CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Moldova şi povara grea a cinci imperii hrapareţe


 

 

Legenda leaga constituirea Principatului Moldova de descalecatul lui Bogdan I (n.inainte de 1307 – d.1367), voievod al Maramuresului si Domn al Moldovei.

Obtinandu-si independenta fata de Coroana Ungara in jurul a.1359 dupa Hristos, Tara se impune convingator pe harta politica a lumii; desi vestigiile demonstreaza vechimea incontestabila a moldovenilor in teritoriu, mult anterior datei general acceptate.

Cum ar fi exemplul orasului Baia (atestat in a.1241, capitala in perioada 1343-1354), probat prin Pecetea din a.1300 cu inscriptia latina „Sigilium Capitalis Civitatis Moldaviae Terrae Moldaviensis[1]

Deja la a.1391, hrisoavele il arata pe Roman I (domneste circa 1391-1394): „Marele si singur stapanitor, din mila lui Dumnezeu domn, Io Roman voievod stapanind Tara Moldovei de la munte, pana la mare”[2]

Vreme de peste cinci veacuri micul stat al Moldovei etaleaza calitatea de subiect al relatiilor internationale, cunoscand in conflictele cu puternicii timpului mai mult umilire decat slava.

Adesea, nu lipsa de curaj sau mijloace erau pricina infrangerii, ci lacomia si perfidia imperiilor expansioniste.

 

I

Primele confruntari intre Moldova si  Sublimul Stat Otoman se produc in anul 1420, cand Turcii asediaza Cetatea Alba si Chilia, dar Alexandru cel Bun (1400-1432) reuseste sa le apere.

Odata declansat, insa, procesul incorporarii Tarii Moldovei Imperiului prinde contur precis prin anul 1456, cand Petru Aron (1451-1452; 1454-1455; 1455-1457) prefera plata tributului in alternativa pacii.  

Mai tarziu – a.1474 – sultanul Mehmed al II-lea (carmuieste in 1444-1446; 1451-1481) il someaza intempestiv pe Stefan al Moldovei sa-i predea Cetatea Alba si Chilia.

Marele Voievod indrazneste sa respinga cerinta,refuzand si plata haraciului.

Invazia uriasei armate a beylerbeyiului Hadam Suleyman Pasa, din iarna anului 1475, are la baza tocmai motivul umilei ne-”cedari“.

Dupa groaznica infrangere de la 10 ianuarie 1475, armata padisahului se revanseaza in Crimeea, jefuind, sub comanda lui Gedik Ahmed Pasa, Principatul de Theodoro si coloniile genoveze Cembalo, Soldaia si Caffa (6 iunie). 

Inspirata de succes, flota turca se indreapta inspre porturile Moldovei, pe care le ataca.

Agresorii insa au fost aruncati in mare de ostenii moldoveni si osmanlaii fac din nou cale intoarsa.

Abia in anul 1484, cu lupte grele, Sublima Poarta cucereste cetatile-cheie din partea sudica a Moldovei – Cetatea Alba si Chilia.

Acest eveniment nefericit marcheaza inceputul fracturarii teritoriului Moldovei.

Expeditia militara impotriva lui Petru Rareş (1527-1538; 1541-1546),din anul 1538, condusa personal de catre sultanul Süleyman I (1520-1566)  , adanceste tragicismul situatiei: Turcii cuceresc Suceava, confisca tezaurul Tarii, ocupa cetatea Tighina si spatiul dinspre litoral – Basarabia istorica[3], denumind-o Bucak  (Bugeac, in turceste – „Tinut de frontiera„).

Intr-o inscriptie de la Tighina, devenita celebra, Süleyman anunta triumfator ca „tulburatorul  Petru voievod, om razboinic, a fost alungat. Potcoava calului meu a ridicat pulbere, sunt cuceritorul tarii Bogdan[4].

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Retinem, prin urmare, anul 1538 ca data a intrarii efective a Moldovei sub dominatia turcilor.

Ulterior – in  1713 – Imperiul Otoman  isi face raia la nordul Tarii, in Tinutul Hotinului.

 

 

 

 

 

 

II

La 7 mai 1775 Poarta semneaza conventia in urma caruia Imperiul Habsburgic a anexat  o parte din Tara de Sus a Moldovei, pe care a  numit-o Bucovina.

 

 

 

 

 

 

 

 

Bucovina se va  intoarce la Patria-mama in anul 1918, dupa o perioada de instrainare silnica de circa 143 ani.

 

III

La finele razboiului ruso-turc din 1806-1812, convenind la tratative ocuparea  tinuturilor detinute de turci intre Nistru si Prut, adica Bugeacul (Basarabia pe hartile europene) si raiaua Hotinului, Imperiul Tarist anexeaza intreg interfluviul Nistru-Prut, declarandu-l fraudulos „Basarabia” (administrat oficial sub aceasta denumire din 1813).

 

Intenţia Imperiului Rus a fost anexarea ambelor principate române, ca mai apoi să insiste doar pe anexarea întregii Moldove, după – pe anexarea Moldovei dintre Siret şi Nistru, iar odată cu creşterea pericolului napoleonian să ajungă să ceară doar ţinuturile moldoveneşti aflate sub conducerea directă a turcilor, adică Hotinul, Tighina, Cetatea Albă şi Chilia.

Însă în rezultatul manevrelor diplomatice Imperiul Rus pune mâna şi pe ţinuturile  dintre Prut si Nistru, aflate sub controlul domnilor moldoveni

La fel ca în cazul anexării nord-vestului Moldovei de către austrieci, anexarea jumătăţii răsăritene a Moldovei s-a făcut cu încălcarea normelor internaţionale, prin cedarea unui teritoriu vasal (autonom).

Spre deosebire de statutul pe care îl avea Moldova în calitatea sa de vasal al turcilor (legi proprii, limbă proprie, biserică proprie), pământurile moldoveneşti ocupate de ruşi sunt integrate complet în imperiul rus, legile locale fiind înlocuite de cele ruseşti, limba rusească devine singura oficială, biserica moldovenilor este trecută ilegal în subordinea celei ruseşti.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Aici si acum apare pe harta  lumii fundamentul controversatului fenomen al „moldovenismului”.

Vicleana jonglare cu numele istoric i-a permis si  ii permite Rusiei nu numai justificarea rapirii unei jumatati dintr-o Tara nenorocita, ci si amplasarea in teren a unei bombe cu explozie intarziata. 

Efectele ei vor fi exploatate masiv pe vremea sovietelor, roadele ajungand sa fie culese dupa anul 1991, pana astazi.

Gravitatea evenimentului face ca istoricul Constantin C.Giurescu sa sublinieze:

 Astfel, cu rapirea Basarabiei, incepe marea drama a istoriei noastre contemporane si problema cea mai grea a politicii noastre externe: relatiile cu Rusia.”[5]

 

 

 

 

 

 

 

În urma războiului cu turcii din 1877-1878, Rusia re-anexează judeţele Cahul, Bolgrad şi Ismail.

 

 

 

 

 

Basarabia revine in hotarele stramosesti in 1918; vremea vitregiei masoara 106 ani.

IV

La 12 octombrie 1924, Uniunea Sovietica creeaza abuziv in Transnistria o eufemerica Republica Autonoma Sovietica Socialista Moldoveneasca, prin ce declanseaza jocul ipocrit diversionist „de-a statalitatea„care  avea in vedere tocmai habitatul moldav.

 

 

 

Harta RASS Moldovenesti de dincolo de Nistru

 

 

 

 La 28 iunie 1940, Uniunea Sovietica invadeaza  Românnia – in componenta caruia se afla Moldova – si anexeaza la imensul sau gulag regiuni moldovenesti, precum Basarabia, nordul Bucovinei si Tinutul Hertei.

 

 

Pentru a zadarnici eventuala reunire in viitor a pamanturilor furate, U.R.S.S. le dezmembreaza[6]:

– nordul Bucovinei, cu Tinutul Herta, nordul Basarabiei – orasul Hotin si tinutul omonim, o parte a Transnistriei, Bugeacul-vechea Basarabie, cu plasele Reni, Bolgrad si Ismail – le incorporeaza arbitrar Ucrainei (2 august – de facto / 4 noiembrie – de jure, 1940);

– pe ramasita din centrul Basarabiei proclama cinic – la 2 august 1940 – Republica Sovietica Socialista Moldoveneasca (RSSM);

– la data de 23 mai 1948, URSS  rupe de România si transfera Ucrainei, Insula Serpilor cu o parte a Deltei Dunarii (teritoriu care apartinusein vechime Principatului Moldovei).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Rezumat. De la 2 august 1940, Ucraina, tara sora si vecina, detine nelegitim portiuni ale teritoriului moldovenesc/românnesc, fapt ce ii confirma calitatea de beneficiar al consecintelor odiosului Pact Ribbentrop-Molotov.

V

Si daca a fost sa moara Urss-ul (Uniunea Sovietica), n-a disparut ticalosia oamenilor politici rusi.

Succesorul declarat al URSS – Federatia Rusa – sechestreaza din acea ramasita central-basarabeana – fosta R.S.S.Moldoveneasca – jumatatea de peste Nistru botezata Transnistria, instituind vajnicul statulet  „Republica Moldoveneasca Nistreana” (Приднестровская Молдавская Республика)[7], cu capitala la Tiraspol (o repetare a scuipatului din 1924 si  dovada peremptorie a substratului politic al imperialismului rus  in constituirea „grozavei statalitati socialiste maldavinesti„). 

 

 

 

 

 

 

 

In plus, Rusia favorizeaza separarea altui „element statalist – Unitatea Teritoriala Autonoma Gagauzia” (Avtonom Territorial Bölümlüü Gagauz Yeri)[8], cu capitala in  orasul Comrat.

Iar din ce a mai ramas, Rusia patroneaza  nasterea, la 27 august 1991, a “celei mai suverane, celei mai independente, celei mai unitare si celei mai indivizibile” creaturi din Univers – “Statul Republica Moldova[9], careia, impreuna cu complicii locali, ii zice fariseic – “Moldova“ / „Tara Moldovei”.

Oficialitati, precum si multime de persoane fizice / juridice din „imensul federation moldavanschii„, preiau lejer blasfemia si uite, ca peste noapte, „a aparut/”reaparut” Moldova.

Doamne, pisica se joaca cu soricelul, iar „inteleptii” se bucura!

 

***

Prin intermediul unei mici paranteze, amintim cititorului ca Unirea cu Tara Romaneasca, din 1859, a consacrat Tara Moldovei pentru eternitate. Cu o istorie  de peste cinci veacuri, Moldova a pus temelia statului român modern, ca parte constitutiva fondatoare a  Principatelor Unite ale Moldovei si  Valahiei (Tarii Românesti).

Astfel, mândrul stat de odinioara al Moldovei care a infruntat furtunile timpului, a reusit sa se mentina pe scena mondiala.

***

Faţa de  cele spuse, ramane intrebarea: cat de profetice sa fie cuvintele cronicarului despre asezarea Moldovei in calea rautaţilor ? (…)

 

 

 

Sursa: eternamoldova.wordpress.com/2013/09/22/icoana-suferintei-noastre

 

 

 

CITITI SI:

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2014/02/08/adevarata-istorie-a-basarabiei-hartile-moldovei-de-a-lungul-timpului-si-negarea-ocupatiei-rusesti/

 

 

Note


[1] http://ro.wikipedia.org/wiki/Principatul_Moldovei (accesat in luna septembrie 2013).

[2] ibidem

[3] Sub aspect stiintific, termenul „Basarabia” reprezinta patrimoniul Principatului Moldova dintre Dunare, Marea Neagra si Nistru, pana la cetatea Tighinei. Apartinea initial Tarii Romanesti – de unde si i se trage numele de Basarabia; in secolul al XIV-lea teritoriul a fost cedat voevodatului Moldova. Autorul Sever Neagoe concretizeaza anumite detalii: „In timpul domniei lui Alexandru cel Bun (1400-1432) in urma unor tratative ale acestuia cu Mircea cel Batran (1386-1418), avand in vedere pericolul otoman ajuns la frontiera de sud a Munteniei si necesitatea participarii domnului moldovean la apararea gurilor Dunarii, Moldova a primit dela munteni tinuturile de sud dintre Carpati si Prut, precum şi tinuturile Bugeacului denumite Basarabia pana la Dunare, Siret si Milcov. Frontiera Moldovei cu Tara Romaneasca s-a mutat asfel catre sud pe Dunare, Siretul Inferior si raul Milcov (cursul vechi al acestuia la nord de cetatea Craciuna) pana la frontiera cu Transilvania.” (Sever Neagoe. „Teritoriul şi frontierele în istoria României”. Editura Ministerului de Interne. 1995. Pag.70.) Mentionam, de asemenea, ca pana in a.1410, Cetatea Alba apartinea genovezilor, deci nu tinea de Basarabia.

[4] http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/suleyman-tarile-romane (accesat in luna septembrie 2013).

[5] Constantin C.Giurescu. Istoria romanilor. Vol.III. B. Editura ALL. 2010. Pag.238-239.

[6] Decretul Prezidiumului Sovietului Suprem al U.R.S.S. din 4 noiembrie 1940 „Cu privire la stabilirea granitei intre Republica Sovietica Socialista Ucraineana si Republica Sovietica Socialista Moldoveneasca”. http://ro.wikipedia.org/wiki/RSS_Moldoveneasc%C4%83

[7]Pe 2 septembrie 1990 a fost autoproclamata „Republica Sovietica Socialista Moldoveneasca Transnistreana” (RSSMT), iar la 25 noiembrie 1990 a fost ales prin vot universal Sovietului Suprem al RSSMT. La 25 august 1991 Sovietul Suprem al RSSMT a adoptat declaratia de independenta a noii republici sub numele de „Republica Moldoveneasca Nistreana„. Sursa – http://ro.wikipedia.org/wiki/Republica_Moldoveneasc%C4%83_Nistrean%C4%83 (accesat in luna septembrie 2013).

[8]Declarata prin vointa poporului gagauz la 19 august 1990 republica Gagauzia, legiferata de catre Parlamentul Republicii Moldova la 23 decembrie 1994, autonomia deschide noi perspective pentru poporul gagauz.” Sursa – http://www.gagauzia.md/pageview.php?l=ro&idc=400&id=221 (accesat in luna septembrie 2013). O alta sursa –http://ro.wikipedia.org/wiki/G%C4%83g%C4%83uzia (accesat in luna septembrie 2013) – arata: „In decembrie 1990 miscarea separatista Gagauz Halkı („poporul gagauz”), cu sprijinul tacit al autoritatilor centrale din Moscova, proclama in raioanele Comrat, Ceadar-Lunga, si Vulcanesti ale RSS Moldovenesti asa-numita Republica Gagauza. In decembrie 1994 Parlamentul de la Chisinau, dominat de agrarieni a recunoscut autonomia teritoriala a gagauzilor.

[9]  Constitutia Republicii Moldova. Articolul 1 alin.(1): „Republica Moldova este un stat suveran si independent, unitar si indivizibil.” Sursa – http://lex.justice.md/document_rom.php?id=44B9F30E:7AC17731 (accesat in luna septembrie 2013).

21/04/2016 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , ,

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: