ASPECTE MAI PUTIN CUNOSCUTE ALE UNIRII BASARABIEI CU ROMANIA

 

 

FOTO: MEMBRII SFATULUI  TARII (Parlamentul guberniei Basarabia, după proclamarea Republicii Democratice Moldovenești independente). Sfatul Tarii a fost organul legislativ al noii republici, care avea să proclame Unirea cu Regatul României în 1918.

 

 

 

…În ianuarie 1918, atât România cât şi Republica Democrată Moldovenească, se găseau într-o situaţie extrem de delicată.

Guvernul român era presat de Puterile Centrale să negocieze o pace umilitoare, în timp ce Basarabia trebuia să facă faţă unei Ucraine expansioniste.

Guvernul Averescu trebuia să facă faţă pretenţiilor Puterilor Centrale care cereau cedarea Dobrogei, modificarea graniţei pe Carpaţi, schimbarea dinastiei, demobilizarea armatei, mari concesii economice etc.

 

Pe cale diplomatică se reuşise menţinerea statului român.La 25 februarie/5 martie s-a semnat Protocolul de la Buftea, care prelungea cu 14 zile armistiţiul cu Puterile Centrale, odată cu acordul de satisfacere în masă (în semn de protest) a tuturor pretenţiilor Puterilor Centrale.

La Buftea, Ucraina trimitea o notă prin care susţinea că „Basarabia din punct de vedere etnografic, economic şi politic, formează o unitate indivizibilă cu teritoriul Ucrainei”.

Era aşadar evident că Republica Democratică Moldovenească nu putea rămâne independentă, însă momentul pentru unire nu era oportun.

Unirea trebuia amânată pentru a nu periclita soarta Dobrogei, la rândul ei revendicată de Bulgaria şi cerută în schimbul Basarabiei.

Generalul Averescu avea să replice delegaţiei austro-ungare: „Voiţi să ne luaţi ceea ce este al nostru, adică Dobrogea şi să ne daţi în schimb ceea ce nu este al vostru: Basarabia”.

 

În cursul lunii martie devenea tot mai evident că unirea Basarabiei cu România era singura soluţie pentru tânăra republică moldovenească, soarta ei ca stat independent fiind periclitată de intenţiile de anexare a Ucrainei.

Rada ucraineană, care semnase pacea cu Puterile Centrale, făcea presiuni mai ales pentru anexarea unor părţi ale Basarabiei, precum Ţinutul Hotinului şi Cetatea Albă.

 

Curentul care cerea unirea devenise de nestăvilit. Contactele basarabenilor cu factorii politici şi cu presa de la Iaşi erau tot mai intense, ziare precum „Cuvânt Moldovenesc”, „Ardealul”, „România Mare”, „Sfatul Ţării”, nu conteneau să scrie pe seama unirii, sporind sentimentul de proprie conştiinţă naţională.

Elitele culturale de pe ambele maluri ale Prutului se întâlneau la 1 martie la Iaşi, unde aveau să cadă de acord asupra necesităţii istorice a acestui mare pas.Zemstva din Bălţi anticipa timpii şi declara oficial că cere unirea Basarabiei cu Regatul României, chemând şi administraţiile locale să urmeze exemplul.Soluţia impasului urma să vină de data aceasta de jos.

În acest context, la Iaşi au început discuţiile legate de modalitatea de realizare a Unirii şi s-a decis soluţia deliberării în Sfatul Ţării. În cadrul şedinţei guvernului de la Iaşi din 23 martie, la care au participat şi Inculeţ, Ciugureanu şi Constantin Stere, s-a decis trimiterea unei delegaţii la Chişinău, care să supună chestiunea unirii în Sfatul Ţării.

Constatin Stere a sosit la Chişinău în 24 martie, iar în 26 martie a ajuns şi primul-ministru Alexandru Marghiloman.

În după-amiaza zilei de 27 martie 1918 s-a deschis şedinţa Sfatului Ţării pentru adoptarea unirii.

Au luat cuvântul preşedintele Ion Inculeţ şi prim-minstrul român Alexandru Marghiloman, ca reprezentant al guvernului român.

 

După aceasta, reprezentanţii români s-au retras pentru a permite desfăşurarea nestingherită a lucrărilor.

La propunerea Blocului Moldovenesc, Constantin Stere a fost cooptat în Sfat.

Acesta spunea: „Astăzi noi trebuie să hotărâm ceea ce va avea o importanţă hotărâtoare asupra soartei viitoare a poporului nostru.

Mersul de fier al istoriei pune asupra umerilor noştri o răspundere pe care noi n-o putem ignora cu nici un fel de sofisme”.

După exprimarea părerilor din partea grupurilor politice şi a minoritarilor, care, cu excepţia polonezilor, au declarat că se vor abţine, s-a trecut la vot.

 

 

 

 

 Foto: Membri ai  Sfatului Ţării –  sala în care s-a semnat Actul Unirii

 

 

Unirea a fost aprobată cu 86 de voturi pentru, 3 contra şi 36 abţineri.„În numele poporului Basarabiei, Sfatul Ţării declară: Republica Democratică Moldovenească (Basarabia) în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani, din trupul vechii Moldove.

În puterea dreptului istoric şi dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-şi hotărască soarta lor de azi înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu mama ei România.

Trăiască unirea Basarabiei cu România de-a pururi şi totdeauna!

 

În primii ani de după unirea cu România, în Basarabia au apărut şi activat mai multe organizaţii pretins revoluţionare, care militau pentru ruperea Basarabiei şi anexarea ei la Ucraina sau la Rusia. Multe dintre ele îşi aveau centrul la Odesa.

Spre exemplu, astfel de organizaţii erau „Societatea pentru salvarea Basarabiei”, o organizaţie cu caracter propagandistic sau „Comitetul Militar de Salvare a Basarabiei”.

Efectele unirii au fost anulate după 22 de ani, în anul 1940.

 

În baza pactului secret Ribbentrop-Molotov, Rusia sovietică a anexat Basarabia, nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa.

După reocuparea Basarabiei de trupele sovietice, în 1941, împotriva celor care au votat în Sfatul Ţării unirea, s-a dus o puternică campanie de intimidare.

Serviciile sovietice de informaţii încercau prin diverse presiuni să obţină declaraţii false cu privire la coruperea membrilor de către statul român.

Este de remarcat atitudinea dârză a unor deputaţi – Ion Codreanu, Emanuil Catelli, Constantin Leancă, Nicolae Secarp – care au afirmat că“Au votat Unirea pentru că aşa le-au cerut convingerile şi conştiinţa românească.Republica Sovietica Moldovenească actuală este un instrument de dezbinare a poporului român.

Basarabia, fiind plămădită cu sângele şi oasele strămoşilor lor, va rămâne întotdeauna românească şi, orice ar face sovietele, ea fiind a românilor, tot lor le va reveni.”

Cea mai mare parte a membrilor Sfatului Ţării rămaşi în teritoriile ocupate, aveau să moară în închisorile sovietice.

Printre ei şi cei cativa care s-au opus Unirii…

Dosarul cu nr. 824 (care se păstrează în arhiva Serviciului de Informație și Securitate al R. Moldova), intentat celor 13 deputați în Sfatul Țării și unui fost ministru al Republicii Democratice Moldovenești, capturați de bolșevici în vara anului 1940, avea să facă un drum la Moscova, pentru aprobare.

De fapt, nimic surprinzător, întrucât orice mișcare în Basarabia de după 28 iunie 1940 trebuia aprobată de metropolă.

 

 

 Nikolai Sazîkin

 

De data aceasta, NKVD-istul nr. 1 al RSS Moldovenești, maiorul Sazîkin, atribuind acestui dosar o importanță deosebită, îl expediază comisarului poporului al Afacerilor Interne din Uniunea Sovietică, Lavrenti Pavlovici Beria, pentru a i se permite organizarea unui proces public.

La sigur, Sazîkin a urmărit și un scop propriu – o steluță pe epoleți sau o altă recompensă, căci, considera el, capturarea acestor demnitari a fost o operație de succes a nou-formatului NKVD moldovenesc.

Iată ce îi scria Sazîkin lui Beria:

„Strict secret

Comisarului Poporului al Afacerilor Interne din Uniunea Sovietică, Comisarului Securității de Stat de rangul I Tov. Beria L. P.

Vă expediez pentru examinare dosarul penal referitor la 14 persoane, membri activi ai mișcării contrarevoluționare „Blocul Moldovenesc” și „Sfatul Țării”.

 

În dosar sunt incluși:

 

1. Uncu Feodor Mihailovici, 1887 anul nașterii, fost deputat în „Sfatul Țării”, până la arestare a fost funcționar înalt.

 

2. Cojuhari Feodor Petrovici, 1879 a. n., colonel al armatei țariste. Ministru al Apărării în „Sfatul Țării”. Ulterior a fost deputat în Parlamentul României.

 

3. Neaga Feodor Ivanovici, 1878 a. n., până la arest a fost moșier.

 

4. Bodescu Vladimir Gheorghievici, 1868 a. n., naționalist de marcă. Procuror al Curții de Apel.

 

5. Ignatiuc Ivan Gheorghievici, 1893 a. n., până la arest a fost moșier.

 

6. Sinadino Pantelimon Victorovici, 1875 a. n., din 1907 până la 1917 membru al Dumei de Stat a fostei Rusii Țariste. Moșier. Până la 1918 avea 4.500 ha.

 

7. Bivol Constantin Vasilievici, 1885 a. n., moșier.

 

8. Codreanu Ivan Stepanovici, 1879 a. n., până la arest a fost moșier.

 

9. Cotelli Emanuil Grigorievici, 1883 a. n., fost ofițer al armatei țariste, până la arest a fost moșier.

 

10. Știrbeț Luca Dimitrievici, 1889 a. n. , membru marcant al partidului țărănist, până la arest a fost moșier.

 

11. Baltaga Alexandr Stepanovici, 1861 a. n., fost deputat în „Sfatul Țării”, are 12 ordine și medalii ale guvernului român, până la arest a fost mitropolit al Basarabiei.

 

12. Secara Nicolai Grigorievici, 1894 a. n., fost locțiitor al Ministrului Apărării în „Sfatul Țării”. Până la arest a fost moșier.

 

13. Turcuman Grigorii Nicolaevici, 1890 a. n., fost ofițer al armatei țariste. Până la arest a fost moșier.

 

14. Botnariuc Stepan Mefodievici, 1875 a. n., membru marcant al partidelor burgheze. Până la arest a fost moșier.

 

În timpul cercetărilor, s-a confirmat întrutotul că aceste persoane, în anul 1918, au săvârșit ruperea cu forța a Basarabiei de la Uniunea Sovietică și au alipit-o la România, fapt pentru care au primit de la guvernul român câte 50 ha fiecare.

Plus la aceasta, aceste persoane au exercitat o activitate contrarevoluționară pe teritoriul Basarabiei până în ziua venirii Armatei Roșii.

Activitatea lor criminală în fața poporului moldovenesc a fost demonstrată întrutotul, atât prin materialele anchetei, cât și prin documentele ridicate din arhiva de stat română și arhiva siguranței.

Atribuind acestui dosar o importanță politică mare, dar și de agitație pentru truditorii Moldovei, prin vânzarea fățișă a Basarabiei prin intermediul afacerilor tainice a „Blocului Moldovenesc” cu guvernul român și Rada Ucraineană, rog să aprobați organizarea unui proces public pentru acest caz.

Dosarul penal nr. 824, în 3 volume, privind participanții contrarevoluționari din „Blocul Moldovenesc” și Sfatul Țării.

Comisarul Poporului al Afacerilor Interne din RSSM, maior al Securității de Stat Sazîkin. 15 septembrie 1940 Nr. 603 or. Chișinău. Dosarul, după ce se află mai mult de patru luni la Moscova, se întoarce la Chișinău, fără careva indicații. Lavrenti Beria nu avea timp să se ocupe și de soarta celor 14 nefericiți basarabeni.

Veneau vremuri tulburi peste URSS. Derutat că n-a primit nicio indicație, anchetatorul Cerepanov constată acest fapt printr-un certificat.

Certificat Dosarul de anchetă nr. 824, privind învinuirea foștilor membri ai guvernului contrarevoluționar „Sfatul Țării” și „Blocul Moldovenesc”, a fost expediat la NKVD URSS, unde s-a aflat de la 15 septembrie 1940 până la 28 ianuarie 1941.

Cauzele reținerii acestuia la NKVD,in  URSS, nu sunt cunoscute nouă.

Anchetator superior al secției anchetă a NKVD RSSM, locotenent inferior al Securității de Stat Cerepanov. 17.II.1941.

Nu s-a reușit desfășurarea unui proces public. Dar, și fără procesul public, figuranții acestui dosar n-au supraviețuit.

Toți au fost exterminați în gulagurile sovietice.

 

Iată soarta lor :

 

1.Teodor Uncu (n. 1881, com. Isacova, jud. Orhei – † 22.XI.1940, penitenciarul din Chișinău);

 

2. Teodor Cojuhari (n. 3.V.1879, or. Chișinău – † 23.I.1941, penitenciarul din Chișinău);

 

3. Teodor Neaga (n. 8.III.1880, com. Suruceni, jud. Chișinău – † 6.XII.1941, Gulag, Penza, Rusia);

 

4. Vladimir Bodescu (n. 4.III.1868, com. Durlești, jud. Chișinău – † 28.XI.1941, Gulag, penitenciarul nr. 4 din or. Cistopol, RASS Tătară);

 

5. Ion Ignatiuc (n. 15.II.1893, com. Prepelița, jud. Bălți – † 26.I.1943, Gulag, RASS Tătară);

 

6. Pantelimon Sinadino (27.VII.1875, Chișinău – † Gulag, URSS, ?);

 

7. Constantin Bivol (n. 10.III.1885, com. Costești, jud. Chișinău – † 12.III.1942, Gulag, penitenciarul nr. 4 din or. Cistopol, RASS Tătară);

 

8.Emanuil Cotelli (n. 25.I.1883, com. Zgărdești, jud. Bălți – † 18.II.1943, Gulag, penitenciarul nr. 5 din or. Sverdlovsk, URSS);

 

9.Luca Știrbeț (n. 7.II.1889, com. Cărpineni, jud. Chișinău – † 15.III.1942, Gulag, penitenciarul nr. 4 din or. Cistopol, RASS Tătară);

 

10. Alexandru Baltaga (n. 14.IV.1861, com. Lozova, jud. Chișinău – † 7.VIII.1941, Gulag, or. Kazan, RASS Tătară);

 

11. Nicolae Sacară (n. 19.V.1894, com. Rudi, jud. Soroca – † 24.II.1942, Gulag, Penza, Rusia);

 

12. Grigore Turcuman (n. 20.X.1890, com. Tătărăuca Noua, jud. Soroca – † 28.V.1942, Gulag, Penza, Rusia);

 

13. Ștefan Botnariuc (n. 26.X.1875, com. Bălan, jud. Bălți – † 22.VIII.1941, Gulag, Penza, Rusia).

 

Doar unul singur (Ion Codreanu, n. 1879, com. Ștefănești, jud. Soroca – † 15.II.1949, București) a scăpat de masacru, fiind schimbat, în luna mai 1941, pe vestita ilegalistă comunistă Ana Pauker capturată de siguranța română.

Cu excepția lui Ion Codreanu, nici unul nu-și are locul de veci stabilit, nici unul nu a fost înmormântat creștinește.

 

 

TOTI CEI 3 VOTANTI  CONTRA UNIRII, AU AVUT O SOARTA LA FEL DE CRUDA, DAR MERITATA DE ORICE TRADATOR :

 

1. Arcadie Osmolovski (n. 1882 – d. 1933) a fost un om politic ucrainean din Basarabia, care a făcut parte din Sfatul Țării din Basarabia.

La data de 27 martie 1918 a votat împotriva Unirii Basarabiei cu România.

La data de 10 noiembrie 1918, pentru activitatea lui antiromânească, autoritățile române din Basarabia l-au declarat persona non-grata și, prin mijlocirea consulului, l-au expulzat peste Nistru, în URSS.

S-a stabilit pentru o vreme la Odessa unde a predat cursul de mineralogie aplicată la Universitatea din acel oraș. În anul 1933, în urma unui denunț semnat de un student restanțier, a fost arestat și a dispărut pentru totdeauna.

 

 

2. Mihail Starenki- A sfarsit in Gulag, dupa ce s-a refugiat in URSS, dovada ca sovieticii nu au dat doi bani pe votul lui „democratic”, impotriva Unirii cu Romania…

 

 

 

3. Mihail Balamez- Destinul lui a fost ca al tuturor deputaţilor Sfatului Ţării rămaşi în Basarabia: regimul comunist nu l-a cruţat de gulag, chiar daca a votat Contra UNIRII.

 

Numele lui Ştefan Balamez a devenit unul proverbial  si atunci când se discută despre cei trei deputaţi în Sfatul Ţării care, la 27 martie 1918, au votat împotriva unirii Basarabiei cu România, primul nume care se invocă este cel al lui Balamez.

 

La 17 noiembrie 1941 lui Balamez sovieticii ii aduc la cunoştinţă că ancheta sa a luat sfârşit. Rechizitoriul este aprobat la 24 decembrie 1941, iar anchetatorul a considerat că „rolul trădător” al lui Ştefan Balamez, în calitate de deputat în Sfatul Ţării, privind unirea Basarabiei cu România, a fost demonstrat.

I se mai încriminează că ar fi primit pentru această ispravă de la guvernul român 35 ha teren arabil, fapt negat de Balamez. Având la bază o singură mărturie (donos), anchetatorul propune examinarea cazului la Consfătuirea Specială din cadrul NKVD al URSS, iar în calitate de pedeapsă propune împuşcarea.

La 24 iunie 1942, dosarul lui Ştefan Balamez a fost examinat la Consfătuirea Specială, care s-a dovedit mai înţelegătoare, condamnându-l, pentru „calitatea de membru al unui partid contrarevoluţionar”, la zece ani de lagăr de corecţie prin muncă.

Nu ştim dacă a supraveţuit, dar oricum a avut soarta tradatorilor si a iesit din istorie asa cum a meritat…

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Publicitate

Mize secrete ale regionalizarii României, scenarii şi perspective geopolitice

Doctrina „românismului agresiv” promovata de politica ruso-maghiară.

 

 

 

 România cu Moldova de la Nistru la Siret, dar fără Transilvania, ori Valahia… şi fără una şi fără alta ?

 

 Dizlocarea Transilvaniei ca miza secreta a regionalizării României.

 

  În 1980, la Conferinţa pentru Securitate şi   Cooperare în Europa, de la Madrid, o delegaţie a imigraţiei maghiare s-a prezentat cu documente prin care revendica independenţa Transilvaniei, în numele unui pretins partid socialist transilvănean în exil.

Nu puţine delegaţii prezente la Conferinţă au luat problema Transilvaniei în serios.

Anual, după „momentul Madrid”, în Congresul SUA apărea câte o rezoluţie în susţinerea ideii că, în România, indiferent de regim, indiferent dacă a fost republică sau monarhie, ungurii au fost întotdeauna persecutaţi şi supuşi deznaţionalizării.

Acelaşi text, an de an, era repus pe tapet, dar semnat şi iniţiat mereu de „alţii”.

Cronologia mişcărilor de revendicare a Transilvaniei

 

 

În 22 decembrie 1989, la Timişoara, printre numeroasele revendicări care au animat evenimentele străzii, a trecut ca neobservată scandarea “Vrem unirea cu Ungaria!”.

În ianuarie 1990, în prima redactare a draftului “Proclamaţiei de la Timişoara”, a apărut strecurată ideea întregirii şi autonomizării Banatului de România.

În martie 1990, cu câteva zile înainte de criza interetnică de la Târgu Mureş, corespondenţi ai presei occidentale, în tema cu cele ce aveau să urmeze [de unde?, de la cine?, cum?], erau prezenţi la faţa locului, ca parte a planificării operaţionale a conflictului.

La 21 mai 1990, săptămânalul francez “Le Point” reonstituie, în liniile sale generale, ceea ce numeşte “complotul bicefal sovietio-maghiar” de la Timişoara.

În acelasi an, geograful şef al Departamentului de Stat a dat publicităţii estimarea tendinţelor de multiplicare a entităţilor statale până la jumătatea viitorului secol, în care se afirma ca în anul 2050 vor exista peste 300 de state.

La 21 octombrie 1991, au fost remise agenţiilor de presă [From The Desk of Dan Andersen P.O. Box 1971, Los Angeles CA 90078] “Declaraţia de Independenţă a Republicii Transilvania”, cu capitala la Cluj, şi decupajul viitorului nou stat din harta României.

Presa din România, care a observat declaraţia, a tratat gestul ca inepţie a unui excentric, Dan Andersen-Voda, care semnase documentul în calitate de “Preşedinte interimar în exil al Republicii Transilvania”.

 

 

Urmează apoi publicarea unei ample lucrări de anticipaţie “Future Wars” [“Războaiele viitoare”], în care autorul, Trevor Nevitt Dupuy (Mai 3, 1916 – Junie 5, 1995, colonel U.S. Army în retragere, considerat un geniu militar), detalia şi scenariul războiului pentru Transilvania.

Desigur, în astfel de simulări încap şi multe fantezii… Şi, totuşi, iată că nu mai demult decât în zilele din urmă, un studiu publicat la Belgrad sugerează că (…) Ungaria s-ar putea extinde cu Transilvania românească şi partea de nord a Banatului din Serbia.

În compensaţie pentru teritoriul pierdut în favoarea Ungariei, România ar putea obţine reîntregirea Moldovei, dar fără Transnistria şi judeţele date de Stalin Ucrainei.

Aproape concomitent, de la Budapesta, dintr-o sursă “gri” ni se dă de ştire: „Chiar şi CIA consideră necesară abrogarea dictaturii teroriste de la Trianon”.

În susţinerea aserţiunii, se dă ca argument că CIA, GRU şi un Institut de Cercetare au întocmit o hartă a Europei în anul 2035, potrivit căreia Ungaria va alipi o parte a Transilvaniei şi Voivodina. În comentariul la hartă se spune că “(…) vor aparţine din nou Ungariei teritoriile din România, unde românii sunt în majoritate, în schimb Tinutul Secuiesc rămâne parte a României. (…) România se poate consola cu Republica Moldova”.

O necesară paranteză. Entuziasmul inţial al unioniştilor de la Chişinău a fost bine temperat de la Budapesta, Mircea Snegur fiind convins să nu se grăbească, deoarece viitorul statului unitar român este sub semnul unei dezmembrări, context în care se vor desface şi reface ţinuturile istorice pe criteriile regionalizărilor transfrontaliere şi a cedărilor de suveranitate.

 

 

 

„României i se pregătește un nou dictat de la Viena”

Concomitent cu deteriorarea relaţiilor “româno – române” dintre Bucureşti şi Chişinău, a fost repusă pe tapet şi revigorata doctrină academicianului A. Lazarev, privind “poporaţia moldovenească trăitoare în cadrul Rusiei”, dinainte de octombrie 1917, ca “naţiune burgheză de sine stătătoare”.

Iată ce afirma A. Lazarev în 1984: “În urma intervenţioniştilor străini în Moldova şi cotropirii forţate a Basarabiei sovietice de către România regală, naţiunea burgheză moldovenească (…) a fost fărâmiţată şi marea ei majoritate se trezi în condiţiile unei crunte asupriri sociale şi naţionale străine; cealaltă parte, cea mică a naţiunii, din raioanele de pe malul stâng al Nistrului se află sub asuprirea intervenţioniştilor germane-austrieci şi albgardiştilor (…).

După februarie 1920, pe malul stâng al Nistrului a continuat procesul de formare a naţiunii socialiste moldoveneşti”. Ulterior, afirmă A. Lazarev, “procesul de constituire a poporului moldovenesc într-o nouă comunitate etnico-sociala, naţiunea socialistă, s-a încheiat în prima jumătate a anilor 1950“.

Dar iată şi ce spune “Vocea Rusiei” azi, la aproape trei decenii după A. Lazarev: „României i se pregătește un nou dictat de la Viena”. Unui oarecare Andrei Safonov, „obscur analist transnistrean”, i-a venit, aşa din senin, ideea să lanseze în spaţiul comunicării publice concluzia ameninţătoare: „A venit momentul ca România să dispară de pe harta lumii!”.

„Vocea Rusiei” arată că Andrei Safonov, în opinia căruia distrugerea României ar fi o cauză nobilă, “nu reprezintă nici măcar tangenţial vreo forţă politică importantă din Transnistria, Ucraina sau Rusia, dar problema atinsă este reală și are legătură cu Uniunea Europeană” (s.n.). Potrivit sursei citate, “există semne că se încearcă o diversiune similară cu cea din 1989, când s-a încercat insistent inocularea ideii aberante că Moscova ar fi vinovată de acele evenimente (…)”.

Ce ameninţare ne devoalează “Vocea Rusiei”? Pentru România, “(…) anul 2013 va fi unul deosebit de greu, mai ales în contextul geopolitic în care s-a înscris Uniunea Europeana”, când “pare să fie decisă distrugerea statelor naţionale şi transformarea Uniunii Europene într-o «federaţie de regiuni», astfel încât elitele naţionale să nu mai poată opune rezistenţă centrului decizional aflat undeva pe axa Bruxelles – Berlin”.

Că ni se pregăteşte ceva este dincolo de evidenţe. Deja dictatul, sufocant pentru demnitatea naţională, al unor interese economice străine cu identitatea incertă, face şi desface jocurile politice în România, cheamă la ordine, rând pe rând, Parlamentul, Preşedinţia Republicii, Guvernul, Justiţia, Presa, Agenţiile Speciale…

În tot acest timp, noi nu putem să nu observăm semnele prevestitoare de vremuri grele care vin din est. Acolo sunt lansate cu obstinaţia şi perseverenţa picăturii chinezeşti, tezele unei doctrine a “românismului agresiv”. Iată câteva exemple:

07.10.2010 – Agenţia de ştiri: „Regnum” (Rusia) :

“(…) Este necesar un bloc antiromânesc, a cărui politică să aibă ca obiectiv final distrugerea statului român şi încetarea existenţei sale în graniţele actuale.”

România se pronunţă împotriva reglementării conflictului moldo-transnistrean prin formarea unei federaţii sau confederaţii, lăsând Republica Moldovenească Nistreană fără bază juridică pentru a se opune unei noi încercări de refacere a ‘României Mari’ în graniţele din 1941-1944. (…). Dacă nu vom opri expansionismul românesc pe Prut, pe Nistru va fi deja prea târziu să o mai facem. (…)

Duşmanul trebuie bătut pe teritoriul lui. Iar România, la nivelul politicii ei de stat, este un duşman neîndoielnic pentru Republica Moldova şi Republica Moldovenească Nistreană.

De aceea, este necesar un bloc antiromânesc, a cărui politică să aibă ca obiectiv final distrugerea statului român şi încetarea existenţei sale în graniţele actuale. Transilvania, oare, nu a fost ruptă din Ungaria? Oare este totul în regulă cu ruşii şi ucrainenii din România? Bucureştiul nu ar trebui să arunce cu pietre în vecini, având propria casă de sticlă fragilă. (…)”.

31.05.2011 Agenţia de ştiri: „Regnum” (Rusia):

„Dacă potaia românească va fi bolnavă, UE o va arunca afară, o va da pe mâna hingherilor sau, în cel mai bun caz, o va eutanasia”

Deschiderea în Parlamentul European a unei reprezentanţe a Tinutului Secuiesc, nerecunoscut de Bucureşti, a fost comentată pentru Agenţia ‘Regnum’ (31.05.2011) de politologul şi istoricul transnistrean, Nikolai Babilungă:

„(…) Mi se pare că acest fapt demonstrează, încă o dată, cât de slabă şi cât de instabilă este unitatea internă din unele state precum România. Clasa politică din această ţară nu ar trebui să se mai gândească, înainte de toate, la extinderea teritoriului spre est, pe baza Republicii Moldova, şi cu atât mai mult a autoproclamatei republici transnistrene şi Ucrainei. Ar trebui să se ocupe, cu adevărat, de consolidarea stabilităţii în propria ţară, poate chiar prin intermediul federalizării şi extinderii drepturilor şi împuternicirilor acelor teritorii, pe care România le-a invadat la începutul secolului XX (…)”.

11.09.2012 Publicaţia: „YAM.MD” (Republica Moldova)

„Patrioţii Moldovei’: 16 septembrie poate deveni o duminică sângeroasă”
„Partidul ‘Patrioţii Moldovei’ a elaborat un plan de contracarare a acţiunilor unioniştilor care pledează pentru lichidarea suveranităţii Republicii Moldova. Astfel, vor fi create echipe de voluntari pentru apărarea patrimoniului istoric al Republicii Moldova, va fi organizat un congres internaţional istoric şi un congres naţional al forţelor promoldoveneşti.

De asemenea, Partidul ‘Patrioţii Moldovei’ intenţionează să iniţieze un proces, la un tribunal internaţional, de condamnare a României pentru distrugerea statalităţii moldoveneşti şi genocid împotriva poporului Republicii Moldova.

Totodată, reprezentanţii formaţiunii consideră că organizarea pe 16 septembrie în centrul Chişinăului a marşului unioniştilor ar putea provoca vărsări de sânge.

‘Suntem convinşi că unioniştii au nevoie de vărsare de sânge pentru a demonstra că patrioţii duc un război agresiv şi au mers chiar până la uciderea unioniştilor în timpul confruntărilor. După aceste vărsări de sânge, Guvernul nostru se va adresa celui român cu solicitarea de a introduce forţe pentru a aplana conflictul. Guvernul nostru antipopular are toate înţelegerile necesare cu partea română privind apărarea comună a statalităţii şi intervenţia în caz de tulburări în masă şi răscoale.

Insă, ştim prea bine că aici vor veni nu trupele române, dar cele ale NATO, iar americanii vor face regula, la fel cum o fac acum în Siria’, a declarat vicepreşedintele Partidului ‘Patrioţii Moldovei’, Alexandr Dobrea.”

12.01.2013 Publicaţia: „YAM.MD” (Republica Moldova) si Adevarul.md :

” Distrugerea României este o cauză nobilă”

„Andrei Safonov, analist politic de la Tiraspol şi fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova, susţine într-un comentariu pe site-ul ‘nr2.ru’ că a venit momentul potrivit pentru dezmembrarea României. ‘Faptul că la 13-14 ianuarie la Cernăuţi va avea loc o întâlnire a miniştrilor de externe ai Ucrainei şi Rusiei – Leonid Kozhar şi Serghei Lavrov – nu este întâmplător.

România are pretenţii pentru nordul Bucovinei. Aşa că pe lângă reglementarea transnistreană nu este exclus că Moscova şi Kievul vor discuta şi despre coordonarea eforturilor de luptă contra expansionismului românesc’, afirmă politologul de la Tiraspol. Acesta susţine că a trecut timpul paşilor mărunţi.

„Chiar dacă Rusia şi Ucraina îşi vor unifica eforturile contra urmaşilor lui Ion Antonescu, aceasta nu va da niciun rezultat”.

Aceasta pentru că România are o diplomaţie foarte profesionistă şi aliaţi puternici în persoana U.E., S.U.A. şi N.A.T.O.
‘Trebuie să spunem deschis: singurul mod de a scăpa odată şi pentru totdeauna de pericolul românesc – aceasta este încetarea existenţei statului român şi dispariţia sa de pe harta politică a lumii’, declară Safonov.
“ (…)Pentru ‘această cauză nobilă’ ar trebui să-şi unească eforturile toate statele care au de suferit de pe urma Bucureştiului – Rusia, Ucraina, Serbia, Ungaria, Bulgaria şi Republica Moldova.

Safonov descrie pe scurt şi modul cum poate fi distrus statului roman:
Moldova de peste Prut ar putea fi stat separat sau să se unească cu Republica Moldova, dar fără Transnistria.
Ucraina ar urma să-şi extindă teritoriul încorporând regiunile unde locuiesc ucraineni, iar Moscova ar putea institui un patronaj asupra minorităţii ruse din România.

Ungaria are tot dreptul de a prelua ‘pământurile istorice’, adică Transilvania, iar Bulgaria o parte din Dobrogea.
Astfel se creează premise pentru restabilirea Valahiei, care poate chiar reveni la monarhie (…) astfel România din vânător se transformă în vânat şi doar dispariţia de pe harta lumii a României este singura soluţie pentru o viaţă mai liniştită în regiune.”

 

 

In loc de concluzie a acestui remember necesar, care inlatura orice indoiala ca scenariul geopolitic la care ne referim ar fi lipsit de o baza cat se poate de reala, fac un rapel şi la unul dintre avertismentele istorice ale presedintelui Federatiei Ruse, Vladimir Putin.
Vorbind despre Kosovo, la cel de al 20-lea summit Rusia-Uniunea Europeana de la Lisabona, din anul 2007, liderul de la Kremlin a facut aluzie la posibilitatea revendicarii Transilvaniei si Dobrogei de catre Ungaria si Bulgaria.

La numai o zi dupa ce Romania a fost mentionata de presedintele SUA, George W. Bush, drept unul din statele aflate in tinta Iranului, Vladimir Putin a mentionat tara noastra pe lista tarilor europene care se confrunta cu provocari de natura separatista.

Reiterand pozitia Moscovei in cazul Kosovo, liderul rus le-a sugerat omologilor europeni o abordare mai flexibila, in spiritul dreptului international, facand trimitere la problema basca din Spania, respectiv la cea flamanda din Belgia si, nu in ultimul rand, la „potentiala problema” a maghiarilor si bulgarilor din Romania.

Practic, Putin a facut o aluzie directa la posibilitatea fragmentarii Romaniei, prin eventualele revendicari ale Transilvaniei si Dobrogei.

Generalul (r) Aurel I. Rogojan a fost şef de cabinet al şefului DSS – gen. Iulian Vlad – şi apoi strateg în SRI al integrării cu serviciile statelor NATO şi UE.

 

  Cititi mai mult in Foaia Transilvană; Cotidianul.ro ; Certitudinea.ro

O ISTORIE A ZILEI DE 20 NOIEMBRIE. VIDEO

 

 

 

 

 

 

 

 

20 noiembrie, istoricul zilei

 

 

 

 

 

 

 

 

 

284:  Diocletian (Gaius Aurelius Valerius Diocletianus), devine  împărat roman.

 

 

 

 

 

 

Imparatul  Diocletian (245 — 313) a domnit până la 1 mai 305. A incercat sa  reformeze  viața religioasă in imperiu, prin reactivarea vechilor culte (cultul lui Jupiter devine obligatoriu pentru întregul imperiu), promulgand in anii 303- 304, un numar de 4 edicte anticreștine care au declansat cea mai mare persecuție din istoria imperiului împotriva acestei religii,rămase în istorie sub denumirea de persecutia lui Diocletian.

 

 

 

 

 

 270: S-a nascut imparatul roman Maximinus al II-lea (Maximin Daïa); (d.313).

 

 

 

 

 

A fost nepotul imparatului Galeriu si era fiul unui pastor din Tracia, nascut la Felix Romuliana (localitatea Gamzigrad de azi, in Serbia).

 

 

 

 

 869: A decedat ucis de vikingi  Edmond Martirul, ultimul rege al estului Angliei inaintea cuceririi vikinge.

Edmond era  considerat  patronul sfant al regatului Angliei inainte de a fi fost inlocuit de Sfantul Eduard Confesorul in secolul al XI-lea. Mai apoi, incepand cu secolul al XIV-lea, patronul Angliei a devenit Sfantul Gheorghe.

A fost considerat sfant dupa moarte si este sarbatorit  de Biserica Catolica in data de 20 noiembrie.

 

 

1194: Orasul Palermo este cucerit de  imparatul Henric al VI-lea.

Henric al VI-lea (noiembrie 1165 -1197)  a fost rege al Germaniei  în 1190, a fost încoronat Împărat al Sfantului Imperiu Romano- German  în 1991 și a devenit rege al Siciliei  prin căsătorie  până la moartea sa.

 Henric a devenit  cel mai puternic monarh de la  Marea Mediterana  primind tribut  din partea Imperiului Bizantin.

În continuare a încercat să facă coroana imperială ereditară, însă nu a reușit înainte de moartea sa neașteptată în 1997 la Messina, bolnav de malarie în timp ce pregătea o cruciadă.

 

 

 

 

1224: Prima mentiune a Bisericii “Sfantul Mihail” din Cisnadioara,  monument in stil romanic (germ. “Michelsberg”), (judeţul Sibiu).

 

 

 

 

 

După cum spune un document din 1223, „muntele Sf. Mihail împreună cu biserica și cu pământul ce ține de el” au făcut parte din avutul prepoziturii Sibiului.

Prepozitura a cedat această proprietate regelui  maghiar Andrei al II-lea , iar la scurt timp după aceea, regele a dăruit-o favoritului său, magistrul Gocelinus, care la rându-i a dăruit-o, pentru mântuirea sufletului său, Abatiei cisterciene din Cârţa.

Acest document conține de fapt și prima menționare documentară a localității Cisnădioara.

Biserica  fost construită din piatră între anii 1162 și 1223 si are cea mai veche  0rga  cu tuburi din România,  în stare funcțională  de la începutul secolului al XVIII-lea.

 

 

 

 

 

1272: Prințul Edward devine rege al Angliei, după moartea tatălui său Henric al III- lea.

 

 

 

 

1316: A decedat Ioan I (n. 15 noiembrie 1316 ), numit Postumul, Rege al Franței și al Navarei și Conte de Champagne, fiu și succesor al regelui Ludovic al X-lea, timp de numai cinci zile.

 

A avut cea mai scurtă domnie nedisputată ca rege al Franței. (Cea mai scurtă domnie a fost a lui Ludovic al XX-lea, care a domnit 20 de minute, însă legitimitatea este disputată.)

Fiul postum al lui Ludovic al X-lea și al Clemence al Ungariei, sora regelui Carol I al Ungariei, el a fost singura persoană care a devenit rege al Franței de la naștere, și deci, cel mai tânăr rege al Franței.

Ioan a domnit timp de cinci zile sub regența unchiului său, până la moartea sa, la 20 noiembrie 1316. Regele copil a fost înmormântat la Biserica Saint Denis, fiind  urmat la tron de unchiul său, Filip cel Înalt.

 

 

1518: A decedat Pierre de la Rue (n.cca. 1452), compozitor franco-flamand  și cântăreț a Renașterii.

 

A facut parte din  aceeasi generație cu  Agricola, Brumel, Compere, Isaac, Obrecht, și Weerbeke si se considera ca a avut una dintre cele mai importante  influente in dezvoltarea stilulului polifonic in  Olanda în deceniile de la sfarsitul sec, XV-lea si  inceputul sec XVI.

 

1602: S-a nascut  omul de stiinta si inventatorul german Otto von Guericke, creatorul  fizicii  vidului.

 

 

 

 

 

 

 A fost primar al orașului său natal, Magdeburg, în perioada 1646 – 1676. A decedat la  data de  11 mai 1686.

 

 

 

 

1625: S-a nascut  Paulus Potter, pictor din scoala olandeza . Picturile sale au  avut ca tema principala  animalele (“Curtea animalelor pronuntând sentinta împotriva vânatorului”, “Taurul”); (d. 17.01.1654).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1688:  La 10/20 noiembrie  se termină tipărirea “Bibliei” în limba română. Textul cărţii a fost definitivat din iniţiativa lui Şerban Cantacuzino de un grup de învăţaţi, între care fraţii Şerban şi Radu Greceanu.

 

 

 

 

 

1761: S-a nascut  Papa Pius al VIII-lea ( Francesco Saverio Castiglioni); (d. 30.11.1830) .

 

 

 

 

 

 

A fost Papa intre anii  1829 și 1830.

La 25 martie 1830,  a condamnat societățile secrete masonice si traducerile moderniste  si interpretările  Bibliei  contrare legilor Bisericii Catolice.

 

 

 

1789: New Jersey devine primul stat american care a ratificat Carta Drepturilor Omului.

 

 

 

1852: A inceput constructia Scolii Centrale din Bucuresti, institutie care ulterior a primit numele de Pensionatul Domnesc de Fete.

 

 

 

 

 

Din 1890, şcoala funcţionează în localul construit de arhitectul Ion Mincu, lângă Grădina Icoanei; după 1948 şi până în 1993 instituţia se va numi “Liceul Zoia Kosmodemianskaia”.

 

 

 

 

1861: Poarta Otomana  a emis Firmanul de organizare administrativa a Moldovei si Valahiei, act care a admis unirea administrativa si politica a Principatelor Romane de la data de 24 ianuarie 1859, insa numai pana la sfarsitul domniei lui Al. Ioan Cuza.

 

 

 

 

1872: S-a nascut  poetul român George Tutoveanu ; (d. 18 august  1957).

 

 

 

 

 

A fost revizor școlar ,  inspector cultural general la “Casa Școalelor pentru Basarabia” (1926-1928), prefect de Tutova (1931-1932), membru fondator al “Societății Scriitorilor din România” și al Societății Literare “Academia bârlădeană”.

 

 

 

1886 : S-a nascut Karl von Frisch, fiziolog si naturalist austriac, laureat al Premiului Nobel pentru fiziologie si medicina, împreuna cu Konrad Lorenz si Nikolaas Tinbergen, pentru cercetarile sale în domeniul psihologiei instinctive comparate; (d.12.06.1982).

 

 

 

 

 

 

 

 

1889: S-a nascut Edwin Powell Hubble, om de stiintă american, unul din fondatorii  astronomiei extragalactice; (d.28.09.1953).

 

 

 

 

 

 

 

1907: S-a nascut (la Sebis, Arad) Mihai Beniuc, scriitor şi psiholog, academician, colaborator de frunte al regimului comunist din Romania; (d. 24.06.1988).

 

 

 

 

 

 

 

1910: A încetat din viaţă scriitorul rus Lev Nicolaevici Tolstoi; ( 7 noiembrie s.v).

 

 

 

 

 

 

Alături de Fiodor Dostoievski, contele Tolstoi a fost  unul dintre scriitorii de seamă ai  perioadei cunoscute ca vârsta de aur a literaturii ruse si unul dintre marii romancieri ai lumii.

Operele sale  ”Război şi pace”, “Anna Karenina”, “Învierea”,  au avut o influență hotărâtoare asupra dezvoltării romanului mondial, iar credințele și ideile sale filosofice și estetice, propovăduite de-a lungul vieții prin celelalte opere, sunt reunite și cunoscute sub denumirea de „tolstoism”; (n.09.09.1828 s.n/  28 august s.v.).

 

 

 

 

 

1916: In urma pierderii de catre armata romana a  Bătăliei de la Neajlov şi Argeş (Bătălia de la Bucureşti), cea mai mare operaţiune militară pe frontul românesc  (16-20 noiembrie 1916), regele si Guvernul României se retrag din Muntenia  invadată de trupele Puterilor Centrale,la Iasi,care devine  noua capitală a țării.

Cele mai violente lupte din timpul acestei mari operaţiuni militare s-au dat la Călugăreni (16-17 noiembrie).

După un succes iniţial, armata română, copleşită numeric şi tehnic, este nevoită să se retragă, lăsînd Bucureştiul în mîna armatelor inamice germane si  austro-ungare.

 

 

 

 

 

1917: Are loc prima mare bătălie de tancuri, la Cambrai în Franța, unde aproape 400 de tancuri, atacând pe un front de 16 km, au străpuns apărarea trupelor germane.

 

 

 

 

 

1917: Ucraina se declară republică independenta de Imperiul Rus.

 

 

 

1919: Isi deschide  lucrările primul parlament al României Mari (România interbelică), preşedinte al Adunării Deputaţilor fiind ales Vasile Stroescu, cel mai vîrstnic deputat.

 

 

 

 

 

 

 

 

Vasile Stroiescu (n. 11 noiembrie 1845 ,Trinca , jud Hotin), a fost un cărturar de frunte, susținător al învățământului școlar și om politic român basarabean, filantrop și membru de onoare al Academiei Romane, care a promovat cultura național. S-a născut în familia comisului Vasile Stroiescu, descendent al jitnicerului Ioan Stroiescu, menționat documentar încă la 2 iulie 1682

De asemenea, a fost și președinte de onoare al  Partidului National Moldovenesc (1917).

S-a stins din viață la București la 13 aprilie  1926. I-au fost organizate funeralii naționale. A fost înmormântat în Cimitirul Sf. Vineri, pe Aleea Teilor.

 

 

 

 

 

1921: Are loc  la  Bucureşti, Congresul I General al Partidului Ţărănesc din Romania care a aprobat fuziunea cu succesorul de drept al Partidul Ţărănesc din fosta Basarabie ţaristă, uniune ce a fost realizată la 18 iulie 1821, precum şi proiectul de program de revendicări social-politice şi economice.

 

 

 

 1922: Are loc Conferinţa internaţională de la Lausanne, Elveţia, la care participă şi România, în problema strîmtorilor Bosfor şi Dardanele.

La Conferinţă s-a discutat  şi a fost  semnat tratatul de pace cu Turcia, carea  recunoscut printre altele si  drepturile României asupra insulei Ada-Kaleh, situată pe Dunăre lîngă Turnu Severin.

 

 

 

 

Insula a fost inundata odata cu construirea barajului Portile de Fier.

 

 

 

 

 

1923 : S-a nascut Nadine Gordimer, romancier sud-african, laureata al Premiului Nobel in 1992.

 

 

 

 

 

 

1923: S-a incheiat la Tiraspol, un Regulament romano-sovietic privitor la masurile menite sa aplaneze conflictele de pe Nistru,care in acea vreme era linia  de demarcatie intre Romania si URSS, stat care nu recunostea unirea Basarabiei cu Romania.

 

 

 

 

 

1925: S-a nascut Robert F. Kennedy,fost  procuror general al SUA si senator.

 

 

 

 

 

Era fratele presedintelui american J. F.Kennedy. A studiat Dreptul, luandu-si licenta la Universitatea din Virginia, iar in 1951 a fost admis in Baroul statului Massachusetts.

A devenit apoi procuror si a condus campania electorala a fratelui sau care candida pentru un loc in Senatul SUA.

A inceput sa ocupe functii tot mai inalte in administratia de stat, iar in 1959-1960 a coordonat campania la presedintie a lui John F. Kennedy.

Dupa alegererea fratelui sau in functia de sef de stat, a devenit procuror general si consilier personal al lui JFK, exercitand o influenta majora in privinta politicilor sociale si de afaceri externe.

In 1964, dupa asasinarea fratelui sau a fost ales senator de New York, americanii vazand in el o speranta de bine pentru viitor.

In data de 6 iunie 1968 , cariera politica tot mai promitatoare a politicianului democrat a fost curmata brusc, Robert Kennedy fiind impuscat mortal de catre un imigrant iordanian, Sirhan B. Sirhan, in momentul in care  parasea o reuniune politica din Los Angeles.

1925 : A decedat Stefan Zeromski, prozator si dramaturg polonez (romanele “Oameni fara adapost”, “Cenusa”); (n.14.10.1864).

1925 : S-a nascut celebra dansatoare rusă Maya Plisetskaya, una dintre cele mai mari balerine ale secolului 20.

1928: S-a nascut  actorul rus Aleksei Batalov; (“Zboara cocorii”, “Cadavrul viu”).

1931: S-a nascut  Ion Miclea,unul dintre cei mai mari artisti fotografi romani; (d.24.03.2000).

Ion Miclea si Lucia Muresan

 

1932 : Este  creat Partidul Radical Ţărănesc din România, in urma desprinderii  din Partidul Naţional-Ţărănesc a gruparii conduse de Grigore Iunian. Partidul a editat  ziarul “Deşteptarea” în perioada 1933-1937.

1938: S-a nascut Maud de Wales, regină a Norvegiei, soţia regelui Haakon al VII-lea al Norvegiei ; (n. 26.11.1869).

1938: A decedat  fizicianul  american Edwin Hall; (n. 07.11.1855) .

In  1879 a descoperit  Efectul Hall, care apare atunci când un curent electric este plasat într-un câmp magnetic, cauzand o diferență de potențial și un câmp transversal.

1940: Al doilea război mondial: România, Ungaria și Slovacia se alătură Axei  Berlin – Roma – Tokio.

1943: S-a nascut prozatorul si publicistul  român, Grigore Ilisei.

1945:  A început procesul de la Nurenberg, Germania.

Completul de judecată în procesul de la Nurenburg (20 noiembrie 1945)	Banca acuzaţilor în procesul de la Nurenburg, noiembrie 1945

 La Nurenburg (Germania), 24 de criminali de război nazişti au fost judecaţi pentru atrocităţile comise pe parcursul celui de-al Doilea Război Mondial.

Un tribunal internaţional, din care făceau parte reprezentanţi ai Statelor Unite, Marii Britanii, Franţei şi Uniunii Sovietice, a fost înfiinţat cu acest scop, fiind prima instanţă creată pentru judecarea internaţională a crimelor de război şi crimelor împotriva umanităţii.

Lordul Justice Geoffrey Lawrence, reprezentantul Marii Britanii, a fost preşedintele completului de judecată.

  Foto: Acuzaţii procesului de la Nurenburg, pagină a ziarului german Suddeutsche Zeitung, noiembrie 1945

 

Procesul a durat aproape un an, până pe 1 octombtie 1946, dezbaterile întinzându-se pe durata a 216 ore. Din cei 24 înalţi demnitari al celui de-al treilea Reich, 12 au fost condamnaţi la moarte. Şapte au fost condamnaţi la 10 ani de închisoare şi trei au fost achitaţi. Dintre cei 12 condamnaţi la moarte, Martin Bormann, a fost condamnat formal în lipsa lui la proces.

Trei dintre condamnaţii la moarte s-au sinucis până la finalizarea procesului în celule (Himmler, Goebbels şi Robert Ley).

Opt au fost spânzuraţi pe 16 octombrie 1946. Gustav Krupp von Bohlen, a înnebunit în timpul procesului.

1947:  Prinţesa Elisabeta (viitoarea regina Elisabeta a II a Marii Britanii), s-a căsătorit cu ducele de Ediburgh, Philip Mountbatten.

VIDEO:

 

 

 

 

 

 

 

 1952 : Rudolf Slansky, Secretarul General al Partidului Comunist Cehoslovac și alți 13 lideri comuniști sau funcționari de rang înalt au fost acuzați și condamnați că ar fi participat la o conspirație troțkisto-titoisto-sionistă.

Procesul a fost orchestrat la ordinul  Moscovei prin intermediul consilierilor sovietici aflați în țară. Slánský va fi spânzurat la 3 decembrie   1952.

1956 : S-a nascut actriţa americană Bo Derek.

 

 

 

1957: A murit  Mstislav Dobujinski, pictor rus de origine lituaniana; (n.14.08.1875).

 

1962: Președintele american John F. Kennedy a acceptat să ridice blocada instituita impotriva  Cubei comuniste.

1964: A încetat din viaţă la New York Sabin Manuilă, statistician, medic, demograf, membru fondator al Academiei de Medicină.

A emigrat în SUA după cel de-al doilea război mondial (n.19 februarie 1894).

Sabin Manuilă a fost membru corespondent al Academiei de Științe din România începând cu 4 iunie 1937 și membru titular începând cu 3 iunie 1941.

Deși a avut contribuții notabile si  în domeniul medicinei și igienei sociale, el  este cunoscut la noi mai ales ca  demograf si statistician.

În calitate de bursier al Fundației Rockefeller, a primit sprijin financiar din partea acestei fundații pentru organizarea și realizarea primului recensământ din România. De asemenea, a fost coordonator al recensământului din 1941 și colaborator al lui Dimitrie Gusti în re­dactarea lucrării de mare anvergură „Recensământul populației României” (1930, în 9 volume).

Printre cele mai cunoscute studii demografice ale sale se numără „Populația României” (1937) și „Structura evoluției populației rurale”.

Sabin Manuilă este considerat a fi organizatorul statisticii științifice în România. Studiile sale privind compoziția etnică a Transilvaniei și perspectiva raporturilor cu populația maghiară sunt un model de cercetare științifică statistică.

El a sesizat tendința de creștere a ponderii populației românești, ca o consecință directă a fertilității mai ridicate decât cea a minoritarilor, maghiari și germani. De asemenea, procesul de românizare a centrelor urbane.

A  făcut parte din delegația română la Conferința de la Turnu Severin, pentru tratative cu reprezentanții guvernului ungar în chestiunea Transilvaniei și apoi din delegația participantă la „arbitrajul” de la Viena.

A urmat arbitrajul de la Viena,  în urma căruia, România a pierdut aproape jumătate din Transilvania, împreună cu o numeroasă populație românească. Referindu-se la Transilvania, Sabin Manuilă spunea :

„ Minoritatea maghiară din Transilvania este revendicată (de Ungaria) pe temeiul unor drepturi etnice. Dar aceste drepturi etnice nu pot fi valorificate fără a se călca în picioare drepturile etnice mult mai mari ale românilor. Nici un județ nu poate fi luat din Transilvania fără a se lua cu el populație românească care constituie majoritate absolută, oriunde s-ar încerca o astfel de operațiune.”

Un alt studiu important al lui Sabin Manuilă intocmit in colaborare cu Dr. Wilhelm Filderman fostul  lider al Uniunii Comunităților Evreiești din România în timpul războiului este intitulat „Evoluția numerică regională a populației evreiești din România”, și acoperă perioada dintre anul 1930 și sfârșitul celui de-al doilea război mondial.

Studiul a fost prezentat pentru prima dată la Congresul Mondial al Institutului Internațional de Statistică de la Stockholm, în 1957. Ulterior, a fost publicat la Roma și New York.

El este cu atât mai remarcabil, cu cât cei doi autori erau cei mai calificați pentru a se pronunța asupra subiectului demografiei populației evreiești din România în timpul celui de-al doilea război mondial.

Dr. Wilhelm Filderman a fost liderul Uniunii Comunităților Evreiești din România în timpul războiului, cât și președinte al Comitetului Reunit de Distribuție și a fost chiar și el trimis în centrele de concentrare din Transnistria, pentru trei luni, iar  dr. Sabin Manuilă, avea  calitatea de Director General al Institutului Central de Statistică din București.

Acest studiu, ale cărui rezultate au fost neglijate de istorici timp de jumătate de secol, a fost scos la iveală prin grija istoricului Kurt W. Treptow, la Fundația Culturală Română Iași 1994, cu o introducere de Larry Watts., textul integral al studiului fiind reluat în presa centrală.

Retipărirea acestui studiu, a suscitat proteste vehemente din partea istoricului evreu Jean Ancel (1940 – 2008), care susținea că studiul ar fi un fel de serviciu făcut memoriei mareșalului Antonescu.

Jean Ancel afirma că Manuilă a omis datele furnizate de Filderman, amintind doar de ele, și că el s-ar găsi în posesia manuscrisului “original” al lui Filderman, pe care îl pune la dispoziția persoanelor interesate, dar deși a susținut că se află în posesia „versiunii Filderman”, nu a publicat-o niciodată, și nici nu a apărut vreun indiciu că ar exista o astfel de versiune.. Timp de 50 de ani de la publicarea studiului, nimeni nu a contestat informațiile din text, inclusiv Wilhelm Filderman.

Wilhelm Filderman (1882 – 1963)

In fapt olaborarea dintre Sabin Manuilă și Wilhelm Filderman a început în 1954, dată la care Filderman era perfect sănătos, în 1956 tipărind împreună o primă versiune a studiului.

Manuscrisul original al studiului se găsește în Hoover Institution Archives Stanford, California 94305-6010. Despre acesta se afirmă:
„Also, his paper „Regional Development of the Jewish Population in Romania” is considered among the most reliable statistical data regarding the Jewish population of Romania.”

 

 

1975 : A murit Francisco Franco Bahamonde, general si om politic spaniol.

 

 A pus capat razboiului civil spaniol (1936–1939), iar ca sef al statului, din 1.04.1939, a instaurat în Spania un regim autoritar, fiind numit “ultimul dictator fascist supravietuitor”; prin legea de succesiune propusa de Generalul Franco, Spania a revenit la sistemul monarhiei constitutionale, în 1969, când printul Juan Carlos de Bourbon a fost desemnat de catre general ca viitor monarh; la 22.11.1975, printul Juan Carlos a fost proclamat rege al Spaniei; (n.04.12.1892).

1975: Are loc  premiera filmului  american „Zbor deasupra unui cuib de cuci”, realizat dupa romanul cu acelasi nume de Ken Kesey (regia Milos Forman); distins cu cinci Premii Oscar.

1992:  Este inaugurata la Bucuresti  Bursa  Româna de Marfuri.

 

 

 

 

1995:  Diana, Prinţesă de Wales, a vorbit deschis pentru prima dată, intr-un interviu acordat  BBC, despre  separarea ei de  Printul  Charles de Wales .

 

În timpul conversaţiei  cu reporterul BBC  Martin Bashir, printesa  a recunoscut deschis ca are o relaţie adulteră cu instructorul ei de echitatie, James Hewitt.

 

 

2003: Cantaretul american Michael Jackson este arestat sub acuzaţia de molestare sexuala a unui copil.

2006:  A încetat din viaţă, in urma unei indelungi suferinte, Zoia Ceauşescu, de profesie  matematician, fiica mijlocie a fostului  dictator comunist  Nicolae Ceauşescu si a Elenei Ceauşescu.

 

 

 

 

 

În 1980 s-a căsătorit cu inginerul Mircea Oprean, iar în timpul Revoluţiei din 1989 a fost arestată pentru “subminarea economiei româneşti” şi a fost eliberată opt luni mai târziu.

Între 1976 şi 1988, a publicat 22 de lucrări ştiinţifice; (n. 1  martie 1949).

2006: Scriitorului roman Mihail Sebastian (la naștere Iosif Hechter, n. 18 octombrie 1907/ d. 20 mai 1945) , i s-a conferit postum la  Munchen, in Germania, importantul premiu de carte “Geschwister Scholl” pe anul 2006, premiu ce este acordat în fiecare an, începând din 1985 de către Börsenverein des Deutschen Buchhandels.

2010: A decedat soprana romana  Roxana Briban (n. la Bucuresti pe 28 octombrie 1971).  A fost solistă a Operei Nationale din Bucuresti  (2000-2009) și colaboratoare  a Operei de Stat din Viena; (2003-2010).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

CALENDAR CRESTIN ORTODOX

Sfantul Cuvios Grigorie Decapolitul

Sfantul Grigorie Decapolitul  s-a nascut in orasul Irinopolis din Decapolea Isauriei, in sud-estul Asiei Mici, in jurul anilor 780-790. Ajunge la o manastire din Decapole, la egumenul Simeon, un frate al mamei sale. Aici a ramas timp de 14 ani. Se va retrage intr-o pestera, unde va auzi o chemare de la Dumnezeu – care l-a indemnat sa paraseasca pestera ca sa poata fi de folos si altora.

 Petrece o iarna intr-o manastire din Efes, ajunge in orasul Proconez, apoi la Enos, in Macedonia. De aici va fi prezent in Tesalonic, unde este gazduit intr-o manastire de catre egumenul Marcu. Impreuna cu un calugar de aici, se indreapta spre Roma.

Au mers pe uscat pana la Corint, in sudul Greciei. Se imbarca pe o corabie si ajunge la Roma. Avea o putere deosebita asupra demonilor. Multe persoane stapanite de duhuri necurate au fost vindecate in urma rugaciunilor cuviosului Grigorie.

In ciuda bolii de care suferea, Grigorie pleaca din Tesalonic la Constantinopol pentru a se intalni cu unchiul sau eliberat din temnita (fusese inchis pentru ca nu se aratase un luptator impotriva icoanelor). Trece la cele vesnice la 20 noiembrie 842.

 Moastele sale au ajuns in tara noastra datorita banului Barbu Craiovescu, care le-a cumparat in 1498 si le-a asezat in Manastirea Bistrita, din judetul Valcea.

Sfantul Mucenic Dasie din Durostor (Silistra) a trait in secolele III-IV d.H. A fost soldat in armata romana. Condamnarea sa la moarte este legata de sarbatoarea Saturnaliilor. Exista obiceiul sa aleaga prin tragere la sorti un “rege al Saturnaliilor“, o persoana care imbracata in hainele zeului Saturn, putea petrece liber in public, implinindu-si orice dorinta si imitand pentru treizeci de zile excesele si desfraul zeului Saturn.

Sfantul Dasie refuza, marturisind ca este crestin. Dupa mai multe chinuri, i s-a taiat capul la trei zile dupa alegerea sa ca „rege al Saturnaliilor”, la 20 noiembrie 304. In anul 2005, IPS Ilarion a daruit Arhiepiscopiei Dunarii de Jos o particica din moastele Sfintilor Dasie si Emilian de la Durostor.

 Ele sunt prezente în Capela Palatului arhiepiscopal, cu hramul “Sfantul Cuvios Ioan Casian“. La data de 6 iulie 2006, o particica din moastele sale au fost daruite si Manastirii Sf. Ioan Botezatorul – Lipnita ( jud. Constanta).

Tot in aceasta zi, serbam Inaintepraznuirea Intrarii in Biserica a Maicii Domnului si facem pomenirea:

– Sfantului Ierarh Proclu, arhiepiscopul Constantinopolului;
– Sfintilor Mucenici Nirsa, episcopul, si Iosif, ucenicul sau;
– Sfintilor Mucenici Isachie, Ioan si Savorie;
– Sfintilor Mucenici Gheitazet:
– Sfintelor fecioare Tecla, Vautha si Denahida;
– Sfintilor Mucenici Eustatie, Tespesie si Anatolie;
– Sfantului Teoctist Marturisitorul.

VIDEO: ASTAZI IN ISTORIE – TODAY IN HISTORY

 

http://www.youtube.com/watch?v=4bK-552ZrpU

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse):

 

1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

2. Crestin Ortodox.ro;

3. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric;

4. e.maramures.ro;

5. Istoria md.;

6. Istoriculzilei blogspot.com;

7. Mediafax.ro;

8. ro.wikipedia.org