.

În 1991 a fost distins cu Marele Premiu la Concursul Internațional de Sculptură Henri Moore de la Hakone (Japonia).

Lucrarea premiată, Adam și Eva, sculptată în marmură, a intrat în colecția Muzeului Regal din Tokio.

În 1993 a obținut Premiul Juriului la a II-a ediție a Concursului Internațional de Sculptură organizat de Universitatea din Birmingham – Alabama, SUA.

Lucrarea sa Invocație, sculptată în lemn, a fost cumpărată pentru colecția Universității.

În 1995 a participat cu lucrarea în lemn, Devenire, la Expoziția Trienală de Sculptură de la Osaka.

Alte lucrări monumentale sculptate de Nicăpetre sînt instalate în parcuri culturale și spații publice din lume.

Pentru Centrul Cultural Românesc din Hamilton (Canada) a sculptat portretele lui Mihai Eminescu (în 1989) și Nae Ionescu (în 2000), ambele în marmură, bustul lui Horia Stamatu (în 2001) în marmură, portretele lui Aron Cotruș (în 2002) și Mircea Eliade (2005), în bronz.

În vara anului 2004, Nicăpetre s-a reîntors pentru un stagiu de lucru la Brăila.

A desenat alte variante ale temei Artistul și Natura, a modelat în lut bustul filosofului Petre Andrei și a publicat Nicăpetre despre Nicăpetre, volum alcătuit din fragmente selectate din autobiografia Brăilița – Downtown via U. A. P.

 

 

 

 

 

 

2012: Inventatorul român, Corneliu Birtok-Băneasă, a primit medalia de aur la Salonul Internaţional de Invenţii de la Geneva pentru un dispozitiv care permite reducerea consumului de carburant la autobuze cu până la 12%; invenţia, pe care a reuşit să o omologheze, a primit şi medalia de aur la Salonul Innova din cadrul Concursului internaţional Bruxelles – EUREKA (15 – 17 noiembrie 2012)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2016: A decedat in localitatea Chanhassen, Minnesota, SUA, cântărețul, compozitorul, textierul si  producătorul muzical Prince (Prince Rogers Nelson, n. 7 iunie 1958, Minneapolis, Minnesota)

 Legendarul cantaret  R&B avea 57 de ani. Corpul sau neînsuflețit  a fost găsit de polițiști în locuința acestuia din Paisley Park.

 

 

 

 

 

 

 

Interpretul a mai avut multe alte nume, printre care simboluri greu de pronunțat. Recent, el a fost numit de către fani „Artistul cunoscut în trecut drept Prince” („The Artist Formerly Known As Prince”), ocazional abreviat în „TAFKAP”.

Artistul a devenit renumit la nivel mondial în anul 1982, după lansarea materialului “1999”, a câștigat șapte premii Grammy și a vândut peste 100 de milioane de albume la nivel mondial.

 

 

 


 

 

 

 

 

 

CITITI SI:

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/04/21/o-istorie-a-zilei-de-21-aprilie-video-3/

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse):

 

 

 

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric;

  3. corina-roth.blogspot.com/2011/01/rip-tatiana-stepa

  4. ro.wikipedia.org.

  5. mediafax.ro;

  6. Istoria md.

  7. worldwideromania.com;

  8. Enciclopedia Romaniei.ro

  9. rador.ro/2015/ calendarul-evenimentelor

 

21/04/2016 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: