CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Iubita de suflet a domnului Vlad Ţepeş


Taina lui Vlad Ţepeş – iubirea din Corona

O cronică transilvană din secolul al XVIII- lea dezvăluie mai multe aspecte legate de marea iubire ce a purtat-o Vlad Tepes, Katharinei, o frumoasă sasoaică din  Brasov.

Se pare ca documentul transilvanean scoate la lumina o „taina de suflet“ a principelui muntean, cunoscut mai mult pentru cruzimea sa, decat pentru romantism: dragostea pentru o fata săsoaică din Schei.

Povestea începe aşa …

În anul 1455, lui Vlad Tepes i se încredinţează apărarea flancului sudic transilvănean de năvălirile otomane.

În acelaşi an, spre sfârşit, se arăta în „Cronica transilvană“, Prinţul Vlad Ţepes, guvernator militar si Duce de Fagaraş şi Amlaş, a început în Corona (Brasovul de astazi), o idila cu una dintre cele mai frumoase fecioare ale cetăţii, la mâna căreia aspirau deja trei pretendenţi bine vazuti din Patriciatul Sasesc.

 

 

Katarina din Corona

Fermecatoarea săsoaica se numea Katharina, era fata ţesatorului  Thomas Sigmed-Siegal,  venit din Flandra la Brașov pentru a-i învăța pe cei tineri artele textile și a Suzannei Lorencz, o femeie de viță nobilă din familia Frone-Weis.

Katharina s-a nascut, conform documentelor gasite de cercetatoarea Bertha Krauser, la 29 aprilie 1438.

Tatăl ei, Thomas Siegel, ajunsese  zunftmeister (staroste) al breslei tesatorilor din Seilergrasse – Ulita Funarilor, astazi Str. Castelului din Brasov .

Cand Katharina era incă o copila, casa tatălui sau a fost mistuita de un incendiu. Ramaşi săraci, parinţii săi au trimis-o, in 1450, la Mânăstirea Franciscanelor din Mahlersdorf.

A stat acolo 5 ani, dar frumuseţea ei a fost remarcată si i-a dus vestea ca e «fara pereche» în cetatea Brasovului: işi purta parul blond dupa obiceiul sasesc, in lungi cozi impletite, iar ochii sai albaştri si talia zveltă au fermecat multi barbaţi din cetate, dar si pe altii, veniti din Transilvania, din Tara Barsei ori chiar din Flandra. 

Dupa cinci ani, vazând ca era curtata de multi pretendenti, parinţii au  scos-o pe Katharina din manastire. Avea 17 ani.

Se spune ca Vlad Dracula îl cunostea pe  batranul Thomas Siegel, tatal Katharinei, înca din 1438, cînd acesta fusese luat rob la turci, iar tatal sau, Vlad voievodul, insistase pe lânga bey sa-l elibereze.

Sarac, bolnav şi rămas fara casă, fostul staroste al ţesatorilor locuia acum împreuna cu familia sa la rudele soţiei, Susanna, născută Fronius, în aşa-numitul imobil „Tartler“.

Ca o paranteză, casa există şi astăzi şi se află pe strada Poarta Schei nr. 14.

Întîlnirea cu Vlad Dracula si Katharina a avut loc într-o dimineata geroasă de decembrie.

Asa cum era obiceiul în cetate la acea vreme, fiecare familie trebuia sa asigure prin rotatie si hrana soldatilor si aparatorilor bastionului breslei de care apartinea.

În acea dimineata era rîndul familiei batrînului Siegel. Katharina se chinuia sa traga la deal o sanie mare si încarcata cu vîrf, la care împingeau si verisoarele ei.

Cînd a vazut-o sus la Bastion, Vlad Dracula, care tocmai se afla atunci acolo cu ofiterii sai, a sarit s-o ajute, spre uimirea tuturor. Desi era speriata din cauza grozaviilor pe care le auzise despre celebrul principe, fata a fost impresionata de gestul sau… Adevarul a fost ca Vlad – la vederea frumoasei tinere cu ochii ei mari si albastri si cozile aurii, foarte lungi si bogate, a fost lovit de o dragoste atît de napraznica încît nu a mai luat în considerare sfaturile apropiatii sai care îl avertizau despre implicatiile si pericolele la care se expune prin aceasta legatura. Se pare ca, tot din acel moment, a uitat si de toate celelalte aventuri pe care le întretinea în cetatea Coronei“, printre care Ursulla (din Schassburg / Sighisoara), Erika (din Bistrita) si Lize (din Hermannstad / Sibiu), povesteste  fosta profesoara de istorie Bertha Diana Krauser, cea care a pus cap la cap toate detaliile cronicii transilvanene.

 

 

 

 

 

 

Idila lui Vlad cu Katharina a creat mare nemulţumire în rândul patriciatului săsesc, mai ales ca familiile care şi-ar fi dorit-o drept noră pe frumoasa Katharina erau dintre cele mai importante în comunitatea breslelor săseşti.

In ultima zi a lui aprilie 1459, Vlad Dracul a tras in ţeapa un grup de negustori din cetatea Coronei, pe care-i bănuia de multe intrigi.

In timpul carnajului, la urechile lui Tepes a ajuns o veste care l-a infuriat cumplit: nevestele negustorilor atacasera familia Siegel, o batusera pe Katharina, care astepta al doilea copil, o pusesera la Stalpul Infamiei (in actuala Piata a Sfatului din Brasov) si-i taiasera cozile.

Atunci, Tepes a amenintat ca da foc intregii cetati daca i se va mai face vreun rau Katharinei si familiei sale.

Ca s-o scape pe femeia iubita, i-a eliberat pe ceilalti negustori saşi ce urmau a fi omorâţi.

Legenda spune ca Ţepes ar fi reusit sa recupereze una dintre cosiţele Katharinei, pe care o păstra pe o pernuţă, intr-un dulap. Intr-o zi, a surprins-o pe sotia sa ca umbla in dulap, s-a suparat foc si a batut-o.

In vara lui 1460, Vlad Tepes coresponda intens cu noul Suveran Pontif, Papa Pius II, către care a adresat, pentru a doua oara, rugamintea de acordare a unei scrisori de indulgenta pentru a i se anula casatoria cu prima sotie (Anastasia Holszanska, nepoata Sofiei a Poloniei).

Vroia să o ia in casatorie pe Katharina, dar rigorile religiei nu îi permiteau.

Legende locale relatează că în 1462, Anastasia s-a sinucis, aruncandu-se dintr-un turn in râul ce inconjura cetatea.

Ramas văduv, Vlad a avut de gând sa o ia de nevastă pe frumoasa Cetaţii, cu care avea deja trei copii: Vladislav „Laszlo” (n. 1456), Catherina (n. 1459) si Christian (n. 1461), dar nu şi-a mai putut duce planul la bun sfîrsit, din cauza complotului caruia i-a cazut victima şi care s-a finalizat cu arestarea si întemniţarea sa de către regele Ungariei, Mathias Corvin, de unde a fost eliberat cu condiţia sa o ia in casatorie pe matusa acestuia, Elisabeta Corvin de Hunyadi.

Astfel, Tepes a ratat oficializarea relaţiei sale cu Katharina. Insa a mai avut cu aceasta inca doi copii – Hanna (n. 1463) si Sigismund (n. 1468).

Katharina insa i-a ramas aproape lui Vlad Tepes chiar si dupa caderea acestuia de pe tron, in 1462, iar Ţepes s-a ingrijit copiii sai, Vladislav, Catherina, Christian, Hanna si Sigismund,lăsându-le mostenire pamânturi si case, asa cum atestă carţile funciare din 1850 ale familiilor Draguly, Laszlo (Ladislau) sau Siegel (numele de fata al Katharinei).

Asasinarea voievodului muntean in decembrie 1476 sau ianuarie 1477, a pus capăt celei de-a doua domnii şi dragostei dintre el si Katharina.

Istoricul Krauser presupune ca frumoasa Cetaţii Coronei, ajunsa la  39 de ani, s-ar fi intors la manastire.

Din cei 22 de ani de iubire mistuitoare, a ajuns până în zilele noastre  o poveste superbă despre iubirile acelei vremi.

În casa din Brasov, Strada Poarta Schei nr. 14, funcţioneaza astăzi o gradiniţă.

 

Sursa: transilpedia.ro/

Bibliografie:

Articolul „Iubirea lui Vlad Dracula din Brasov” de Bianca Poanca Popa, publicat în Monitorul Expres din 14.04.2004.

Articolul „Marea iubire a unui sangeros voievod”, de Tatiana Dabija, publicat în Jurnalul National din 7.06.2004.

Anunțuri

23/11/2015 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , ,

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: