O ISTORIE A ZILEI DE 9 OCTOMBRIE. VIDEO
9 octombrie, istoricul zilei
768: După moartea lui Pepin cel Scurt, fiii acestuia, Carol și Carloman, sunt încoronaţi regi al Imperiului Carolingian.
Înainte de moartea sa (768), Pepin împărţise regatul franc între cei doi fii ai săi.
Foto: Carol cel Mare (748 – 814), rege al francilor intre anii 768 -814 si Imparat al Occidentului intre anii 800-814, a fost cel mai de seama reprezentant al dinastiei Carolingienilor.
Carol cel Mare a împărţit, în primii 3 ani de domnie de după moartea tatălui său conducerea ţării cu fratele său Carloman ,
( pâna la moartea acestuia în anul 771), și a continuat opera tatălui său, astfel încât, în urma cuceririlor sale regatul francilor devine cel mai important din Occident.
Papa l-a proclamat împărat la data de 25 decembrie 800.
1003: Vikingul Leif Erikson sosește în L’Anse aux Meadows, (in actuala Canada), devenind primul european cunoscut care a ajuns în America de Nord.
1047: A murit Papa Clement al II-lea; (n. 1005).
1201: S-a nascut Robert de Sorbon, teolog francez şi fondator al renumitei universitati franceze Sorbona; (d. 15 august 1274).
A fost confesorul regelui Ludovic al IX – lea si s-a consacrat infiintarii unei institutii eclesiastice destinate invatamantului gratuit, pentru tinerii saraci dar merituosi.
Printr-un act datat 21 octombrie 1250, Blanche, regenta tronului Frantei in timpul celei de-a VII-a Cruciade, ii ceda „maestrului Robert de Sorbon, o casa si dependintele acesteia, situata in vecinatatea vechilor terme romane, care avea sa devina embrionul Universitatii din Paris, care va raspandi timp de secole lumina culturii in Franta si in intreaga lume.
Acest act este cel mai vechi document cunoscut despre Sorbona.
1221: S-a nascut Salimbene de Parma (Salimbene de Adam), calugar franciscan autor al unei “Cronici”, o istorie a oraşului Parma, scrisă în limba latină; (d.1288).
A fost discipolul lui Gioacchino da Fiore, sigura sa opera care a ajuns pana in zilele noastre, Chronique (Chronica), fiind o sursa foarte importanta pentru istoria Italiei secolului al XIII-lea.
1238: Jaime I de Aragon supranumit Cuceritorul, cucereste Valencia ocupata de musulmani si fondeaza regatul Valencia din Peninsula Iberica.
S-a nascut pe 2 februarie 1208 si a decedat la 27 iulie 1276.A fost rege al Aragonului, conte de Barcelona, senior de Montpellier ,rege al Maiorcai si apoi al Valenciei.
1264: Regatul Castiliei cucereşte oraşul Jerez, eliberandu-l de sub ocupaţia musulmană sub care se afla din anul 711.
1495: Ludovic Maurul, regele Neapolelui, recunoaște în urma semnării tratatului de la Vercelli, drepturile regelui Franței, Carol al VIII-lea, asupra Milanului.
1514: La Abbeville, Franța, are loc căsătoria regelui Ludovic al XII-lea al Franţei cu cea de-a treia sa soție, Maria Tudor, sora regelui Angliei, Henric al VIII-lea.
1621: Polonia restituie Moldovei cetatea Hotin.
Marele Hatman al Poloniei, Jan Karol Chodkiewicz (n.1560 – d.24 sept. 1621)
|
Sultanul Osman II Paşa (1618-1622)
|
Radu Mihnea, domn al Valahiei, participant la Războiul Otomano-Polon (1621)
|
|
|
|
Spre sfîrşitul secolului XVI, Moldova era integrată în sistemul politic al Republicii Nobiliare Polone.
Intervenţiile militare polone aduc la domnia Moldovei pe Ieremia Movilă (1595-1606), instaurînd dinastia movileştilor, care nu avea legături de sînge cu vechea dinastie din Moldova.
Planurile de hegemonie polone asupra întregului spaţiu românesc au fost zădărnicite de războiul Ruso-Polon din 1609-1618.
În Moldova a urmat o perioadă de instabilitate şi dese schimbări de domnii la intervenţia Otomanilor şi Poloniei deteriorînd relaţiile dintre Poartă şi Polonia.
Aceasta neînţelegere s-a înteţit şi prin atacurile frecvente ale cazacilor zaporojeni şi tătarilor.
În urma unei expediţii otomane în frunte cu Iskander Paşa împotriva cazacilor, se încheie Pacea de la Jarucha (Busza) 1617, prin care urmau a se sista intervenţiile polone în arealul dunăreano-pontic. Poarta se pregăteşte să atace pentru prima dată în istorie Polonia.
Foto: Gaspar Graziani (cca 1575 – 1620)
Gaspar Graţiani ( domn al Moldovei intre 4 februarie 1619 si 20 septembrie 1620), maurovlah din Dalmaţia, a fost numit de Poartă pentru a calma spiritele nemulţumite din cauza întăririi infruenţei otomane în principatele româneşti.
Principele Gabriel Bethlen (1613-1629) al Transilvaniei îl denunţă pe Graţiani la Constantinopol, iar Poarta intenţionează să-l mazilească.
Graţiani începe ostilităţile împotriva otomanilor la Iaşi şi isi retrage fortele spre Polonia in direcţia Mohylow, unde în noaptea de 6/7 octombrie 1920, oastea polono-moldoveană a suferit o înfrîngere zdrobitoare în faţa celei otomano-tătare a lui Iskander Paşa.
Atît hatmanul, cît şi domnul Moldovei isi pierd viaţa.
Aceasta a reprezentat prima confruntare armată directă între oştile otomane şi cele polone.
Victoria de la Mohylow (Mohilău) l-a încurajat pe sultanul Osman II-lea să întreprindă personal o campanie împotriva Republicii Nobiliare Polone împreună cu tătarii, şi oştile domnului Valahiei – Radu Mihnea şi noului domn al Moldovei – Alexandru Iliaş.
Efectivul otoman 100 000 oameni, trupe combinate din care 12 000 ieniceri, numeroşi spahii, cuirasaţi, tunari, la care se adăugau 80 000 tătari, în frunte cu hanul Djanibek Ghirai, 6 000 ostaşi a domnului Valahiei – Radu Mihnea. Obiectivul sultanului fiind cucerirea Poloniei şi transformarea acesteia într-o bază de atac împotriva Imperiului Habsburgic.
Oastea polonă, 30 000 ostaşi donduşi de marele hatman al Coroanei Jan Karol Chodkiewicz, care la Nistru urmau să facă joncţiunea cu 20 000 de cazaci, a intrat prima în Moldova prădînd pînă la Iaşi asigurîndu-şi astfel provizii bogate după care se retrage la Hotin.
În oastea polonă se afla şi feciorul lui Simion Movilă – Petru Movilă, pretendent la domnia Moldovei, care mai tîrziu va deveni mitropolit la Kiev.
Otomanii asediază oastea polona la Hotin între 24 august / 3 septembrie şi 19/29 septembrie 1621.
Neînţelegerile dintre paşale, precum şi nesupunerea unor mari grupuri de ieniceri jigniţi de comportamentul sultanului au făcut mai puţin efectiv asediul Hotinului.
Deşi sultanul a obţinut un succes militar, pacea încheiată ulterior va constitui o victorie politică de moment, pentru că ambele părţi nu vor respecta tratatul respectiv.
Radu Mihnea, domn al Valahiei, participant la Războiul Otomano-Polon (1621)
Domnul Valahiei Radu Mihnea îl convinge pe sultan să nu ierneze în Moldova şi îl convinge să semneze tratatul de pace cu Plonia.
Prevederile tratatului de pace de la Hotin (9 octombrie 1621), ca şi cele ale păcii de la Jaruha (1617), interziceau orice intervenţie polonă în Ţările Române.
Pentru că ambele părţi au interpretat tratatul în mod diferit, acest act va fi considerat ulterior în istoriografie ca un armistiţiu.
Cetatea Hotin
În urma Păcii de la Hotin, această regiune este restituită de poloni Moldovei.
Influenţa polonă în principatele române a fost slăbită, iar în Moldova şi Valahia s-a accentuat dominaţia imperiului otoman, care s-a manifestat prin pătrunderea a numeroşi greco-levantini în conducerea acestor principate.
Totodată, istoria consemnează faptul că, după campania militară a Înaltei Porţi împotriva Poloniei, turcii au ocupat Renii şi de asemenea, câteva sate care ţineau de ocolul Galaţilor.
1688 : A murit Claude Perrault, medic, arhitect şi teoretician francez; a proiectat faimoasa colonada care va închide curtea patrata a palatuli Louvru; (n. 5 septembrie 1613).
Claude Perrault. Biblioteca Congresului, Washington, DC.
1708: Petru cel Mare al Rusiei îi învinge pe suedezi în bătălia de la Lesnaia.
1757: S-a născut Charles al X-lea al Franţei, rege între anii 1824–1830 ; ( d. 06.11.1836).
Carol a abdicat la 30 iulie 1830 la Rambouillet în favoarea nepotului său, ducele de Bordeaux, şi a părăsit Franţa. Totuşi, Camera Deputaţilor a refuzat să-l confirme pe tron pe ducele de Bordeaux, votându-l pe ducele de Orléans, Ludovic-Filip drept rege al Franţei.
1760: În timpul Războiului de Șapte Ani, trupele rusești comandate de generalul Saltîkov și cele austriece comandate de Franz Moritz Graf von Lacy, au ocupat pentru scurtă vreme Berlinul, capiala Prusiei.
1804: Este intemeiat orasul Hobart, capitala Tasmaniei.
1806: Prusia declară război Franţei napoleoniene.
1824: Sclavia este abolită în Costa Rica.
1829: Un grup de alpiniști condus de Friedrich Parrot, reușesc prima ascensiune a muntelui Ararat
Johann Jacob Friedrich Wilhelm Parrot (14 octombrie 1791 – 15.1.1841) a fost un naturalist și călător german , care a trăit și a lucrat în Guvernoratul Livonia, pe atunci parte din Imperiul Rus.
1831: Este asasinat Ioannis Kapodistrias, primul preşedinte al Republicii Elene, unul dintre artizanii luptei de eliberare a grecilor de sub dominaţia otomană.
În 1831, Kapodistrias a dispus pedeapsa cu închisoarea, pentru rebelul Petrobey Mavromichalis si a fost asasinat de fratele lui Petrobey , Konstantis și fiul sau Giorgios, pe treptele bisericii Sfantul Spiridon din Nafplion.
1835: S-a născut compozitorul francez Camille Saint-Saëns; (d.16 decembrie 1921).
A fost un compozitor din epoca romantică, rămas cunoscut datorită operei sale cu caracter biblic, intitulată „Samson şi Dalila”.
Printre cele mai cunoscute opere ale sale se mai numără și Rondo Capriccioso (1863), Danse macabre (1874),Al treilea Concert pentru vioară (1880).
1854: Războiul din Crimeea – Începe asedierea fortăreţei ruse Sevastopol de către trupele aliate ale Turciei, Angliei, Franţei şi Sardiniei.
1859: S-a născut ofiţerul francez de origine evreiască, condamnat pe nedrept condamnat în afacerea Dreyfus, pentru trădare de patrie ; (d.12.07.1935).
1874: A fost înfiinţată Uniunea Generală a Poştelor, devenită în 1878 Uniunea Poştală Universală (din 1947 – instituţie specializată a ONU, cu sediul la Berna). România este membru fondator.
O Conferința Internațională a Postelor a fost deschisă la Berna la 15 septembrie 1874, cu scopul de a crea o organizație internațională poștala care standardizeze diferitele sisteme poștale ale statelor membre.
Reprezentanți din 22 de țări, au discutat timp de mai multe zile, înainte de semnarea Tratatului de la Berna, care a stabilit crearea Uniunii Poștale Generale.
Patru ani mai târziu aceasta organizatie si-a schimbat numele în Uniunea Poștală Universală, prin semnarea Tratatului de la Berna de către cei 22 de membri fondatori, între care se număra și George Lahovari, directorul general al Poștelor și Telegrafului.
În ziua de 9 octombrie se sărbătoreste „Ziua Mondială a Postei” in peste 150 de țări, administrațiile poștale lansând emisiuni filatelice dedicate acestei date sau noi servicii poștale, organizând festivități și evenimente speciale, precum și conferințe și seminarii cu specific poștal și filatelic.
1879: S-a născut fizicianul german Max von Laue; (d.24 aprilie 1960).
A fost profesor universitar la Berlin şi Göttingen, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1914.
Max von Laue a scris lucrări privind supraconductibilitatea, teoria relativităţii, teoria cuantică, fizica atomică şi istoria fizicii.
Motivaţia juriului Nobel
„pentru descoperirea difracţiei razelor X în cristale.”
1890: A fost realizat primul zbor cu un aparat mai greu decât aerul, reusit de francezul Clement Ader.
Acesta s-a ridicat in aer si a aterizat dupa un zbor de peste 50 de metri, cu 13 ani înainte de frații Wright, in anul 1903 .
Foto: Avionul lui Ader.
Nu există totusi nici o dovadă că aparatul sau era autoprpulsat sau ca el l-a putut manevra singur.
1892: S-a nascut Ivo Andrić, scriitor sârb, fost diplomat si academician, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură; (d. 13 martie 1975).
1906: A murit Joseph Farwell Glidden, fermier american, inventatorul sarmei ghimpate; (n.18.01.1813).
Foto: Joseph Farwell Glidden
1906: S-a nascut Léopold Sedar Senghor, poet si om politic, fost preşedinte al statului Senegal (1960–1980).
A fost unul dintre promotorii curentului “la négritude”, mișcare pentru afirmare în plan mondial a valorilor specific africane, având ca punct de pornire personalitatea omului negru. Tot el este inițiatorul miscarii francofone si unul dintre luptătorii din avangarda mişcării pentru unitate africană; (d.20.12.2001).
1915: Primul Război Mondial – Oraşul Belgrad este cucerit de trupele germane şi austro – ungare.
1916: Trupele germano-bulgare ocupă orasul-port romanesc Constanţa, devastat de bombardamente si pustiu. Autoritatile si populatia locala au fost in prealabil evacuate.
Ceea ce indeobste se cunoaste mai putin este ca ocuparea vechii cetati a Tomisului a reprezentat un episod tragic,soldatii bulgari, in ciuda regulilor razboiului si a acordurilor internationale in vigoare atunci , privind teritoriile ocupate, populatia civila si prizonierii de razboi, s-au dedat la acte de o cruzime.
Trupele bulgare nu s-au oprit doar la deposedarea de bunuri a civililor inceputa imediat dupa intrarea in oras, dar au permis etnicilor bulgari din Constanta sa dispuna dupa bunul plac si in mod nemeritat de avutul romanilor.
Ocupantii au interzis scolilor romanesti sa mai functioneze, au jefuit bisericile credinciosilor romani, au ucis numerosi cetateni romani, au violat femei si torturat copii, iar statuia poetului Ovidius a fost darâmată de pe soclu
Doar la interventia militarilor germani, statuia avea sa fie repusa la locul sau.
Limba bulgara a fost declarata limba oficiala pe intreg teritoriul ocupat, facandu-se totodata importante schimbari de denumiri toponimice, conform intereselor Regatului Bulgar.
Constanta si intreaga Dobroge aveau sa ramana sub aceasta grea ocupatie timp de doi ani, pana la eliberarea sa de catre trupele romane la sfarsitul razboiului.
1918: Apare la Cernăuţi primul număr al publicaţiei “Glasul Bucovinei”, întemeiat de Sextil Puşcariu, Vasile Bodnărescu, Alexandru Popovici şi Radu Sbiera, care înlocuia publicația oficiala de limba germana Czernowitzer Zeitung.
Editor și redactor responsabil a fost Dionisie Bejan
În primul număr al ziarului a fost publicat articolul „Ce vrem?”, semnat de 14 intelectuali bucovineni, care cuprindea aspirațiile tuturor românilor aflați sub dominația austriacă:
„Vrem să rămânem români pe pământul nostru strămoșesc și să ne ocârmuim singuri, precum o cer interesele noastre românești. Nu vrem să cerșim de la nimeni drepturile care ni se cuvin”.
Cotidianul Glasul Bucovinei a fost editat de Partidul Democrat al Unirii din Bucovina în perioada 1918-1923.
1918: S-a nascut actrita rusa Lila Kedrova. În anul 1965, a primit Premiul Oscar pentru cel mai bun rol secundar feminin, în filmul “Zorba grecul” ; (d.16 februarie 2000).
http://youtu.be/uS5zp5Z46I8
1931: A decedat la București, mitropolitul ortodox Athanasie Mironescu, membru de onoare al Academiei Române ; (n.12 august 1856, Trohan, Vaslui).
Numele sau de botez era Alexandru Mironescu si a deținut demnitatea de mitropolit-primat al Bisericii Ortodoxe Române din data de 5 februarie 1909 până la 28 iunie 1911, când s-a retras din scaun.
Atanasie a trăit apoi pentru restul vieții la Mănăstirea Cernica, trecand la cele veșnice la 9 octombrie 1931, în București, fiind înmormântat la Mănăstirea Cernica.
1934: Este asasinat, la Marsilia, regele Alexandru al Iugoslaviei, împreuna cu cu Louis Barthou, ministrul de externe al Frantei, de catre membri ai organizatiei fasciste croate „Ustasa”.
1940: S-a născut John Winston Lennon, solistul şi liderul trupei Beatles, muzician şi compozitor englez, autor al unor piese ca “Imagine”, “Strawberry fields forever”.
După destrămarea trupei care i-a adus consacrarea, Lennon a urmat o carieră muzicală individuală.(A murit asasinat de un psihopat in data de 8 decembrie 1980, la New York).
1944: În timpul Conferintei de la Moscova, primul ministru britanic W. Churchill a propus şi Stalin a acceptat, înţelegerea cu privire la împărţirea zonelor de influenţă în Balcani. România se va afla în sfera de interese sovietice.
Relatarea lui Churchill privind aceast incident este urmatoarea: Churchill a scris pe o bucată de hârtie (unii pomenesc de un şerveţel) propunerea ca sferele de influenţă să se împartă procentual după cum urmează:
România – Uniunea Sovietică ar trebui să aibă 90% influenţă, iar Marea Britanie 10%;
Grecia – Uniunea Sovietică ar trebui să aibă 10% influenţă, iar Marea Britanie 90%;
Ungaria şi Iugoslavia – Uniunea Sovietică şi Marea Britanie ambele cu 50%;
Bulgaria – Uniunea Sovietică cu 75% influenţă, iar Marea Britanie cu 25%.
El a împins hârtia spre Stalin, care a bifat-o şi a dat-o înapoi lui Churchill.
„Oare nu este cinic să dispunem în această manieră de soarta a milioane de oameni? Hai să ardem hârtia”, ar fi spus Churchill.
„Nu, păstraţi-o”, ar fi răspuns Stalin.
În cursul negocierilor din zilele următoare, la 10 şi 11 octombrie 1944, dintre Anthony Eden, ministrul de Externe al Marii Britanii, şi Viaceslav Molotov, comisarul poporului pentru Afacerile Străine al URSS, procentele propuse de Churchill au fost modificate în cazul Bulgariei şi al Ungariei, Uniunea Sovietică obţinând, în cele două ţări, o influenţă de 80%. În afara acestor două ţări nu au fost menţionate altele.
1944 : Al Doilea Război Mondial: Germania: Oraşul Hanovra este atacat de avioanele diviziei 156 britanice si este distrus in proportie de 80-90%.
1954: S-a născut actorul Adrian Pintea, cunoscut pentru rolurile din spectacolele de teatru „Pescăruşul”, „Hamlet”, „Mania”, ”Corida”, „Lumini şi umbre” sau din filmul „Iancu Jianu” (d. 8 iunie 2007).
1958 : A murit Papa Pius al XII-lea; (n.2 martie 1876).
1967 : A murit scriitorul francez André Maurois, (“Istoria Frantei”, “Instinctul fericirii, “Viata lui Disraeli”, “În cautarea lui Marcel Proust”); (n. 26 iulie 1885).
1967: Liderul marxist de origine argentiniana, “Che Guevara” (Ernesto Rafael Guevara de la Serna, n. 14 iunie 1928), este executat la o zi dupa capturarea sa de catre armata boliviana, pentru că a încercat să declanşeze o revoluţie comunista în Bolivia.
1967 : S-a nascut la Calafat, fotbalistul roman Gica (Gheorghe) Popescu.
1970: Comunistii maoisti din Cambodgia au proclamat Republica khmerilor rosii.
1975: Omul de stiinta sovietic si dizidentul anticomunist Andrei Saharov, este distins cu Premiul Nobel pentru Pace.
1978 : A murit cântăreţul şi actorul belgian Jacques Brel; (n.8 aprilie 1929).
1981: Pedeapsa capitală a fost abolită în Franţa.
1983: Are loc un atac cu bomba orchestrat de serviciile secrete nord-coreene la Rangoon, capitala statului Myanmar (Birmania), cu scopul de a-l asasina, în timpul unei vizite oficiale, pe presedintele sud-coreean Chun Doo-Hwan .
Chun a supravietuit, dar explozia a ucis 17 persoane din anturajul său, inclusiv patru miniştri şi a rănit alte 17.
Patru funcţionari birmanezi au murit de asemenea, în explozie.
1989: În Leipzig are loc o mare demonstrație, la care participa aproape 70.000 de cetațeni est- germani.
Autoritatile comuniste nu recurg la represalii armate împotriva demonstranților.
Incepe schimbarea regimului politic Republica Democrata Germana, creatie marioneta a URSS.
1989: Agentia de stiri oficială a Uniunii Sovietice anunta aparitia unui OZN în orasul Voronej.
2004: Au loc pentru prima dată alegeri democratice în Afganistan.
2006: Coreea de Nord comunistă a anunţat că a efectuat o explozie nucleară subterană de încercare, în ciuda îngrijorării comunităţii internaţionale şi a avertizărilor ONU.
S-a estimat ca puterea bombei atomice detonate de nord-coreeni a fost de 0,48 kilotone.
2006: Google a anunțat că a preluat compania YouTube. Fondatorii acesteia Chad Hurley și Steve Chen, vor continua să conducă independenți afacerile firmei YouTube.
9 octombrie este :
Ziua mondială a poştei – La 9 octombrie 1874 a fost înfiinţată Uniunea Generală a Poştelor, devenită, în 1878, Uniunea Poştală Universală (din 1947 – instituţie specializată a ONU, cu sediul la Berna). România este membru fondator.
In S.U.A – Este Ziua Leif Erikson, in care se evoca debarcarea primilor europeni (vikingii) pe ţărmurile Lumii Noi, în anul 1004.
In Uganda se serbeaza Ziua naţională – aniversarea proclamării independenţei (1962).
CALENDAR CRESTIN ORTODOX
Sfântul Apostol Iacob al lui Alfeu
Sfântul Iacob a fost fratele Sfantului Apostol Matei, iar tatal lor se numea Alfeu.
A fost unul dintre cei 12 Apostoli ai Mantuitorului Iisus Hristos si a propovaduit cuvantul Evangheliei in sudul Palestinei si in Egipt.
Traditia spune ca Sfantul Iacob a murit rastignit pe cruce. A vestit Evanghelia in sudul Palestinei si in Egipt.
Datorita lucrarii sale, multi pagani au crezut in Hristos, au fost construite biserici si au fost hirotoniti preoti si episcopi.
Sfantul Iacob al lui Alfeu a fost rastignit pe cruce de pagani.
Tot astazi, facem pomenirea:
– Sfintilor Cuviosi Andronic si Atanasia, sotia lui;
– A dreptului Avraam si a nepotului sau, Lot;
– Sfintei Mucenite Poplia;
– Sfantului Cuvios Petru.
VIDEO: ASTAZI IN ISTORIE – TODAY IN HISTORY
http://www.youtube.com/watch?v=ebSMBKiqsgc
Bibliografie (surse):
-
Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;
-
Crestin Ortodox.ro;
-
EMaramures.ro.;
-
Istoria md.;
-
Istoriculzilei blogspot.com;
-
Mediafax.ro;
-
Petre Otu, Alesandru Duţu, Alexandru Madgearu, Mircea Soreanu, 100 de mari bătălii din istoria Româniai, Editura Orizonturi, Bucureşti, 2009
-
Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric.
-
Wikipedia.ro
Frumoasa expunere . Apreciez munca ..
ApreciazăApreciază
[…] https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/10/09/o-istorie-a-zilei-de-9-octombrie-video-4/ […]
ApreciazăApreciază
Pingback de Ziua de 9 octombrie în Istoria Românilor « CER SI PAMANT ROMANESC | 09/10/2016 |
Reblogged this on Cronopedia.
ApreciazăApreciază
[…] https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/10/09/o-istorie-a-zilei-de-9-octombrie-video-4/ […]
ApreciazăApreciază
Pingback de 9 octombrie 1621 – Polonia restituie Moldovei ţinutul şi cetatea Hotinului « CER SI PAMANT ROMANESC | 09/10/2018 |