Orori comise de japonezi in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial surprinse de documente fotografice

 

Uzina mortii: Unitatea 731

In ultimele decenii s-a discutat foarte mult despre crimele comise de nazisti impotriva evreilor, trecandu-se insa, mai mult sau mai putin voit cu vederea atrocitatile la fel de cumplite la care s-au dedat japonezii in tarile asiatice ocupate inainte si in timpul razboiului.

 

 

 

 

 

 

 

Experimentele cu arme biologice si chimice efectuate la asa-numita „Unitate 731”, avand drept cobai civili chinezi au starnit oprobiul general, atunci cand au fost dezvaluite.

La fel, actele de canibalism comise de soldatii japonezi, ca si violurile in masa din Coreea si China.

Dupa cum se stie, „Unitatea 731” a fost principalul loc de dezvoltare si testare a armelor biologice, de catre japonezi.

Savantii de aici au incercat sa promoveze ideea de superioritate rasiala nipona si au realizat experimente absolut ingrozitoare, de vivisectii, infestare cu virusi sau paraziti, pe prizonierii chinezi, coreeni, mongoli si rusi.

Estimarile efectuate dupa razboi sugereaza ca aproape 200.000 de oameni si-au pierdut viata, in chinuri terifiante, aici.

 

 

 

Medicul criminal japonez  Shiro Ishii, cercetător militar din perioada celui de-al doilea Război Mondial.

 

 

Geniul rau al acestei unitati a fost generalul Shiro Ishii, un om de un sadism greu de imaginat, care a folosit pe post de cobai copii, femei insarcinate sau batrani.

Spre deosebire de criminalii nazisti, spanzurati la Nürnberg, medicii unitatii 731 au beneficiat de clementa ocupantilor americani: intuind foloasele pe care le-ar fi putut trage de pe urma cercetarilor biologice si imunologice realizate deja de Ishii, generalul MacArthur a insistat ca acesta sa primeasca imunitate si sa nu fie judecat pentru crime de razboi.

Asa se face ca intre Ishii şi americani a fost perfectată în anul 1948 o inţelegere in baza careia torţionarul nipon nu a fost niciodată acuzat oficial, ba mai mult a trăit liber şi s-a bucurat de toate drepturile.

Unii cercetători susţin că ar fi lucrat la Maryland, SUA, pe post  de  consilier specialist in  armamentul chimic şi biologic.

Alte surse declară că medicul terorii nu ar fi părăsit niciodată Japonia, unde a deschis o clinică în cadrul căreia oferea oricui consultaţii şi tratamente gratuite, fiind interesat în special de sănătatea copiilor.

În ultimii săi ani de viaţă s-a convertit la creştinism. A murit la vârsta de 67 de ani în urma unui cancer laringian, fără să dea socoteală pentru fapele sale în decursul aceastei vieţi.

Se presupune ca multe dintre actualele arme biologice isi au originea in experimentele socante facute de Ishii.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Daca cele mai multe fotografii din cel de-al Doilea Razboi Mondial sunt socante prin ceea ce implica in mod direct, vizual, aceasta fotografie socheaza prin ceea ce induce privitorului.

In fotografie apar doi ofiteri japonezi, Toshiaki Mukai si Tsuyoshi Noda, sprijinindu-se pe sabiile lor de samurai.

Fotografia a fost cunoscuta prin intermediul ziarelor japoneze care au publicat-o in 1937, in urma unui faimos concurs in urma caruia unul din cei doi a fost declarat invingator.

Miza: care taie mai repede cu sabia 100 de capete.

Fotografia a fost facuta pe timpul ocupatiei japoneze a Chinei, timp in care, armata japoneza a ucis mii de civili si prizonieri de razboi chinezi.

Ziarele din acea vreme spuneau ca ambii au taiat 100 de capete in acelasi timp.

 

 

 

 

 

„Hyakunin-giri kyoso”

Vestea despre „isprava” celor doi ofiteri a ajuns la Tokyo, unde doua importante cotidiene, Osaka Mainichi Shimbun si Tokyo Nichi Nichi Shimbun, au inserat-o, ca fapt divers, in paginile lor, in numerele din 30 noiembrie, respectiv 13 decembrie 1937.

Nici unul dintre ofiteri nu a fost insa pedepsit, nici macar mustruluit de superiorii sai. De altfel, militarismul japonez impunea si incuraja o atitudine dura manifestata fata de „rasele inferioare”, precum chinezii, considerati niste sclavi de care stapanii japonezi puteau dispune dupa bunul plac. „Hyakunin-giri kyoso” – intr-o traducere aproximativa „uciderea a o suta de oameni folosind sabia” s-a incheiat fara un castigator anume, cei doi protagonisti sustinand ca ar fi depasit cu mult cifra de 100 de victime, dupa patrunderea armatei japoneze in Nanjing, cand ei au participat activ la masacrul ce a urmat, scrie revistamagazin.ro.

Ca atare, pentru a transa o decizie, ei au pus alt pariu: cine ucide primul 150 de persoane cu sabia. Pentru a nu mai exista dubii, Mukai si Noda au hotarat ca de asta data sa-si decapiteze victimele si sa se fotografieze cu capatele lor retezate, drept dovada.

 

 

 

 

 

Dupa razboi, articolele din ziarele nipone au atras atentia Tribunalului Militar International pentru Orientul Indepartat si curand dupa aceea, cei doi ofiteri, acuzati oficial de crime de razboi, au fost extradati in China.

 

Aici Toshiaki Mukai si Tsuyoshi Noda au fost judecati  pentru crime de razboi, de un tribunal din Yuhuatai si au fost condamnati la moarte prin spanzurare, pedeapsa fiind executata a doua zi dupa citirea sentintei.

 

Verdictul care a facut dreptate

 

 

In 1967, Tomio Hora, profesor de istorie la Universitatea Waseda, a publicat un document de 118 pagini, referitor la crimele in masa comise de fortele japoneze in China, la Nanjing, fapt ce a declansat vii discutii in presa nipona.

In vreme ce nationalistii sustineau ca multe dintre crimele mentionate in raport fusesera inventate, pentru a blama pe nedrept armata japoneza, istoricii niponi si occidentali au dat un verdict transant: povestea era reala.

Dar lucrurile nu s-au oprit aici: in aprilie 2003, familiile lui Toshiaki Mukai si Tsuyoshi Noda au dat in judecata ziarele japoneze care publicasera articolele despre cei doi militari, sustinand ca povestea fusese inventata de reporterii lor, in cautare de senzational.

Rudele ofiterilor executati au cerut revizuirea procesului si daune morale de 36 milioane yeni (circa 300.000 dolari).

Judecatorul Akio Doi a respins insa cererea, argumentand ca exista numeroase marturii ce atesta veridicitatea pariului incheiat, printre care propriile declaratii ale celor incriminati.

S-a pus astfel capat unei controverse ce durase mai multe decenii si care, rezolvata altfel, ar fi dat apa la moara revizionistilor.

 

 

 

                                               Leonard Siffleet

 

Sergentul Leonard Siffleet a fost un luptator comando din armata australiana, care actiona in Noua Guinee, capturat de bastinasi,  si predat ulterior armatei ocupante japoneze.

Japonezii l-au torturat timp de 2 saptamani si apoi, din ordinul vice amiralului Fortelor Navale Imperiale Japoneze, Michiaki Kamada, a fost condamnat la moarte prin decapitare.

 

 

 

Siffleet a fost decapitat de catre Yasuno Chicao, un ofiter japonez, care  a ordonat unui alt soldat sa-l fotografieze, in timp ce executa ordinul. Fotografia a fost gasita de armata americana asupra unui maior japonez, in aprilie 1944.

 

 

 

 

 

Desi sunt informatii ca si altii ofiteri japonezi au executat prizoniei, aceasta fotografie este singura marturie documentata a decapitarii de catre japonezi a unui prizonier de razboi.

 

 

 

Surse: http://www.istoria-romanilor.com/fotografii-simbol-mai-putin-cunoscute-din-timpul-celui-de-al-doilea-razboi-mondial; http://mcultural.bzi.ro/pariul-celui-de-al-doilea-razboi-mondial–pariul-celor-o-suta-de-capete; http://www.lasegundaguerra.com/; http://www.descopera.ro/cultura/

Publicitate