CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Cetatea Albă – „cheia” a toată Ţara Moldovei. VIDEO


“Ridicate la Hotin, Soroca, Tighina şi Cetatea Albă, cu scopul de a sluji, ca dig, împotriva revărsării tătarilor, aces­te ziduri de un pitoresc remarcabil se oglindesc, tăcute, în apa Nistrului, înăl­ţân­du-şi jghea­burile ca nişte pumni strânşi ai Europei” – Octavian Goga

 

 

 

Cetatea  Albă

 

Amplasată la gura de vărsare a râului Nistru în Marea Neagră, într-un loc pitoresc  şi de importanţă strategică evidentă, Cetatea Albă a fost atestată arheologic încă din atichitate. Astăzi, Cetatea Albă, (în ucraineană Білгород-Дністровський / Bilhorod-Dnistrovschi) este un oraş în raionul omonim din regiunea istorică Bugeac, în Ucraina de astăzi (regiunea Odesa).

Menţionată mai întăi ca aşezare construită de grecii din Milet, sub denumirea Tyras, după numele antic al fluviului Nistru (sec. VI-I î.Hr.) şi amplasată conform documentelor pe insula formată de cele două braţe ale deltei rîului Nistru (Tyras)

(Notă: astăzi raul Nistru nu are deltă la vărsarea în Marea Neagră ci se varsă print-un liman, fapt datorat micşorării debitului acestui fluviu). În timpul lui Burebista, cetatea se numea Tyras şi ţinea de regatul dacic al lui Burebista. În secolele I – IV d.Hr.

Cetatea se află sub stăpânire romană. Sursele medievale o menţionau, aproape fără excepţie, cu denumiri precum: Albi Castri, Citta Alba, Belgorod, Alba Iulia, Akkerman, etc., toate însemnând în traducere „Cetatea Albă”.

La sfârşitul secolului XIV-lea (1392), Cetatea Albă a intrat sub stăpânirea moldovenilor, dobândind o mare importanţă în timpul domniei lui Alexandru cel Bun şi mai ales, a lui Ştefan cel Mare, ca fortăreaţă de apărare împotriva turcilor.

Cetatea Albă era considerată, alături de Cetatea Chilia (situată la gurile Dunării),  „poarta creştinătăţii” şi „cheia a toată Ţara Moldovei, a Ungariei şi Ţării de pe Dunăre” sau „plămânii Moldovei”.

 

 

 

tudor-cires,cetatile-romanesti,nistru,

 

 

 

Rolul lor strategic în stoparea expansiunii otomane era recunoscut de sultanul Mehmed al II-ea încă din 1462: „atâta timp cât Chilia şi Cetatea Albă sunt ale valahilor şi Belgradul sârbesc e al ungurilor, noi nu vom putea învinge cu totul pe ghiauri” (Nicolae Iorga).

După numeroase încercări nereuşite, la 30 iulie 1484, o puternică oaste turco-tătară, condusă de sultanul turc Bayazid al II-lea, a asediat Cetatea Albă pe timpul domnitorului Ştefan cel Mare, cetatea căzând sub ocupaţie otomană la 5 august a aceluiaşi an  şi numită Akkerman,  iar din 1812 intră sub stăpânire rusească

Cetatea Albă era considerată, alături de Cetatea Chilia (la gurile Dunării), „poarta creştinătăţii” şi „cheia a toată Ţara Moldovei, a Ungariei şi Ţării de pe Dunăre” sau „plămânii Moldovei”.  .

În timpul săpăturilor arheologice, între 1927-1930, când cetatea aparţinea României, aici au fost făcute numeroase descoperiri care atestă înflorirea întregii zone, pe vremea cât a făcut parte din zestrea Moldovei.

Din păcate, nici unul dintre adevărurile istorice despre acea perioadă nu este prezentat de ghizii cetăţii, care preferă să le spună turiştilor o istorie ciuntită. Semnele mistificării sunt vizibile încă de la intrare. Frumoasa stemă de piatră cu bourul Moldovei, crinul şi roza lui Ştefan cel Mare şi Sfânt a fost desprinsă de la locul ei.

Pentru a acoperi golul lăsat, a fost pus deasupra un dreptunghi de lemn, pictat, reprezentând stema actuală a Cetăţii Albe. Pliantele şi cărţile de prezentare pe care le poţi cumpăra la intrare sunt tipărite numai în rusă şi ucraineană.

Dacă ai noroc, găseşti şi un  pliant amarat în limba engleză, unde nu e pomenită nici o perioadă istorică, nici un voievod roman.

De la ghizi poţi afla însă că „Ştefan Basarab a fost un domnitor al Moldovei de la care se trage şi denumirea veche a acestei regi­uni” sau că „în 1919, fără să fie invitate, armatele româneşti au cotropit Basarabia iar în 1940 Sta­lin a înaintat o notă de protest în urma căreia te­ritoriul a fost eliberat de către soldaţii sovietici”…

Oraşul devine parte a Regatului României între 1918 şi 1940. Populaţia românească în oraş este de 2% (2001).

 

 Cetatea Albă, reconstructie Istoria.md Planul Cetăţii Albe, fostă cetate a Moldovei, astăzi în Ucraina
Cetatea Albă, reconstructie Istoria.md  Planul Cetăţii Albe, fostă cetate a Moldovei, astăzi în Ucraina

 

Cronologie

secolul al V-lea î.Hr – Primele atestări ale oraşului după ce marinarii greci din Miletia au creat aici colonia numită Niconia.

secolul al IV-lea î.Hr. – poporul nevrii organizează colonia feniciană Ophiuza, pe care o părăsesc din cauza înmulţirii şerpilor.

în jurul anului 300 î.Hr. – oraşul Tyras (denumirea oraşului pe timpul lui Herodot,  locuit de poporul tihrit) a fost înfrânt de către daci.

secolul al II-lea î.Hr. – oraşul redevine colonie grecească, principlala ocupaţie fiind cea de comerţ în zonă.

Când romanii au cucerit Dacia, au numit oraşul Alba Iulia şi îl foloseau în comerţul cu Sciţia.

375 – Invazia hunilor a devastat colonia romană.

545 – Oraşul renaşte sub ‘anzi’, cu numele de Turris.

1241 – marea invazie tataro-mongola.

1261 – Oraşul Genuia capătă de la Bizant dreptul de monopol în comerţul pontic.

1330 – Recunoasterea independentei Ţării Româneşti de către Ungaria.

1359-1365 – domnia lui Bogdan I în Ţara Moldovei (Moldovlahia, Rossovlahia).

1359 – Răscoala anti-ungara în Ţara Moldovei.

1365 – Recunoaşterea independenţei de Ungaria a Ţării Moldovei.

secolul al XIV-lea – Cetatea Albă e stăpânită de tătari. Genovezii îl numesc Moncastron, dar e cunoscut şi ca Asprokastron.

1371, martie 9 – întemeierea unei episcopii catolice la Siret, capitala Ţării Moldovei.

1375 – 1391 – domnia lui Petru I, în timpul căruia Ţara Moldovei cunoaste o perioadă de prosperitate economica.

1377 – Petru I bate primele monede ale Ţării Moldovei, groşi de argint.

1386 – Prima menţiune a Cetăţii Albe în componenţa Ţării Moldovei.

1392 – prima menţiune documentara cunoscută a Bucovinei desemnând partea de nord-vest a Ţării Moldovei.

1392, martie 30 – Roman I, domnul Ţării Moldovei, se numeste „Marele singur stapinitor, cu mila lui Dumnezeu domn Io Roman-voievod, care stapineste Ţara Moldovei, din munte pina la mare”

1400-1432 – domnia lui Alexandru cel Bun în Ţara Moldovei. Pe plan intern s-a îngrijit de dezvoltarea ţării: organizarea instituţională, intensificarea comerţului, recunoaşterea mitropoliei moldovene de către Patriarhia de la Constantinopol, etc. Pe plan extern: a susţinut lupta polonilor împotriva cavalerilor teutoni şi a respins primul atac al turcilor asupra Ţării Moldovei.

1407 – sub Alexandru cel Bun, Moncastron este a Ţării Moldovei şi va fi denumită de moldoveni – Cetatea Albă.

1436 – prima atestare documentara a localitatii cu numele Chisinau

1440 – Cetatea Albă este refăcută de Ştefan al II-lea

1450 – Cetatea Albă a fost cucerită de turci şi numită Akkerman.

1451 – Alexandru Vodă a recucerit oraşul

1457-1504 – domnia lui Ştefan cel Mare. Unul din cei mai remarcabil domnitori din istoria Ţării Moldovei. În timpul domniei sale Ţara Moldovei a devenit un stat puternic economic şi militar. Pe plan extern a luptat pentru apărarea independenţei, respingând încercările de cotropire ale duşmanilor. A obţinut un şir de victorii de prestigiu în faţa Imperiului Otoman, oprind astfel înaintarea lor spre Europa centrala.

1484 – Cetatea Albă este cucerită de către Imperiul Otoman. 

1812 – Cetatea Albă (Akkerman) este cucerită de Imperiul Rus.

1918 – oraşul trece în componenţa României.

1940 – oraşul este ocupat de Uniunea Sovietică, fiind atribuit RSS Ucrainene; între 7 august şi 1 decembrie oraşul este reşedinţa Regiunii Akkerman.

1941 – oraşul este eliberat de trupele române, ca urmare a intrării României în Al Doilea Război Mondial.

1944 – oraşul trece din nou în componenţa Uniunii Sovietice.

1991 – ca urmare a destrămării Uniunii Sovietice, oraşul devine parte a Ucrainei independente.

 
 

Spatiul dintre râurile Dunarea şi Nistru sub dominatie tataro-mongola

În secolele care au precedat invazia tătaro-mongolă spaţiul din zona Dunării de jos intra în sfera de interese ale Bizanţului. Aproximativ în secolul IX bizantinii au ridicat cetatea Licostomo, care apăra centrele comerciale de la gurile Dunării.

În 1261 în orasul italian Genuia, conform tratatului cu Bizanţul a capatat dreptul de monopol asupra comertului în bazinul Mării Negre. Genovezii şi-au continuat activitatea şi dupa ce spaţiul nord-pontic a fost cucerit de tataro-mongoli.

Imperiul constituit de mongoli a inclus un teritoriu imens de la Oceanul Pacific până în Carpaţi. În scopul organizării comerţului în acest spaţiu, ei au încheiat tratate cu comunităţile genoveze din orasele de pe litoralul nord-pontic, acordându-le anumite privilegii negustorilor din Caffa (în Crimeea), Vicina si Chilia (Licostomo) etc.

Astfel, negustorii genovezi, instalaţi la gurile Dunării, şi-au păstrat autonomia administrativă la Chilia, precum si dreptul de a stapini Cetatea Licostomo, care apara oraşul din partea Dobrogei, devenită formaţiune statală separată.

În schimbul recunoaşterii suzeranităţii tătaro-mongole, negustorii genovezi din Chilia si-au extins relatiile comerciale inclusiv şi comerţul cu robi.

În perioada dominaţiei tătaro-mongole capătă o deosebită dezvoltare oraşul port de la limanul Nistrului – Cetatea Alba, situat pe locul fostei colonii antice Tyras .

Negustorii italieni numeau acest oraş Malvocartron, Aspro-Castron, Moncastron, iar tătarii – Agja-Kepman. Asupra oraşului port a încercat sa-şi extindă autoritatea şi Ţăratul Bulgar. Dar până la urmă Hoarda de Aur îşi impune aici administraţia sa proprie, bate monedă locală. Aceeaşi situaţie era caracteristică şi pentru oraşul de la Dunare – Vicina.

În oraşele porturi locuia o populaţie polietnică: italieni-genovezi, greci, bulgari, tătari, români. Ultimii erau mai mult concentraţi în afara oraşului propriu-zis, fiind producători de mărfuri agricole. Cele mai mari venituri negustorii italieni le căpătau din comerţul cu grâne. Prin portul Caffa oraşele din spaţiul dintre Dunăre şi Nistru întreţineau relaţii comerciale cu ţarile din Asia (Iran, India si China).

Oraşul – port Cetatea Albă în componenţa Ţării Moldovei

La sfârşitul anilor 60 ai sec. XIV tătaro-mongolii, pierzând bătălia de la Sinie Vodi (1363) cu ducele lituanian Olgherd, sunt nevoiţi să părăsească teritoriul dintre Dunăre şi Nistru. La 1386 Cetatea Albă este menţionată ca parte componentă a Ţării Moldovei. Domnii moldoveni construiesc aici o puternică cetate şi prin intermediul oraşului-port includ Ţara Moldovei în circuitul comerţului internaţional. Într-un răstimp scurt a fost valorificat drumul comercial moldovenesc, care lega Europa Centrala de Orientul Apropiat. Drumul trecea de la Lvov spre Cernăuţi, Dorohoi, Suceava, Iaşi, Lăpuşna, malul drept al Nistrului, Cetatea Albă. O ramificare a acestui drum ducea prin punctul vamal Tighina de pe Nistru spre Crimeea. Drumul comercial moldovenesc a impus de a se situa pe planul doi „drumul tătăresc”, care în perioada dominaţiei turco-tătare trecea prin stânga Nistrului.

Din Orient se aduceau în Europa mătăsuri, stofe fine, perle, mirodenii, orez, stafide etc. Ţara Moldovei păzea această cale şi lua vamă de la negustori. La 1408, domnul Ţării Moldovei, Alexandru cel Bun a acordat privilegii comerciale negustorilor din Lvov care duceau comerţ de tranzit prin Ţara Moldovei.

Cetatea Alba a jucat un anumit rol şi în consolidarea religiei ortodexe din Ţara Moldovei. La începutul secolului al XV-lea domnul Alexandru cel Bun a adus din Cetatea Alba la Suceava moaştele sfântului martir Ioan cel Nou (care se presupune ca deveniseră martir la Caffa). Acest sfânt era considerat ocrotitorul Ţării Moldovei.

O importanţă mare capătă Cetatea Alba în sistemul de aparare a Ţării Moldovei în timpul domniei lui Ştefan cel Mare (1457-1504), când creşte pericolul expansiunii otomane. În oraş atunci locuiau circa 20.000 de oameni printre care de rând cu moldovenii erau cunoscuţi negustori genovezi, armeni, greci. La 1486 Cetatea Alba este atacată de otomani de pe mare şi de pe uscat. După o rezistenţă eroică a garnizoanei din cetate ea este cucerită de oastea turcească. Cea mai mare parte a oraşenilor a fost vândută în robie sau deportată în Asia Mică. Oraşul, numit de turci Akerman devine un avanpost important al dominaţiei otomane în spaţiul nord-pontic.

 

Documente

 

 

Negustorii ce locuiesc în Akkerman (Cetatea Alba n. ns.) să vina cu vasele lor la Adrianopol, la Brusa şi Constantinopol, să vândă şi să cumpere atât în timpul când vor veni cât şi când vor pleca…beii şi spahii să nu le aducă pagubă nici negustorilor, nici mărfurilor lor.

Din privilegiul dat negustorilor străini de Mehmed al II-lea. 9 iunie 1456.

 

 

 

 

Lista cetăţilor Moldovei

 

 

 Denumirea Cetăţii Statul în care se află astăzi Secolul în care a fost ridicată
 Cetatea Albă  Ucraina  XIV
 Cetatea Chilia  Ucraina  XV (1479)
 Cetatea Crăciuna  România  XIV
 Cetatea Hotin  Ucraina  XIV
 Cetatea Neamţ  România  XIV
 Cetatea Orhei  Republica Moldova  XV
Cetatea Soroca  Republica Moldova  XV
 Cetatea Suceava  România  XIV
 Tighina  Republica Moldova  
Ţeţina  Ucraina  XIV

 

Bibliografie (surse):

1. http://www.iatp.md/

2. http://ro.wikipedia.org/

3. http://basarabeni.ro/

 4. Istoria md.

 

 

 

         

25/10/2015 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , ,

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: