O istorie ascunsă a celui de-al doilea război mondial

 

 

„Când a început Al Doilea Război Mondial?

Manualele de istorie şi istoricii noştri răspund prompt: Al Doilea Război Mondial a început pe 1 septembrie 1939, când Hitler a invadat Polonia. Simplu şi clar. Știm când a început, ştim cine este vinovat. Treaba e clară, nu mai avem nevoie de lămuriri suplimentare. Și dacă totusi e altfel?

Oare ce făcea Uniunea Sovietică în septembrie 1939?

Păi, ce să facă, invada Polonia pe 17 septembrie şi apoi trupele sovietice defilau cot la cot cu trupele naziste la Brest-Litovsk.

Și totuşi Uniunea Sovietică nu a avut nicio responsabilitate cu privire la declanşarea celui de Al Doilea Război Mondial!

Sa recurgem la raţionamentul lui Viktor Suvorov, din volumul sau «Spărgătorul de gheaţă», pentru a vedea care a fost rolul Uniunii Sovietice în acei ani.

Care este data intrării Uniunii Sovietice în cel de Al Doilea Război Mondial?

Toată lumea este de acord asupra datei: 22 iunie 1941, când Uniunea Sovietică a fost invadată de Germania nazistă şi aliaţii ei (printre care se număra şi România).

Aici avem de-a face cu o incoerenţă: Al Doilea Război Mondial începe pe 1 septembrie 1939, prin invadarea Poloniei de către Germania nazistă, Uniunea Sovietică se alătură invadării Poloniei pe 17 septembrie 1939 şi totuşi… Uniunea Sovietică participă la război abia din 22 iunie 1941!

Soldaţii germani şi polonezi morţi în septembrie 1939 au participat la cel de Al Doilea Război Mondial, dar soldaţii sovietici morţi în Polonia, în septembrie 1939, nu au participat la Al Doilea Război Mondial ?…

 

Cât de neutră a fost Uniunea Sovietică ?

 

În istoriografia rusă (şi nu numai!), în perioada dintre 1 septembrie 1939 şi 22 iunie 1941, Uniunea Sovietică este considerată… neutră!

Aproape doi ani de neutralitate, în care Al Doilea Război Mondial bântuia prin toată lumea, iar Uniunea Sovietică era NEUTRĂ!

A fost atât de neutră în aceşti doi ani Uniunea Sovietică, încât a reuşit să cucerească 23 de milioane de oameni, invadând câteva ţări cu adevărat neutre.

Dar să vedem în ce a constat neutralitatea Uniunii Sovietice de la 1 septembrie 1939 până la 22 iunie 1941.

Pe 30 noiembrie 1939, neutra Uniune Sovietică (neparticipantă în acel moment la cel de Al Doilea Război Mondial!), a declanşat invadarea Finlandei.

A urmat un război crâncen, care a durat până pe 13 martie 1940, încheiat cu un tratat de pace valabil şi în ziua de azi.

În timpul luptelor din Finlanda, neutra Uniune Sovietică a înregistrat 126.000 de soldaţi morţi şi dispăruţi, plus 188.000 de răniţi. Tot ca un act de neutralitate, în toamna anului 1939, Uniunea Sovietică a transmis ţărilor baltice ultimatumuri prin care a impus instalarea de baze militare sovietice.

Continuând această originală politică de neutralitate, Uniunea Sovietică a anexat ţările baltice în iunie 1940.

Tot în iunie 1940, Uniunea Sovietică a transmis României un ultimatum, prin care a cerut Basarabia şi Bucovina.

România a cedat, dar, dacă nu ar fi făcut-o, cu siguranţă am fi avut de-a face cu un alt exemplu de neutralitate, manifestat sub forma unui război. Uniunea Sovietică îşi motivează «neutralitatea» spunând că nu au existat declaraţii de război în conflictele enumerate mai sus. După această logică şi Germania nazistă a fost la fel de neutră.

Când a invadat Danemarca şi Norvegia, pe 9 aprilie 1940, Hitler nu a declarat război acestor ţări, ci a spus că a venit să le apere neutralitatea. Practic, acţiunile Uniunii Sovietice şi ale Germaniei naziste (în perioada 1 septembrie 1939 – 22 iunie 1941) sunt identice.

Și totuşi despre  Uniunea Sovietică se spune ca a fost neutră, in timp ce aproape toata lumea este de parere ca  Germania nazistă a declanşat cel de Al Doilea Război Mondial.

Pactul Ribbentrop – Molotov şi parada comună sovieto-nazistă din Brest-Litovsk

Pe 22 septembrie 1939, la Brest-Litovsk, trupele Germaniei naziste mărşăluiau alături de cele ale Uniunii Sovietice în cea mai ciudată paradă din întreaga istorie. Soldaţii a două ideologii autodeclarate ca inamice îşi dădeau mâna şi făceau schimb de ţigări, după ce sfâşiaseră Polonia.

Părintele trupelor de tancuri naziste, generalul Heinz Guderian, se saluta şi primea această ciudată paradă alături de unul dintre cei mai valoroşi comandanţi de blindate ai sovieticilor, generalul Semion Moiseevici Krivoşein.

 

 

Foto: Generalul german Guderian şi comandantul sovietic de tancuri, Semion Krivoşein la parada comuna sovieto-germană în Polonia ocupată, Brest 1939

 

Sovieticii salutau steagul cu zvastică, iar arcul de triumf al paradei reunea secera şi ciocanul cu zvastica.

Hitler şi Stalin îşi dădeau mâna zâmbind peste cadavrul Poloniei.

O paradă aproape necunoscută în istorie, ale cărei imagini au ieşit cu greu din arhive – şi este vorba de imagini provenind exclusiv din arhivele germane.

Probabil că sovieticii nu au făcut fotografii la Brest-Litovsk pe 22 septembrie 1939 – sau, dacă au făcut, atunci fotograful a murit prin cine ştie ce lagăr, iar imaginile au fost distruse.

Toată această poveste a venit ca o concluzie logică a pactului încheiat între Hitler şi Stalin prin miniştrii lor de externe, Joachim von Ribbentrop şi Viaceslav Molotov, semnat la Moscova pe 23 ­august 1939.

 

 

 

 

Foto: Semnarea “PROTOCOLUL ADIŢIONAL SECRET SOVIETICO-GERMAN – 23 august 1939 ( Pactul Ribbentrop – Molotov)

 

Cei doi dictatori şi-au împărţit atunci Europa, Polonia a fost sfâşiată în două, iar Basarabia românească a fost făcută cadou sovieticilor.

După ce Germania a atacat Polonia, pe 1 septembrie 1939, generalul Heinz Guderian a ajuns pe 17 septembrie la Brest-Litovsk, dincolo de linia de demarcaţie de pe râul Bug.

Guderian a aşteptat aici sosirea sovieticilor, care au ajuns la Brest pe 22 septembrie, sub comanda generalului Semion Moiseevici Krivoşein. Cei doi generali au căzut de acord pentru desfăşurarea unei parade comune în oraşul Brest, care a început la ora 16.

Krivoşein a exprimat, în timpul discuţiilor, speranţa că Germania nazistă şi Uniunea Sovietică vor reuşi să înfrângă inamicul comun, respectiv imperialista Mare Britanie.

Un eveniment istoric ocultat, care exprimă un adevăr geopolitic: când Rusia şi Germania îşi dau mâna, ţările din Europa de est dispar, iar Marea Britanie este izolată şi pusă în pericol.

Generalul polonez Plisowski, comandantul trupelor care au apărat Brestul, a fost luat prizonier de sovietici şi mai apoi executat în timpul masacrului de la Katyn.

 

 

 

 

Foto: Gen. Konstanty Plisowski

 

 

 

Arcul de triumf purta zvastica alături de seceră şi ciocan, cu inscripţia «Trăiască Armata Roşie, eliberatoarea clasei muncitoare din Belarus şi Ucraina de vest!»”.

 

 

 

 

 

 

Cronologia agresiunii sovietice asupra vecinilor săi europeni este următoarea:

 

 

17 septembrie 1939 – URSS atacă Polonia şi ocupă teritoriul estic al acesteia, până la limita teritoriului  polonez ocupat de Germania.

 

 

30 noiembrie 1939 – URSS atacă Finlanda şi după un război de 3 luni şi jumătate (Războiul de iarnă), ocupă 11 % din teritoriul finlandez.

 

15 iunie 1940 – URSS înaintează un ultimatum Lituaniei, care îl acceptă, în rezultat ţara fiind ocupată de sovietici, punându-se bazele RSS Lituaniene.

16/17 iunie 1940 – URSS invadează Letonia şi Estonia, la fel înaintând ultimatumuri în care se cerea instituirea de guverne pro-sovietice sub controlul Armatei roşii şi deplasarea liberă a soldaţilor ruşi pe teritoriul statelor baltice.

28 iunie 1940 – URSS ocupă estul şi nord-estul României (Basarabia, nordul Bucovinei şi ţinutul Herţa), după retragerea administraţiei şi armatei române în urma ultimatumului sovietic.

 

 

 

Toate aceste invazii şi anexări au fost făcute de sovietici până la începerea războiului lor „pentru apărarea patriei”.

Niciuna din ţările pe care le-a invadat URSS în 1939 şi 1940 nu a atacat „patria” sovieticilor.

 

 

 

 

 

Surse: http://ioncoja.ro/cine-a-inceput-al-doilea-razboi-mondial-cand-a-inceput-al-doilea-razboi-mondial/; http://www.lumeamisterelor.com;

 

CITITI SI :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2013/05/06/despre-prietenia-sovieticilor-cu-nazistii/

Publicitate