CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Un Eminescu despre care nu s-au știut prea multe


 

 

 

Imagine similară

Mihai Eminescu

 

Eminescu pe care îl știm mai puțin

Viața lui Mihai Eminescu a fost bântuită de lipsuri, muncă grea și dezamăgiri în viața personală. 

Chiar dacă ceea ce contează pentru posteritate este opera literară, întotdeauna suntem curioși să aflăm cât mai multe detalii din biografia sa.

Mai jos vă prezentăm câteva momente care scot la iveală trăsături ale personalității lui Mihai Eminescu.

Poetul prefera să lucreze noaptea

Cei care l-au cunoscut pe Eminescu au lăsat în urma lor memorii din care putem să spicuim câteva informații inedite despre marele poet. Teodor V. Ștefanelli descrie cum lucra Mihai Eminescu.

„Uneori era atât de adâncit în lucru, că scria până foarte târziu noaptea şi atuncea nici nu mergea seara la cină, ci trimitea pe cineva să-i cumpere pâine, brânză, o sticlă de bere şi lucra mai departe”.

Ioan Slavici i-a fost vecin de apartament și i-a cunoscut bine stilul de lucru.

„Obiceiul lui era că citea cu glas tare ceea ce îi plăcea, mai ales poeziile, şi făcea multă gălăgie când scria, se plimba, declama, bătea cu pumnul în masă, era oarecum în harţă cu lumea la care se adresa. Îi băteam în perete; el stingea lumânarea şi se liniştea, dar era de rea credinţă şi nu se culca.

Peste câtva timp, când credea c-am adormit, aprindea din nou lampa şi iar începea să hodorogească. Mă sculam atunci, mă duceam la dânsul şi-l rugam să mă lase să dorm…” (Ioan Slavici, „Amintiri”).

Rivalitatea cu Alexandru Macedonski

Eminescu a fost îndrăgostit de verișoara lui I.L. Caragiale

 

Fiica pictorului C. Lecca din Craiova și verișoara scriitorului I.L. Caragiale, Cleopatra Poenaru era o femeie divorţată cu doi copii. Fostul ei soţ, căpitanul Poenaru, divorţase de ea invocând un flagrant delict amoros cu alt bărbat.

Procesul devenise celebru în Bucureşti, dând de furcă câţiva ani tribunalelor bucureştene. Cleopatra Poenaru era cu 10 ani mai în vârstă decât Mihai Eminescu.

Poetul a cunoscut-o la Bucureşti la seratele literare, într-un moment când relația cu Veronica Micle se răcise. Cleopatra avea casă pe strada Cometa, o stradă cu plopi.

Poetul i-a numărat şi a văzut că erau fără… soţ! De aici, a apărut poezia „Pe lângă plopii fără soţ”? Cleopatra Poenaru era cunoscută drept o frivolă, care obișnuia să flirteze cu bărbații ce roiau în jurul ei, de aceea relația cu Eminescu nu a fost pentru ea decât o aventură.

„Tu m-ai ucis moraliceşte. Mi-ai rupt șira spinării, m-ai deşelat moraliceşte, încât nu mai pot avea nicio bucurie în viaţă. Mi-e atât de frig în interiorul inimii, sunt atât de bătrân, Dalilo…”, a scris ulterior poetul în însemnările sale.

Ceasul de buzunar – singura bogăție a poetului

Regina Elisabeta l-a tradus pe Eminescu

Opera lui Mihai Eminescu a fost tradusă în toate limbile europene, precum și în limbile arabă, hindi, chineză și japoneză.

Primele traduceri, în limba germană, le-a făcut chiar Regina Elisabeta a României, care l-a chemat odată la Palatul Peleș pe Eminescu, pentru a-l determina să colaboreze la proiectele ei culturale, însă el a refuzat să fie un poet de curte.

Printre traducătorii lui Eminescu se numără Lucian Blaga și poetul maghiar Ady Endre. În 2001, a apărut un volum de poezii ale lui Eminescu traduse în limba Esperanto.

SOCIETATEA CARPATII – SERVICIUL SECRET ROMAN AL DACIEI MARI

In 1882, Eminescu participa la fondarea unei organizatii cu caracter conspirativ, inscrisa de fatada ca un ONG de azi – Societatea Carpatii. Societatea isi propunea – conform Statutului, sa sprijine orice „intreprindere romaneasca”.

Se avea insa in vedere situatia romanilor din Imperiul Austro-Ungar.

Considerata subversiva de serviciile secrete vieneze, organizatia din care facea parte Eminescu este atent supravegheata. Sunt infiltrati agenti in preajma lui Eminescu, inclusiv in redactie. Manifestarile organizate de „Societatea Carpatii” ingrijorau in mod deosebit reprezentanta diplomatica a Austro-Ungariei in Romania.

„Societatea Carpatii” era un adevarat partid secret de rezerva, cu zeci de mii de membri (peste 20.000), care milita pe fata pentru ruperea Ardealului de Imperiul Austro-Ungar si alipirea la Tara, dar executa si actiuni conspirative.

 

 

 

 

 

 

 

EMINESCU URMARIT DE SPIONII AUSTRO-UNGARIEI

Intr-o nota informativa secreta din 7 iunie 1882, redactata de ministrul plenipotentiar al Austro-Ungariei la Bucuresti, Ernst von Mayr, catre ministrul Casei imperiale si ministrul de Externe din Viena se raporta:

„Societatea Carpaţii” a tinut la 4 iunie o sedinţă publică, precedată de o consfătuire secretă. Despre aceasta am primit din sursa sigura (ceea ce inseamna nota unui agent infiltrat in organizatie – n.n.) urmatoarele informatii: subiectul consfatuirii a fost situatia politica.

S-a convenit acolo sa se continue lupta impotriva Monarhiei austro-ungare, dar nu in sensul de a admite existenta unei „Romanii iredente”.

Membrilor li s-a recomandat cea mai mare precautie. Eminescu, redactorul principal al ziarului „Timpul”, a facut propunerea de a se incredinta studentilor transilvaneni de nationalitate romana, care pentru instruirea lor frecventeaza institutiile de invatamant de aici, sarcina pe timpul vacantei lor in patrie, sa contribuie la formarea opiniei publice in favoarea unei „Dacii Mari”.

Sacareanu, redactorul adjunct de la „Romana libera”, a dat citire mai multor scrisori din Transilvania adresate lui, potrivit carora romanii de acolo ii asteapta cu bratele deschise pe fratii lor”. (Arhivele St. Buc., Colectia xerografii Austria, pach. CCXXVI/1, f.189-192, Haus – Hof – und Staatsarchiv Wien, Informationsburo, I.B.- Akten, K.159)

Un alt un raport confidential catre Kalnoky, ministrul de Externe al Austro- Ungariei, informa despre o alta adunare a Societatii Carpatii, din care rezulta ca un anume Lachman, redactor la ziarul Bukarester Tageblatt si foarte activ spion austriac, avea ca sarcina urmarirea pas cu pas mai ales a lui Eminescu.

In contextul notei informative se mai numeste un agent din vecinatatea imediata a lui Eminescu, care ar fi putut fi chiar vicepresedintele Societatii Carpatii, despre care se scrie negru pe alb ca este nici mai mult nici mai putin decat… spion austriac.

(Numele acestuia reapare ulterior in procesul verbal adresat de comisarul Niculescu cu ocazia arestarii lui Eminescu: „informat de d.d. G. Ocasanu si V. Siderescu ca amicul lor d-l Mihai Eminescu, redactorul ziarului Timpul, ar fi atins de alienatie mintala”).

PATRIOŢII ROMÂNI URMARITI SI DE RUŞI

Eminescu avea o statura publica impresionanta si era perceput drept un cap al conservatorismului dar si al luptei pentru unitate nationala, coordonata ulterior printr-o intreaga retea de societati studentesti din orase centre universitare din cuprinsul monarhiei Austro-Ungare.

S-a creat un fel de „reţea” care avea ca obiectiv direct lupta pentru unitatea politica a romanilor.

Pe lângă Societatea Carpaţii, au mai aparut la Budapesta Societatea „Petru Maior”, la Viena „Romania juna”, la Cernauti „Junimea”, „Dacia”, „Bucovina si Moldova”, in Transilvania societatea „Astra” si, in vechea Romanie, „Liga pentru unitatea culturala a tuturor romanilor in vechea Romanie”, care avea filiale inculsiv la Paris.

Toate aceste organizatii se aflau in obiectivul serviciilor secrete ale Rusiei ţariste si Austro- Ungariei, fiind intens infiltrate şi supravegheate.

Colecţia arhivelor politice vieneze cuprinde numeroase rapoarte similare cu notele informative care priveau activitatea lui Eminescu, considerat un lider primejdios.

INCOMODUL EMINESCU

Baronul von Mayr, ambasadorul Austro-Ungariei la Bucuresti, il insarcinase pe F. Lauchman in acest sens:

„Eminescu este in permanenta urmarit de F. Lachman, agent austro-ungar care avea sub observatie miscarea „iridenta” a ardelenilor din Bucuresti si ale carui rapoarte sunt astazi cunoscute”.

In 1883, Eminescu realizeaza un tablou al maghiarizarii numelor romanesti in Transilvania si il ridiculizeaza pe regele Carol I pentru lipsa sa de autoritate.

Condamna guvernul liberal pentru politica externa si interna, denunta cardasia conservatorilor cu liberalii si devine o povara incomoda pentru toata lumea. Tiradele si intransigenta sa deranjau pe toata lumea. 

O nota informativa a baronului von Mayr, denunta articolul lui Eminescu din „Timpul”, privitor la expansiunea catolicismului in Romania.

Eventualitatea ca acesta sa devina candva parlamentar – ca multi alti ziaristi, ar fi fost nefasta pentru puterile externe din jurul Romaniei, deoarece ar fi putut genera un curent politic ostil si neconvenabil intereselor acestora. 

In 28 iunie 1883 se strange laţul… Este luat pe sus de politie şi bagat cu forta la ospiciu.

Sunt încălcate desigur toate normele legale şi i se înscenează unul dintre cele mai murdare procese de defăimare si lichidare civilă, la care au participat inclusiv „apropiaţi” interesaţi prin diferite mijloace.

 

Ziua de 28 iunie 1883 este o zi foarte importanta pentru istoria si politica Romaniei, nu doar datorita arestarii lui Eminescu.

Exact în aceasta zi, Austro-Ungaria a rupt relatiile diplomatice cu statul roman timp de 48 de ore, iar von Bismark i-a trimis o telegrama lui Carol I, prin care Germania ameninta cu razboiul. |n cursul verii, Imperiul Austro-Ungar a executat manevre militare in Ardeal, pentru intimidarea Regatului Romaniei, iar presa maghiara perorase pe tema necesitatii anexarii Valahiei. Imparatul Wilhelm I al Germaniei a transmis de asemenea o scrisoare de ameninţări, în care soma România să intre în alianţa militară, iar Rusia cerea, de asemenea, satisfactii.

INTERZIS SI INTERNAT

Guvernul a desfiintat „Societatea Carpatii” chiar la cererea reprezentantului Austro-Ungariei la Bucuresti, baronul Von Mayr, cel care se ocupa cu spionarea lui Eminescu.

Odata cu arestarea si internarea la balamuc a lui Eminescu au fost organizate razii si perchezitii ale sediului „Societatii Carpatii” au fost devastate sediile unor societati nationale, au fost expulzate persoane aflate pe lista neagra a Vienei si au fost intentate procese ardelenilor.

Exact in aceasta zi trebuia de fapt sa se semneze Tratatul secret de alianta dintre Romania si Tripla Alianta, formata din Austro-Ungaria, Germania si Italia. Tratatul insemna aservirea Romaniei Austro-Ungariei in primul rand, ceea ce excludea revendicarea Ardealului.

Bucurestiul era dominat de ardeleni, care, ridicau vocea din ce in ce mai puternic pentru eliberarea Ardealului, pentru drepturile romanilor asupriti de unguri. Eminescu era in centrul acestor manifestari.

Tratatul urma sa interzica brusc orice proteste pentru eliberarea Ardealului, iar conditia semnarii tratatului era anihilarea revendicarii Ardealului de la Bucuresti.

SUPRIMAREA SA INCEPE DE LA 33 DE ANI „Directiva de sus” s-a aplicat la diferite nivele.

Declararea nebuniei lui Mihai Eminescu este unul dintre ele.

Asa-zisele „interese de stat” l-au nimicit pe tanarul redactor – potentiala mare figura politica a Romaniei Mari, tocmai in anul cand implinea 33 de ani, varsta jertfei lui Ioan Botezatorul si a lui Iisus.

Tratatul a fost semnat pana la urma in septembrie 1883, ceea ce a mutat lupta ardelenilor in Ardeal. Ce urmeaza in anii urmatori este un cosmar – bine regizat, in care rolurile sunt asumate de personajele politice ale vremii.

Distrugerea lui Eminescu a fost  deliberata si va duce la moartea sa.

Politia i-a sigilat casa, Maiorescu i-a ridicat manuscrisele si toate documentele (motivand sa nu fie distruse) – depunandu-le la Academie dupa ani buni. Eminescu nu si-a mai vazut niciodata corespondenta, cartile, notele.

In manuscrisele din acei ani, cele care au scapat nedistruse de Maiorescu sunt insemnari derutante, care arata nivelul la care era hotarat sa actioneze Eminescu ca lider al „Societatii Carpatii”.

Planurile lui Eminescu vizau contracararea consecintelor unei aliante a  Romaniei cu lumea germana, proiecte cu adevarat „subversive”, mergand pana la o rasturnare a lui Carol I.

Este usor de inteles ca actiunile sale au fost dejucate prin metodologia tipica „masurilor active” specifice serviciilor secrete de acum dar si de atunci. Nimic nou sub soare pe campul „operativ”. 

EMINESCU NU A FOST NEBUN

Abia recent s-a dovedit, prin contributia unor specialisti in medicina legala – cum este Vladimir Belis, fost director al Institutului de Medicina Legala, sau cu aportul doctorului Vuia, ca mitul bolilor sale a fost o intoxicare de cea mai joasa speta.

Punand cap la cap toate dovezile stranse ani de zile, Ovidiu Vuia scrie: „Concluziile mele, ca medic neuropsihiatru, cercetator stiintific, autor a peste 100 de lucrari din domeniul patologiei creierului, sunt cat se poate de clare. Eminescu nu a suferit de lues si nu a avut o dementa paralitica”.

Lui Eminescu i s-a facut autopsia in ziua de 16 Iunie 1889, existand un raport depus la Academie, nesemnat insa.

Creierul sau, dupa autopsie, s-a constatat ca are 1495 de grame, aproape cat al poetului german Schiller.

Iar apoi este „uitat” pe fereastra, in soare…

Creierul sau era o dovada stanjenitoare a falsitatii teoriei sifilisului – deoarece aceasta boala mananca materia cerebrala. |n manualele de astazi continua prezentarea deformata a adevarului in ce il priveste pe Eminescu.

Propagarea operatiunii de dezinformare in care cad multi, din necunostinta de cauza, este inceputa de pe vremuri de serviciile secrete al Austro-Ungariei si continuata apoi de dusmanii Romaniei.

„Tinta”“ Eminescu inca preocupa diferite cancelarii si „grupuscule elitiste” – in fapt extensii ale unor grupuri de putere care isi perpetueaza misiunea de destructurare a valorilor simbolice ale Romaniei.

Pe scurt:



–  Ultima poezie tipărită în timpul vieții poetului, este „Kamadeva”si a fost  publicată în revista ieșeană „Convorbiri Literare” în data de 1 iulie 1887.
– Există un singur film despre viața lui Mihai Eminescu, „Luceafărul”, regizat de Emil Loteanu, și apărut în anul 1987.

Poetul apare ca personaj secundar și în pelicula „Un bulgăre de humă” (1989) al lui Nicolae Mărgineanu. Filmul relatează viața matură a scriitorului Ion Creangă.

– Eminescu este numele unui  crater de pe planeta Mercur (craterul care se vede în centrul imaginii), cu un diametru de 125 de kilometri.

 

– 9495 Eminescu este un asteroid descoperit în 1971, la Observatorul Palomar, California. Diametrul asteroidului este de circa 6 km, iar acest corp ceresc se poate apropia la 140 milioane km de Pământ.

Când fost descoperit la 26 martie 1971, de către astronomii americani, aceștia l-au numit simplu 9495.

 

 

 

 

  În anul 2000, an care a fost declarat „anul Eminescu”, președinta Comitetului Național Român de Astronomie, Magda Stavinschi, a anunțat că Uniunea Astronomica Internațională (IAU) i-a atribuit asteroidului 9495 numele genialului nostru poet, Mihai Eminescu.

 

 

 

Sursa: Ion Macovei, Timpul md; stiri.botosani.ro /Despre+un+Eminescu+necunoscut+romanilor+de+astazi

Anunțuri

16/01/2016 - Posted by | MARI ROMANI | , , , , , , , ,

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: