CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

O revista a presei maghiare din România, 1 – 15 februarie 2016

https://i0.wp.com/www.dantanasa.ro/wp-content/uploads/2015/05/presa_ziare_79993200.jpg

 

Revista presei de limbă maghiară din județele Covasna și Harghita în traducerea Centrului European de Studii Covasna – Harghita. 

Centrul European de Studii Covasna – Harghita 

Revista Presei Maghiare

Nr. 03 / 01-15.02.2016

Un nou protest la Târgu Secuiesc / A protestat şi preşedintele Uniunii Mondiale a Maghiarilor

Sâmbătă după-amiază (n.t. – 30.01), localnicii din Târgu Secuiesc au ieşit pentru a 27-a oară în stradă să revendice punerea în libertate a lui Beke Istvan Attila şi Szocs Zoltan – aflaţi în arest preventiv sub acuzaţia de terorism -, precum şi prezentarea probelor.

La protestul de simpatie au participat aproximativ 80 de persoane. La eveniment au fost prezenţi şi Patrubany Miklos, preşedintele Uniunii Mondiale a Maghiarilor (MVSZ), Fuksz Sandor şi Borsos Geza, vicepreşedinţii organizaţiei, respectiv viteaz Hompoth Zoltan, membru al prezidiului MVSZ, ţinând în mână bannere cu sloganul Dumnezeu este cu noi! Autodeterminare pentru poporul secui!, inscripţionate în limba maghiară şi cu caractere runice.

Beke Erno, tatăl lui Istvan Attila, li s-a adresat celor prezenţi.

A: miza este existenţa noastră! Suntem supuşi de ani de zile unui proces de restabilire, care s-a intensificat odată cu sosirea pe scenă a lui Victor Ponta şi a celor din anturajul său fastuos, şi, din păcate, nu s-a încheiat nici după eşuarea lor, ci se amplifică de la o zi la alta.

Consecinţele sunt grave şi exercită efecte negative asupra oricărui domeniu din viaţa noastră. Remarcând că manifestările antimaghiare nu generează o revoltă generală în rândurile noastre, protestează ici-colo doar grupuri mai mici, s-a prins prea mult curaj şi, în locul discreţiei iniţiale, sunt adoptate măsuri din ce în ce mai aspre împotriva noastră.

Au trecut două luni şi cerem, revendicăm zi de zi ca bomba sau componentele acesteia să fie prezentate ca probe, să fie înaintate instanţei. Acest lucru nu s-a întâmplat.

Despre ce acuzaţie de terorism putem vorbi dacă acestea nu au fost găsite nici după percheziţiile domiciliare care au durat o zi? Despre artificiile pentru tort sau despre cele 196 de petarde? Acuzaţii ridicole! Aceste măsuri antimaghiare urmăresc un singur scop bine stabilit: asimilarea şi/sau alungarea noastră, ca să scape de noi o dată pentru totdeauna.

Toth Balint, purtătorul de cuvânt din Transilvania al Mişcării de Tineret 64 de Comitate (HVIM), ne-a declarat: HVIM-iştii şi aparţinătorii tinerilor ţinuţi în arest obiectează faptul că în momentele în care au fost predate pachete sau a avut loc o întâlnire, au fost lăsaţi să aştepte ore întregi; procurorul de caz nu răspunde la telefon nici după mai multe apeluri, iar membrilor familiei lui Szocs Zoltan nu li s-a permis nicio întâlnire de când acesta a fost arestat.

Potrivit avocatului lui Szocs, în rechizitoriul acestuia nu se regăseşte motivarea măsurii de arest preventiv.

Totodată, scrisorile nu ajung la cei doi reţinuţi, lucru valabil şi invers, scrisorile trimise de ei nu ajung la destinatari. (…) Purtătorul de cuvânt a informat şi despre organizarea, în 7 februarie, la Târgu Secuiesc, a unei gale de caritate K1, banii donaţi urmând să fie folosiţi pentru acoperirea onorariilor avocaţilor celor doi HVIM-işti ţinuţi în arest.

Toth Balint a mai menţionat: au aflat cu satisfacţie faptul că Szijjarto Peter, ministrul ungar al relaţiilor economice şi afacerilor externe, a pomenit – în cadrul interviului acordat postului Tv Digi24- şi de cazul de terorism de la Târgu Secuiesc, şi conform poziţiei sale, terorismul reprezintă una din cele mai grave acuzaţii, motiv pentru care autorităţile române au o responsabilitate uriaşă să deruleze proceduri care respectă drepturile suspecţilor şi principiul transparenţei, şi care vizează dezvăluirea adevărului.

Patrubany Miklos a precizat: întregul caz pare a fi o provocare premeditată din partea puterii române. Conform informaţiilor pe care le-a obţinut, planul de regionalizare a ţării a fost finalizat şi vizează fărâmiţarea Pământului Secuiesc.

Pentru această măsură se urmăreşte crearea unei baze juridice în atmosfera de după atentatele teroriste de la Paris. Cea mai gravă acuzaţie este, peste tot în lume, cea a terorii şi terorismului. Dacă autorităţile vor reuşi să demonstreze că Pământul Secuiesc – unde secuii şi maghiarii trăiesc în masă compactă – se transformă într-un cuib al terorismului, acesta va trebui fărâmiţat în interesul eliminării pericolului, iar în această privinţă îşi va da acordul fiecare stat european şi va susţine intenţia autorităţilor în acest sens.

Această intenţie trebuie demasactă – susţine preşedintele organizaţiei mondiale -, trebuie prevenită şi trebuie revendicată o sentinţă justă pentru HVIM-işti, (…) evidenţiind în mod accentuat revendicarea autodeterminării secuieşti.

Sursa: Cotidian: Haromszek (Covasna) nr. 7710 din 01.02.2016, autor Iochom Istvan

A fost salvatorul Ungariei / L-au comemorat pe Horty Miklos

În după amiaza zilei de 9 februarie, membrii Asociaţiei Păstrătoare de Tradiţii Ordinul Cavaleresc din Transilvania, l-au comemorat pe guvernatorul ungar Viteazul Nagybanyai Horty Miklos la obeliscul ridicat în cimitirul eroilor din Sfântu Gheorghe, iar membrii contingentului Ordinului Cavaleresc din Scaunul Kezdi l-au comemorat pe Horty Miklos la cimitirul reformat din Târgu Secuiesc.

Sursa: Cotidian: Szekely hirmondo (Covasna) nr. 29 din 11.02.2016, autor Bedo Zoltan

Autonomie doar prin solidaritate naţională

După un an şi jumătate, ieri s-a întrunit din nou, la Budapesta, Consiliului Autonomiei Maghiare din Bazinul Carpatic (KMAT). Pe ordinea de zi a figurat analiza evenimentelor derulate de la ultima şedinţă, care a avut loc acum un an şi jumătate, situaţia internaţională şi europeană în contextul luptei pentru autonomie.

Tokes Laszlo, preşedintele KMAT, este de părere că autodeterminarea maghiarilor de peste hotare este acea instituţie politică şi valoare care serveşte la înălţarea naţiunii şi în care se poate echilibra politica naţională, lucru de la care nu poate lipsi solidaritatea naţională.

Citându-l pe Orban Viktor, potrivit căruia a sosit timpul încheierii conflictelor interne neproductive, Tokes a accentuat că în cazul autonomiei trebuie să fim mai presus de politica de partid. Izsak Balazs, preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc a atras atenţia asupra zilei libertăţii secuieşti care va avea loc în curând.

Ziua de 10 martie este ziua în care vom afla dacă în România este valabil dreptul de întrunire – a arătat Izsak. Potrivit acestuia, vor încerca să acţioneze împotriva proiectului privind reorganizarea administrativă, şi vor dori să-şi exprime voinţa comunităţii privind autonomia Pământului Secuiesc. Este clar că trebuie să luptăm acasă şi că atenţia îndreptată asupra noastră este pe măsura numărului de participanţi.

Izsak a mai adăugat că au încredere că vor putea demonstra că mişcarea privind autonomia nu s-a slăbit. Brenzovics Laszlo, preşedintele Uniunii Culturale Maghiare din Ucraina Subcarpatică a vorbit despre faptul că comunitatea maghiară din Ucraina Subcarpatică se află în cea mai grea situaţie din toate comunităţile maghiare de peste hotare. Si în această situaţie dificilă trebuie să-şi păstreze caracterul de maghiar – accentuat Brenzovics, adăugând că în Ucraina, în privinţa strădaniilor privind autonomia, situaţia este mai dificilă, elita ucraineană reacţionează într-un mod extrem de sensibil la orice astfel de idee.

Brenzovics a vorbit şi despre reuşitele maghiarilor de acolo în ceea ce priveşte alegerile şi şi-a exprima speranţa ca în urma descentralizării să se poată înfiinţa unităţi administrative care să ajute strădaniile maghiarilor.

Csoti Gyorgy, directorul Institutului de Apărare a Drepturilor Minorităţilor (KJI), este de părere că trebuie să luptăm pentru realizarea unei autonomii depline. Dar pentru acest lucru, în momentul când se va realiza, să mai trăiască maghiari pe teritoriile de peste hotare, este nevoie de muncă pompieristică.

Csoti a mai făcute referire şi la activitatea instituţiei, la serviciul de consiliere juridică şi a afirmat că există multe tipuri de colaborare între KMAT şi KJI. Una dintre aceste tipuri ar putea fi colaborarea în planul sistemului de monitoring privind minorităţile.

Sursa: Cotidian: Haromszek (Covasna) nr. 7721 din 13.02.2016

Sf. Gheorghe25.02.2016 Biroul de presă alCentrului European de Studii Covasna – Harghita

 

27/02/2016 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , | Lasă un comentariu

Analele france si dacii

 

Dacii în analele france

 

 

 

Carol cel Mare

 

 

Analele Regatului Francilor (latină Annales regni Francorum, Annales Laurissenses maiores; germană  Reichsannalen), reprezintă o serie de scrieri cu caracter istoric, ce ne informează despre regatul francilor și conducătorii acestuia.

Perioada istorică cuprinsă în aceste anale medievale este 741-829. Personajul central din aceste scrieri este Carol cel Mare, împăratul francilor. Informațiile din aceste anale sunt prezente și în Analele Sfântului Bertin (latină Annales Bertiniani), scrise în perioada 830-832, în Francia apuseană.

În cea răsăriteană, informațiile din Analele Regatului Francilor spuraviețuiesc în manuscrisele numite Annales Fuldenses, de la mănăstirea Benedictină Fulda. Aceste manuscrise au fost scrise aproximativ în aceiași perioadă, ca un răspuns la Annales Bertiniani.

În Annales Fuldenses găsim și informații din Annales laureshamenses, scrise la mănăstirea Laurissa.

Aceste manuscrise cuprind o perioadă istorică de 100 de ani (703-803) și au fost copiate în 835.

În Annales regni Francorum, cronicarul lui Carol cel Mare, Einhard[1] îi menționează pe daci în regiunea bazinului mijlociu și superior al Tisei, către Morava și izvoarele Oderului, în fosta Iazigie din perioada antică. După o campanie militară victorioasă a lui Carol cel Mare, aflăm că acesta „…s-a întors în Francia în triumf, trecând pe la Daci, Iazigi, Moravi…”.[2] Este evident că locuitorii regiunii dintre Pannonia Inferioară și Dacia Traiană, numiți de către franci „daci”, sunt urmașii dacilor liberi din antichitate.[3]

 

 

Harta vechii Iazigia, cîmpia panonică, sec. I d.Cr., sursă: Dragnea Mihai

Harta vechii Iazigia, Campia Panonică, sec. I d.Cr., sursă: Dragnea Mihai

 

Și geograful anonim din Ravenna atribuie Daciei teritoriul dintre Tisa și Dunăre.[4]

La vremea acestuia, teritoriul respectiv Avarica Barbaria făcea parte din Khaganatul Avar; geograful informându-ne că „în Dacia (teritoriul dintre Tisa și Dunăre) locuiesc avarii”.[5]

Ca și împăratul roman Traian, Carol cel Mare a considerat că nu este în interesul imperiului său să stapânească și Iazigia, urmând ca după cucerirea și desființarea statului avar să-și limiteze granițele Imperiului Carolingian la Dunărea panonică.

Termenul de Dacia mai apare în cronicile francilor, făcându-se referire la triburile slave ale obotriților, care, după spusele lui Einhard, locuiesc în Dacia, fiind numiți și raedenecenti.[6]

Despre acești slavi aflăm că sunt vecini al bulgarilor, având Dunărea ca linie de marcaj între Dacia si Țaratul Bulgar.

Astfel, putem trage concluzia că în secolul al IX-lea, bulgarii nu stăpâneau și teritoriul de la nord de Dunăre, așa cum afirmă istoricii lor.

DCCCXXIIII. […] Quo cum venisset et ibi natalem Domini celebrasset, allatum est ei, quod legati regis Bulgarorum essent in Baioaria; quibus obviam mittens ipsos quidem usque ad tempus congruum ibidem fecit operiri. Caeterum legatos Abodritorum, qui vulgo Praedenecenti vocantur et contermini Bulgaris Daciam Danubio adiacentem incolunt, qui et ipsi adventare nuntiabantur, ilico venire permisit. Qui cum de Bulgarorum iniqua infestatione quererentur et contra eos auxilium sibi ferri deposcerent, domum ire atque iterum ad tempus Bulgarorum legatis constitutum redire iussi sunt.” [7]

 

Note:

  1. Curtean și cronicar franc al Imperiului Carolingian (775-840). A scris în timpul împăraților Carol cel Mare și Ludovic cel Pios.
  2. ”Carolus… per Dacos, Iaziges, Marehenses in Franciam ovans rediit.” Această știre este redată în Res Gestae Avarum din anul 790.
  3. Al. Bărcăcilă, ”Dacia dela Dunăre” a analelor france din secolul al IX-lea. Evenimente și probleme, extras din ”Arhivele Olteniei”, anul XXIII-XXV, nr. 131-148, ianuarie 1944-decembrie 1946, Tipografia Colegiului Național ”Carol I”, Craiova, p.22.
  4. Ioseph Schnetz, Itineraria Romana, volumen alterum, Ravannati anonymi Cosmographia, Lipsiae, 1940, p.V.
  5. Al. Bărcăcilă, op.cit., p.24.
  6. Bernhard Walter Scholz, Nithard, Carolingian Chronicles: Royal Frankish Annals and Nithard’s Histories, University of Michigan Press, 1970, p.116.
  7. http://www.thelatinlibrary.com/annalesregnifrancorum.html

 

 

Autor: Dragnea Mihai

 Sursa: istoria.md

Bibliografie

  1. Bărcăcilă Al., ”Dacia dela Dunăre” a analelor france din secolul al IX-lea. Evenimente și probleme, extras din ”Arhivele Olteniei”, anul XXIII-XXV, nr. 131-148, ianuarie 1944-decembrie 1946, Tipografia Colegiului Național ”Carol I”, Craiova.
  2. Schnetz Ioseph, Itineraria Romana, volumen alterum, Ravannati anonymi Cosmographia, Lipsiae, 1940.
  3. Rosamond McKitterick, History and Memory in the Carolingian World, Cambridge University Press, Cambridge, 2004.
  4. ScholzBernhard Walter, Nithard, Carolingian Chronicles: Royal Frankish Annals and Nithard’s Histories, University of Michigan Press, 1970.
  5. http://www.thelatinlibrary.com

27/02/2016 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , | Un comentariu

Ziua de 27 februarie în Istoria Românilor

 

1470: Ștefan cel Mare atacă și incendiază orașul Brăila în încercarea sa de a scoate de sub influența otomană Țara Romanească și de a-l îndepărta pe Radu cel Frumos de la tron.

 

 

1711: S-a născut Constantin Mavrocordat, domnitor al Țării Românești și al Moldovei (d. 1769)

 

27 Constantin Mavrocordat

 

 

La 27 februarie 1655 – 26 iunie 1655 are loc Marea mișcare populară din Muntenia.

 

Răscoala din 1655 a avut loc în primăvara anului, ca reacție a mercenarilor seimenilor și dorobanților (majoritatea de origine sârbească), la intenția domnului Constantin Șerban de a-i concedia și expulza  din țară.

Revolta a cuprins inițial Bucureștiul, apoi toată țara. În ultimele zile ale lui februarie (pe stil vechi) cete ale răsculaților au atacat casele boierești, jefuindu-le și omorându-i pe boieri, pe soțiile și pe copii acestora. În răscoală a murit boierul Papa Brâncoveanu, tatăl viitorului domn Constantin Brâncoveanu, fiul său putând fi salvat doar pentru că a fost substituit cu un copil de țigan.

Principele Gheorghe Rákóczi al II-lea al Transilvaniei îi scria mamei sale: „voievodul din Țara Românească este la locul său, dar s-a făcut o nemaipomenită vărsare de sînge; dărăbanii seimeni nu s-au milostivit nici de boieroaicele însărcinate, nici de copiii nevinovați, au ucis nenumărați boieri; sărmanul domn Sava și Preda și-au răscumpărat viața cu mulți bani; i-au omorât fiul; i-a rămas un nepot de la fiu, în locul acestuia slujile au dat un copilaș de țigan, așa i-au scăpat viața; … mulți boieri au fugit încoace (în Transilvania, n.n.)”

Rascoala a fost înăbușită cu greutate de domnul Constantin Șerban.

 

La 27 februarie 1849 – 11 martie 1849 armata revoluționară maghiară, condusă de generalul Iosif Bem, ocupă Sibiul. Comitetul național român se refugiază în Muntenia (Valahia).

 

1866: A apărut, la Bucuresti   revista „Sarsailă” (până la 18 mai 1866), condusă de N.T. Orășanu;

 

A continuat revista „Nichipercea”, căreia i-a preluat și numărătoarea anilor și a numerelor de apariție.

 

 

 

1872: S-a născut   politicianul român Alexandru Vaida-Voievod; (d. 1950).

 

 

 

 

Om politic, medic, publicist, unul dintre liderii marcanți ai Partidului Național Român din Transilvania, apoi al Partidului Național Țărănesc. Vaida-Voevod a debutat politic în anturajul arhiducelui Franz Ferdinand, ca susținător al drepturilor românilor transilvăneni.

După Unirea Transilvaniei cu România și fuziunea naționalilor transilvăneni cu țărăniștii din Vechiul Regat, s-a numărat printre liderii marcanți ai noului Partid Național Țărănesc.

În activitatea politică, Alexandru Vaida-Voevod a ocupat timp de trei mandate funcția de premier al României, remarcându-se de asemenea la conducerea Ministerului de Interne și a Ministerului de Externe.

A sprijinit regimul autoritar al regelui Carol al II-lea, motiv pentru care i-a părăsit pe național-țărăniști și a întemeiat propriul partid.

  În 24 martie 1945 a fost arestat de autoritățile comuniste și anchetat de temutul ofițer de securitate Gheorghe Crăciun.

În 1946 a fost pus în arest la domiciliu, la Sibiu, unde și-a petrecut restul vieții, până la moartea sa în 1950, la vârsta de 78 de ani.

 

 

1882: Premiera, la Gimnaziul român din Brașov, a primei operete românești: „Crai nou”, de Ciprian Porumbescu. (27 februarie/11 martie).

 

 

1903: S-a născut Ion Irimescu, sculptor român, membru al Academiei Române (d. 2005).

 

  1918: Misiunea militară franceză, care a ajutat cu echipament, armament și muniții Armata română în cadrul Primului Război Mondial, isi termina activitatea  din România.

 

1920: A murit Alexandru D. Xenopol, economist, filosof, istoric, scriitor român (n. 1847).

1925: S-a născut Marin Constantin, dirijor român,fondatorul renumitului cor „Madrigal” ;(d. 2011).

 

1926: A decedat inBucuresti,  soprana română Elena Teodorini; (n.25 martie 1857).

 

 

În 1877 a debutat ca solistă cu tenorul Armando di Gondi în Maria di Rohan de Gaetano Donizetti la Teatrul Municipal din Cuneo. În mod gradual, timbrul vocii sale s-a transformat, trecând de la gamma contralto la cea de mezzosoprană[1].

In urmǎtorii doi ani interpreteazǎ diverse roluri de mezzosopranǎ în Alessandria, Livorno, Pisa, Chieti și la Opera din București. În 1879 debuteazǎ la Teatro dal Verme în rolul Mariei din La Fille du Regiment („Fiica regimentului”) de Gaetano Donizetti și în rolul lui Rachel, din opera Evrea („La Juive”) de Jacques Fromental Halévy.

Pe data de 20 martie 1880, la vârsta 22 ani, își face apariția pentru prima oarǎ pe scena Teatrului La Scala din Milano, în rolul Margueritei din opera Faust de Charles Gounod, devenind prima româncǎ care a cântat pe aceastǎ scenǎ. În 1881 interpreteazǎ rolul Valentinei în „Les Huguenots” de Giacomo Meyerbeer.

În toamna lui 1909 fondează Academia Theodorini, împreună cu Hariclea Darclée și Titta Ruffo.

Devine Director al Conservatorului Guvernamental din Buenos Aires în 1915.In 1918, fondeazǎ Escola superior de canto “Ars et Vox”, în Rio de Janeiro. În toamna aceluiași an se intoarce în România, la București, unde fondează Academia Nazională de Lirică.

Din anul 2002, cu ocazia aniversǎrii a 30 ani de activitate neîntreruptă, „Teatrul de Operă și Operetă” din Craiova devine Teatrul Liric „Elena Teodorini”.

 

1938: A fost promulgată noua Constituție a României.

 

 

Carol II-lea (n.1893 - d.1953), Rege al României

Carol II-lea (n.1893 – d.1953), Rege al României

Noua Constituție a României a fost promulgată prin Înaltul Decret Regal nr.1045 din 27 februarie 1938, semnat de Regele Carol al II-lea și contrasemnat de Președintele Consiliului de Miniștri, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române Miron Cristea, și de 15 membri secretari de stat. Promulgarea Constituției a avut loc în urma Plebiscitului din 24 februarie 1938. Constituția a intrat în vigoare la data promulgării ei (27 februarie 1938).

La plebiscitul asupra modificării Constituției (24 februarie 1938) erau obligați să participe toți alegătorii înscriși în listele electorale pentru Adunarea Deputaților.

Fiecare alegator și-a exprimat opțiunea prin declarație verbală, pentru sau împotriva Constituției, făcută înaintea biroului de votare.

Înalta Comisie pentru cercetarea votului dat de Poporul Român asupra modificării Constituției a fost instituită prin Decretul Majestății Sale Carol al II-lea al României, nr.902 din 20 Februarie 1938.

În urma lucrului comisiei, adunate la Ministerul Justiței în zilele de 25 și 26 februarie 1938, la cercetarea listelor de votare, s-a constatat că s-au prezentat la plebiscit 4 303 064 de votanți, dintre care au votat pentru Constituție 4 297 581 (patru milioane doua sute nouazeci si sapte mii cinci sute optzeci si unu) de votanți, împotrivă votînd 5 483 (cinci mii patru sute optzeci si trei)

Constituția din 1938 legiferează instaurarea dictaturii regale și sfîrșitul regimului parlamentar. Constituția (Constituțiunea din 1938) a fost elaborată de Istrate Micescu, reputat jurist al perioadei interbelice. Aceasta încearcă să limiteze individualismul și să dea întîietate socialului, voind să transforme statul individualist în stat comunitar corporatist.

În același timp, ea admitea proprietatea și capitalul ca drepturi inviolabile, îndepartîndu-se de la principiile Constituției din 1923, care recunoștea proprietatea ca funcție socială și revenind astfel la principiile Constituției din 1866.

Constituția de la 1938 critică regimul de partide și concentrează puterile politice în mîna regelui, care dobîndește prerogative deosebit de mari.

Constituția din 1938 a fost suspendată în vara anului 1940, ca urmare a evenimentelor care au dus la abdicarea regelui Carol al II-lea.

 

 

1948: A murit Nicodim Munteanu, al doilea patriarh al Bisericii Ortodoxe Române (1939-1948), membru al Academiei Române; (n. 1864).

 

 

 

 

 

 

 

1990: A decedat Alexandru Rosetti, lingvist și filolog român, membru al Academiei Române; (n.1895).

 

 

 

1994: Au loc alegeri legislative în Republica Moldova.

Deoarece Parlamentul din legislatura a XII-a s-a autodizolvat în scopul creării unui Parlament profesionist pe bază de pluripartitism, la 27 februarie 1994 au avut loc alegeri parlamentare (anticipate) în baza unei noi legi privind alegerea legislativului.

In urma alegerilor din 27 februarie, patru concurenţi electorali — Partidul Democrat Agrar din Moldova (43.18% din voturi), Blocul electoral “Partidul Socialist şi Mişcarea Unitate-Единство” (22%), Blocul electoral “Blocul Ţăranilor şi Intelectualilor” (9.21%) şi Blocul electoral “Alianţa Frontului Popular Creştin Democrat” (7.53%) — au depăşit pragul electoral, urmînd să fie reprezentaţi în Parlamentul de legislatura a XIII-a.

 

 

 

2009: A murit  politicianul român comunist Manea Mănescu; (n.1916).

 

 

 

 

 

A fost Ministrul de finanțe al României (1955-1957), membru al CC al PCR (1960-1979, 1982-1989) și al Comitetului Politic Executiv (1969-1979, 1984-1989).

Între 1967 și 1972 era președinte al Consiliului Economic, iar ulterior va deveni viceprim-ministru (din 1972) și prim-ministru (1974-1979).

În 22 decembrie 1989 alături de Emil Bobu, i-a însoțit pe soții Ceaușescu în elicopterul cu care au zburat din clădirea Comitetului Central PCR în care pătrunseseră revolutionarii. Deși inițial a fost condamnat la detenție pe viață pentru că, în calitate de membru al Comitetului Politic Executiv al CC al PCR, a aprobat reprimarea revoluției, ulterior pedeapsa s-a redus la 10 ani de detenție.

Conform unei prevederi din Statutul Academiei Române, sunt excluși toți acei membri care au suferit condamnări penale, a fost exclus din Academia Română.

 

 

Bibliografie (surse):

 

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

  2. http://www.worldwideromania.com;

  3. Wikipedia.ro;

  4. mediafax.ro

  5. Istoria md.

27/02/2016 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , | Un comentariu

%d blogeri au apreciat: