CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

„Dimandarea parinteasca”- Imnul Aromânilor. VIDEO


 

„Dimandarea parinteasca” (mustrarea parinteasca), este imnul aromânilor, compus de Constantin Belemace, luptator pentru drepturile românilor (aromânilor) din Balcani.

Este un echivalent al imnului “Desteapta-te Romane” la românii aromâni, acolo, in sânul societatilor si fundatiilor aromânesti, unde este cântat la posturile radio si de telelviziune care emit in dialect.

Cantecul vorbeste de cumplitul blestem ce cade asupra parintilor care nu-si invata copiii limba stramoseasca, limba (graiul) armanesc.

Poetul Belemace s-a dovedit a fi un adevarat vizionar atunci cand a compus versurile, in anul 1888.

Dupa mai bine de un secol, „Dimandarea parinteasca” rasuna mai actual ca oricand.

 

 

Dimandarea parinteasca
Parinteasca Dimandare                                Parinteasca blestemare  

Na sprigiura cu foc mare                               Porunceste cu foc mare
Frati di muma si di-un tata,                          Frati de-o muma si de-un tata
Noi, Armâni di eta toata.                                Noi, Aromani din vremea toata

Di sum plocile di murminta                            De sub lespezi (placi) de morminte
Striga-a nostri buni parinta:                          Striga a nostri buni parinti
“Blastem mari s-aiba-n casa “                       Blastem mare sa aiba in casa
Cari di limba-a lui s-alasa.                              Care de limba lui se lasa.

Cari-si lasa limba-a lui                                    Care i-si lasa limba lui
S-lu-arda pira-a focului,                                Arza-l-ar para focului
Si s-dirina viu pri loc,                                     Chinuis-ar de viu pe locu (pamant)
Sa-li si friga limba-n foc.                                Frige-i-s-ar limba in focu’

El an vatra-li parinteasca                              El in vatra-i parinteasca
Fumealia s-nu-si hariseasca;                        De copii(familie) sa nu se fericeasca ;
Di fumeli curuni s-nu base                             De familie cununi sa nu pupe
Nic an leagan si nu-nfase.                              Prunc in leagan sa nu culce (infase)

Cari fudze di-a lui muma                                Care fuge de a lui muma
si di parintesca-li numa,                                 si de parintescul nume
Fuga-li doara-a Domnului                              Fugi- i-ar dorul Domnului
si dulteamea-a somnului!”                             si dulceata somnului!”

Constantin Belimace

 

 

 

Drept scurta informare, voi spune ca neamul romanesc exista in doua variante- Dacoromani (Basarabia, România si românii din jurul granitei României), si ramura Aromâna (Croatia, Serbia, Bulgaria, Macedonia, Albania si Grecia), cu care România are, sau nu a avut vreodata granite.

Aceasta ramura, sânge din sângele nostru a fost izolata de noi prin invazia bulgarilor si slavilor in Evul Mediu timpuriu.

Aromanii au avut de-a lungul veacurilor formatiuni statale proprii, cum ar fi Vlahia Mare, Vlahia Mica, imparatia lui Ionita si Asan (taratele romano-bulgare) si nu in ultimul rand Principatul de Pind, desfiintat de Grecia in 1948.

Practic poti intalni aromani in toata peninsula, de la Constanta si Tulcea, pana la Salonic in Grecia si Corce in Albania, de la muntele Magiore in Croatia pana la Pestera si muntii Rodopi in Bulgaria.

Ocupatia aromanilor iarasi o gasim diversa- pastori de turme de oi si capre, cu mentalitate nomada, vara se aflau la munte, iarna coborau la campie sau la malul marilor Marmara sau Adriatica etc.

Cu alte cuvinte faceau transhumanta ca si fratii lor, pastorii din tarile Romane, doar ca pe un areal mult mai larg, strabatand chiar tari intregi, caci pe atunci era un singur stapan- Imperiul Otoman.

Castigau din oierit si cresterea altor animale.

Altii erau buni comercianti, postavari, pielari, bijutieri, caravanari (duceau marfuri cu caravanele cu catari), fabricanti de arme. Mai era inca o categorie, aromanii carturari- arhitecti, bancheri, ministri, poeti etc. Au avut si orase, de care putini dintre noi au auzit.

Voi numi doar doua-Moscopole (Voscopoje) in Albania, si Gramosta in Grecia. Ambele au fost distruse brutal de Ali Pasa Tebelin de Albania. Distrugerea acestor orase este cantata cu multa durere in cantecele aromanesti pline de jale.

O caracteristica importanta a istoriei românilor din sudul peninsulei este trecutul lor furtunos, plin de migratie.

Emigratia aromâna a cuprins orase ca Venetia, Viena, Sofia, Bucuresti, Atena, SUA, Australia si Constantinopole. in majoritatea cazurilor au fugit din cauza dusmanilor, pericolului de asimilare, sau din sete de profit.

Drept dovada ca aromanii au fost si raman tributari istoriei mi-o demonstreaza mie personal faptul, ca multi dintre prietenii mei aromani au rude in diferite tari.

Peste noapte, in urma unor tratate de pace si destramarii Imperiului Otoman, aromanii s-au trezit cu rude despartite de sarma ghimpata in diferite tari noi aparute, la care deasemenea putem adauga mai recent si destramarea regimului comunist iugoslav.

Au mai fost si tradati, in primul rand de tara-Mama, România, care pe vremea Anei Pauker, in 1948 a inchis scolile romanesti din Balcani, deschise cu atata truda de Cuza Voda si Carol I.

Pricina era ca chipurile ei (aromanii), formati in aceste scoli ar atenta la securitatea asa zisului stat socialist roman.

Urmarile catastrofale ce au urmat au fost ca nici pana acum Aromânii nu au scoli in Grecia, Bulgaria, Albania sau Serbia.

Nici pana astazi ei nu sant recunoscuti drept minoritate nationala in aceste tari.

Exceptie face doar Republica Macedonia. In constitutia Republicii Macedonia este scrisa „Minoritatea Aromana”.

Romanii macedoneni au scoli si emisiuni radio, dar si aici cu taraita. in final as mentiona un lucru important, in fata pericolului asimilarii sau pierderii de avere, la aromani dintotdeauna exista si exista un obicei strict – ficiorul armân se insoara doar cu o fata de origine aromâna.

Cateva personalitati marcante de origine aromana (macedoromana) – Nicolae Milescu – Spataru-carturar moldovean, se crede ca ar avea obarsie aromâna, Emanuil Gojdu-filantrop, a finantat invatamantul românesc din Ungaria, Lucian Blaga – poet român, este aroman dupa tata, actorul roman Toma Caragiu, ministrul culturii Ion Caramitru, lingvista Matilda Caragiu-Marioteanu, Ianis Coletis-general grec, impresarul clubului „Steaua”- Georghe Becali si nu in ultimul rând, marele fotbalist român Gheorghe Hagi, supranumit „Maradona Carpatilor”.

De origine aromâna este si Maica Tereza din Albania, cu numele ei adevarat Agnesa Gongea Boiangiu.

De Costache Andrusceac,
membru al Miscarii Unioniste din Republica Moldova.

 

01/10/2015 - Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , ,

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: