CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Ziua de 9 aprilie în Istoria Românilor


 

 

1654: A murit Matei Basarab, domn al Țării Românești; (n. 1580).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Matei Basarab (n. 1580, Brâncoveni, Muntenia) a fost domnul Ţării Româneşti între 1632 şi 1654. Domnia i-a fost marcată de confruntări cu domnitorul Vasile Lupu  al Moldovei.

Pe plan cultural, Matei Basarab a ctitorit şi a refăcut o seamă de lăcaşuri de cult.

Matei Basarab a fost cel care a adus o contribuţie majoră în înlocuirea limbii slavone cu cea românească, în viaţa oficială, religioasă şi civilă. El a introdus prima legislaţie scrisă: „Pravila mică” (tipărită la mănăstirea Govora, 1640), care a fost tradusă din limba slavonă de către Moxa, precum şi „Îndreptarea legii” (Târgovişte, 1652).

  Tot Matei Basarab (1632-1654) a fost iniţiatorul şi comandantul general al Ligii antiotomane, constituită din Ţările Române, Polonia şi Rusia. Cel care a fundamentat ideologic doctrina poporului român a fost savantul domnitor al Moldovei, Dimitrie Cantemir (1693, 1710-1711), membru al Academiei din Berlin.

Liga antiotomană a eşuat în cele din urmă din cauza lipsei de coordonare.

Sfârşitul domniei a fost caracterizat de o slăbire a autorităţii domneşti în raport cu mercenarii seimeni, care avea să ducă la Răscoala seimenilor din timpul lui Constantin Şerban.

Dacă Ştefan cel Mare a zidit 45 de biserici şi mănăstiri, Matei Basarab a zidit 46, atestate documentar, fiind astfel cel mai de seamă ctitor bisericesc al neamului românesc (conform lui C. C. Giurescu.

Printre altele, a reconstruit Episcopia Buzăului, „după ce mai întâiu au dărâmat din temelie pre cea veche, făcută de strămoşii săi, arsă şi stricată de năvălirile varvariceşti”, aşa cum scria un cronicar al vremii.

Dar cea mai cunoscută dintre ctitoriile lui Matei Basarab rămâne Mănăstirea Arnota (din actualul judeţ Vâlcea), ridicată între anii 1633-1636, pe locul unui lăcaş de cult mai vechi.

A fost înmormântat la Târgovişte, de unde a fost mutat în 1658 la ctitoria sa – Mănăstirea Arnota – de către un sobor de preoţi, în frunte cu patriarhul Macarie al Antiohiei şi secretarul acestuia, cărturarul Paul de Alep, care se aflau atunci în Ţara Românească.

 

 

 

 

 

1732: Primul memoriu înaintat de episcopul Ioan Inochenție Micu – Klein Curţii de la Viena, în care acesta cerea respectarea drepturilor acordate clerului unit prin Diploma Leopoldină.

 

 

 

 

 

 

 

Inocenţiu Micu-Klein, pe numele laic Ioan Micu, (n. 1692, Sadu, Mărginimea Sibiului – d. 22 septembrie 1768, Roma), a fost episcop greco-catolic al Episcopiei române unite de Făgăraş. În anul 1737 a mutat sediul episcopal la Blaj, unde a ridicat Catedrala „Sfânta Treime” şi mănăstirea cu acelaşi hram.

Este considerat întemeietorul gândirii politice româneşti moderne.

 

 

 

 

1749: La mănăstirea Trei Ierarhi din Iaşi, domnul Moldovei Constantin Mavrocordat a convocat Marea Adunare a ţării.

 

 

Constantin Mavrocordat, de 4 ori domn al Moldovei (1733-1769)

Constantin Mavrocordat, de 4 ori domn al Moldovei (1733-1769)

 

Despre desfăşurarea Adunării aflăm din Aşezămîntul de dezrobire şi din relatările cronicarului Pseudo-Enache Kogălniceanu.

Conform Aşezămîntului se stabilea statutul vecinilor în comparaţie cu ţăranii slobozi aşezaţi pe moşii boiereşti şi mănăstireşti.

Boierii au fost nevoiţi să recunoască abuzul care s-a făcut prin asimilarea vecinilor cu robii ţigani, promiţînd că pe viitor vecinii vor fi consideraţi “săteni megieşi fără moşie”.

S-a mai convenit “ca tunci cînd se va vinde moşie oamenii să nu se vînză”. Boierii au convenit să nu le mai spună “vecini” acestor ţărani, “ci ca nişte săteni ai satelor în sat să rămînă”.

Afirmaţia privitoare la rămînerea în sat nu se referea la moşia stăpînului, ci era o obligaţie fiscală a tuturor categoriilor de ţărani, introdusă încă în octombrie 1741 de a nu părăsi satele fără încuviinţarea domniei.

Boierii au refuzat să accepte răscumpărarea vecinilor cu 10 lei ca în Muntenia, socotind această sumă foarte mică, dar au reuşit să capete încuviinţarea domnului ca foştii vecini să presteze 24 de zile de boieresc pe an.

1850: A avut loc, pe scena Teatrului Național din Iași, premiera comediei „Coana Chirița sau Două fete și-o neneacă”, de Vasile Alecsandri.

 1864: In România este aprobată legea privind interzicerea cumulului de funcţii publice.

1916: A avut loc, la Ateneul Român din Bucureşti, prima audiţie a Suitei a II-a, de George Enescu, sub bagheta compozitorului.

1918: Sfatul Ţării al Republicii Democratice Moldoveneşti votează actul Unirii cu România.

Actul Unirii Republicii Democrate Moldoveneşti cu România

Membrii Sfatului Ţării, sala în care s-a semnat Actul Unirii Republicii Democrate Moldoveneşti (succesoarea guberniei Basarabia, fostă parte compnentă a Ţării Moldovei) cu Ţara Mamă (România), 27 martie 1918 (stil vechi)

Actul Unirii  cu România

Membrii Sfatului Ţării, sala în care s-a semnat Actul Unirii  (succesoarea guberniei Basarabia, fostă parte compnentă a Ţării Moldovei) cu Ţara Mamă (România), 27 martie 1918

La 9 aprilie 1918 stil nou (27 martie 1918, stil vechi), în prezenţa prim-ministrului României Al. Marghiloman, Sfatul Ţării al Republicii Democratice Moldoveneşti votează actul Unirii cu România. Unirea cu România a fost aprobată cu o largă majoritate de voturi: 86 pentru, 3 contra, 36 abţineri, 13 absenţi.

După votare, prim-ministrul român Marghiloman vine cu o declaraţie în care afirmă: „În numele poporului român şi al Regelui său Majestatea Sa Ferdinand I, iau act de hotărîrea Sfatului Ţării şi proclam Basarabia unită, de data aceasta pentru totdeauna, cu România una şi indivizibilă„.

În Actul Unirii se menţiona: „În numele poporului Basarabiei, Sfatul Ţării declară: Republica Democratică Moldovenească (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă acum o sută de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric şi dreptului de neam, pe baza principiului că noroadele singure să-şi hotărască soarta lor, de azi înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu Mama sa, România„. Actul cuprinde şi 11 condiţii.

Detalii… Actul Unirii Republicii Democratice Moldoveneşti cu România,   Sfatul Ţării 1917-1918,   Republica Democratică Moldovenească.

1924: S-a născut Francisc Munteanu, scriitor, regizor, scenarist de film român („Pistruiatul”) (d.13.04.1993).

1939: S-a născut actriţa Anda Caropol.

Absolventă a Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică din București promoția 1960, la clasa profesorului A. Pop. Marțian, asistent Cornel Todea, a fost colegă de an cu Stela Popescu, Sebastian Papaiani, Rodica Popescu Bitănescu  s.a

De peste cinzeci de ani este actriță a Teatrului Nottara din București.

În film a debutat  în 1962 cu un rol în  drama lui Francisc Munteanu ” Cerul n-are gratii „, si  șapte apariții în filme de succes dar interpretând roluri secundare.

A fost căsătorită cu renumitul actor Ion Marinescu după divortul acestuia de colega ei, Oana Diamandi și până la moartea lui din 1998.

Sărbătorită în fiecare an de colegii de teatru și presă,  Anda Caropol declară de fiecare data : „Noul an care vine în viața mea, îl privesc cu seninătate…Pentru anul ce urmează îmi doresc ca Dumnezeu să mă ferească de toate bolile de pe lume, mai puțin de aceasta boala incurabilă care este teatrul.”  

1961: A decedat Alexandru Kiriţescu, dramaturg şi traducător român interbelic, care face parte din aceeași generație cu Victor Eftimiu și Mihail Sorbul.

A fost frate cu scriitorul de spectacole de revistă Nicolae Kirițescu.

 

A scris comedii satirice („Gaiţele sau Cuibul de viespi”, „Dictatorul”), evocări istorice („Nunta din Perugia”, „Borgia”, „Michelangelo”), remarcabile prin conflictul incisiv, varietatea tipologică şi valoarea observaţiei sociale şi psihologice (n.28.03.1888).

1970: A fost inaugurat Aeroportul Internațional Bucuresti   – Otopeni (din mai 2004 se numeste Aeroportul Internaţional Henri Coandă) (foto).

1974: A fost inaugurat stadionul de fotbal Steaua din Bucuresti.

1998: La Chişinău s-a  dezvelit o statuie a lui Mihai Eminescu, în faţa Universităţii.

Iniţiativa aparţine Uniunii „Vatra Românească” şi „Ligii pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni”.

2015: A decedat solistul vocal, compozitorul şi orchestratorul roman Constantin Draghici ; (n.19 ianuarie 1932 în Bucureşti).

A debutat in 1961 la televiziune cu piesa Nu eşti de vină tu de Enrico Fanciotti. Piesa va fi înregistrată pe un disc împreună cu o altă melodie intitulată Gelozia.

A fost o prezenţă constantă a emisiunilor realizate de Valeriu Lazarov şi Alexandru Bocăneţ. În 1962 obţine Medalia de Bronz la Festivalul Tineretului de la Helsinki cu melodii compuse de Nicolae Kirculescu şi Henri Mălineanu.

În 1967 obţine premiul al III-lea la Festivalul Naţional de Muzică Uşoară Mamaia cu compoziţia proprie N-ar trebui. Alături de Teatrul Constantin Tănase face turnee în Franţa, Germania, Italia, Rusia, Polonia, Bulgaria. Înregistrează pentru case de discuri din Germania (Amiga, Show, BASF). Participă la inaugurarea canalului german de televiziune în culori.

Alături de teatrul Ion Vasilescu face turnee în Israel. Îşi petrece o bună perioadă din viaţă în SUA.

În 1982, în urma unui contract la Town Hall, New York, i se oferă un angajament pentru încă un an. Cântă în programe de night club, musicaluri.
În Los Angeles colaborează cu Margareta Pâslaru şi cu formaţia lui Radu Goldiş. iar în 1990 se întoarce în ţară şi susţine recital la Festivalul Mamaia.

În perioada 1992-1995 se stabileşte în Germania şi apoi revine în Romania.

CITITI SI :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/04/09/o-istorie-a-zilei-de-9-aprilie-video-3/

Bibliografie (surse):

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

  2. Domnii Ţării Moldovei, Chişinău, Civitas 2005;

  3. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric;

  4. ro.wikipedia.org.

  5. mediafax.ro;

  6. Istoria md.

  7. worldwideromania.com;

  8. Enciclopedia Romaniei.ro

09/04/2016 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , ,

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: