CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Tratatul de la Paris din 1856 si Principatele Române

 Discuţii premergătoare semnării Tratatului de la Paris 1856

 

 

 

Tratatul de la Paris din 1856 a pus capăt, în mod oficial, Războiului Crimeii (1853-1856) dintre Imperiul Rus, pe de-o parte, și o alianță a Imperiului Otoman, Regatului Piemontului, Celui de-al Doilea Imperiu Francez și Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei, pe de altă parte.

 Tratatul a fost semnat la 30 martie 1856 (18 martie 1856 pe stil vechi), principalele lui prevederi privind transformarea Mării Negre în teritoriu neutru, închis tuturor navelor militare, pe țărmul mării fiind interzise construirea de fortificații sau prezența armamentelor de orice fel. Tratatul a marcat un uriaș pas înapoi pentru Rusia și pretențiile sale de dominație a regiunii.

De asemenea, era stabilită libera circulație pe Dunare și la gurile ei sub supravegherea Comisiei Europene a Dunării.

Din cadrul Comisiei făceau parte reprezentanții următoarelor state suverane: Wurtemberg, Bavaria, Austria, Imperiul Otoman și comisarilor din statele suzerane imperiului Otoman: Moldova, Valahia și Serbia.

Alte prevederi priveau statutul Principatelor Dunarene – Moldova și Valahia – care rămaneau, în mod oficial, sub suzeranitatea otomană, dar li se acorda dreptul de a avea propriile constituții și adunări legislative, instituții care aveau sa fie puse sub supravegherea puterilor victorioase, desființîndu-se astfel protectoratul Rusiei.

Turcia era obligată să respecte administrația independentă a principatelor Moldovei și Valahiei, deplina libertate a credinței și legislației, comerțului și navigației.

În cazul unor tulburări, Turcia nu avea drept în mod unilateral, fără acceptul celorlalte țări semnatare să aplice forța în ambele principate românești; (art. 27).

Este important că se prermitea principatelor să întrețină fiecare propria oștire pentru siguranța internă și paza hotarelor.

A fost stabilită convocarea în Principate a unor  Divanuri Ad-hoc (fapt realizat în 1857 la Iași și București), pentru exprimarea dorinței populației asupra unirii și altor principii fundamentale de organizare a statului; (art. 24).

Din punct de vedere teritorial, pentru înlăturarea Rusiei de la gurile Dunării, se hotărăște restituirea către Moldova a Județului Ismail din Basarabia țaristă (pînă în 1812 parte integrală a Moldovei).

 Celelalte 7 județe ale Basarabiei țariste rămîn în continuare în cadrul Imperiului Rus. Trebuie remarcat că în cadrul Moldovei fostul județ țarist Ismail este divizat în trei județe mai mici: Cahul, Bolgrad și Ismail.

Tratatul stabilea, de asemenea, demilitarizarea Insulelor Aland din Marea Baltică, care aparțineau Marelui Ducat al Finlandei, aflat sub suzeranitatea Imperiului Rus.

Fortăreața Bomarsund fusese distrusă de fortele franco-britanice în 1854, aliații dorind să împiedice rușii să foloseacă aceste insule ca baze militare.

Pacea de la Paris a confirmat eșecul politicii țarului Nicolae I:

  • Rusia a pierdut controlul asupra gurilor Dunării;

  • Rusia a fost obligată să abandoneze pretențiile de protecție a intereselor creștinilor ortodocși din Imperiul Otoman (rol pe care îl păstra Franța);

  • Rusia și-a pierdut influența asupra principatelor române, care, alaturi de Serbia, au primit un grad de independență sporit.

Bibliografie (surse)

  1. Istoria md.;

  2. Nicolae Isar, Istoria Modernă a Românilor, Editura Universitară, București,2006.

  3. ro.wikipedia.org

 

01/10/2015 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Gândul zilei

 

 

 

 

 

 

 

 

 

„Un expert este o persoană care ştie din ce în ce mai mult, despre din ce în ce mai puţin, până când ştie totul despre nimic.”

 

 

 

 

 

 – Max Weber –

 

 

 

 

 

 

Weber, Max

 

 

 

Maximilian Weber (n. 21 aprilie 1864 – d. 14 iunie 1920)  a fost un profesor universitar german, specialist in economie politica  si sociologie, considerat unul dintre fondatorii studiului modern al sociologiei si administrarii publice.

 A fost unul dintre negociatorii Germaniei la Tratatul de la Versailles,  dupa incheierea Primului Razboi Mondial. 

S-a ocupat cu studiul sociologiei religiilor și   a adus contribuții și în domeniul economiei. 

Într-o  lucrare importantă a sa, „Politica si  vocatie”, Weber definește statul  ca fiind o entitate care posedă monopolul asupra folosirii legitime a forței.

Această idee a devenit o definiție fundamentală în studiul modern al stiintei politice în tradiția occidentală.

Cele mai cunoscute contribuții ale sale sunt cunoscute sub denumirea de Tezele weberiene. 

01/10/2015 Posted by | LECTURI NECESARE | , , , , , , , , | Lasă un comentariu

„Dimandarea parinteasca”- Imnul Aromânilor. VIDEO

 

„Dimandarea parinteasca” (mustrarea parinteasca), este imnul aromânilor, compus de Constantin Belemace, luptator pentru drepturile românilor (aromânilor) din Balcani.

Este un echivalent al imnului “Desteapta-te Romane” la românii aromâni, acolo, in sânul societatilor si fundatiilor aromânesti, unde este cântat la posturile radio si de telelviziune care emit in dialect.

Cantecul vorbeste de cumplitul blestem ce cade asupra parintilor care nu-si invata copiii limba stramoseasca, limba (graiul) armanesc.

Poetul Belemace s-a dovedit a fi un adevarat vizionar atunci cand a compus versurile, in anul 1888.

Dupa mai bine de un secol, „Dimandarea parinteasca” rasuna mai actual ca oricand.

 

 

Dimandarea parinteasca
Parinteasca Dimandare                                Parinteasca blestemare  

Na sprigiura cu foc mare                               Porunceste cu foc mare
Frati di muma si di-un tata,                          Frati de-o muma si de-un tata
Noi, Armâni di eta toata.                                Noi, Aromani din vremea toata

Di sum plocile di murminta                            De sub lespezi (placi) de morminte
Striga-a nostri buni parinta:                          Striga a nostri buni parinti
“Blastem mari s-aiba-n casa “                       Blastem mare sa aiba in casa
Cari di limba-a lui s-alasa.                              Care de limba lui se lasa.

Cari-si lasa limba-a lui                                    Care i-si lasa limba lui
S-lu-arda pira-a focului,                                Arza-l-ar para focului
Si s-dirina viu pri loc,                                     Chinuis-ar de viu pe locu (pamant)
Sa-li si friga limba-n foc.                                Frige-i-s-ar limba in focu’

El an vatra-li parinteasca                              El in vatra-i parinteasca
Fumealia s-nu-si hariseasca;                        De copii(familie) sa nu se fericeasca ;
Di fumeli curuni s-nu base                             De familie cununi sa nu pupe
Nic an leagan si nu-nfase.                              Prunc in leagan sa nu culce (infase)

Cari fudze di-a lui muma                                Care fuge de a lui muma
si di parintesca-li numa,                                 si de parintescul nume
Fuga-li doara-a Domnului                              Fugi- i-ar dorul Domnului
si dulteamea-a somnului!”                             si dulceata somnului!”

Constantin Belimace

 

 

 

Drept scurta informare, voi spune ca neamul romanesc exista in doua variante- Dacoromani (Basarabia, România si românii din jurul granitei României), si ramura Aromâna (Croatia, Serbia, Bulgaria, Macedonia, Albania si Grecia), cu care România are, sau nu a avut vreodata granite.

Aceasta ramura, sânge din sângele nostru a fost izolata de noi prin invazia bulgarilor si slavilor in Evul Mediu timpuriu.

Aromanii au avut de-a lungul veacurilor formatiuni statale proprii, cum ar fi Vlahia Mare, Vlahia Mica, imparatia lui Ionita si Asan (taratele romano-bulgare) si nu in ultimul rand Principatul de Pind, desfiintat de Grecia in 1948.

Practic poti intalni aromani in toata peninsula, de la Constanta si Tulcea, pana la Salonic in Grecia si Corce in Albania, de la muntele Magiore in Croatia pana la Pestera si muntii Rodopi in Bulgaria.

Ocupatia aromanilor iarasi o gasim diversa- pastori de turme de oi si capre, cu mentalitate nomada, vara se aflau la munte, iarna coborau la campie sau la malul marilor Marmara sau Adriatica etc.

Cu alte cuvinte faceau transhumanta ca si fratii lor, pastorii din tarile Romane, doar ca pe un areal mult mai larg, strabatand chiar tari intregi, caci pe atunci era un singur stapan- Imperiul Otoman.

Castigau din oierit si cresterea altor animale.

Altii erau buni comercianti, postavari, pielari, bijutieri, caravanari (duceau marfuri cu caravanele cu catari), fabricanti de arme. Mai era inca o categorie, aromanii carturari- arhitecti, bancheri, ministri, poeti etc. Au avut si orase, de care putini dintre noi au auzit.

Voi numi doar doua-Moscopole (Voscopoje) in Albania, si Gramosta in Grecia. Ambele au fost distruse brutal de Ali Pasa Tebelin de Albania. Distrugerea acestor orase este cantata cu multa durere in cantecele aromanesti pline de jale.

O caracteristica importanta a istoriei românilor din sudul peninsulei este trecutul lor furtunos, plin de migratie.

Emigratia aromâna a cuprins orase ca Venetia, Viena, Sofia, Bucuresti, Atena, SUA, Australia si Constantinopole. in majoritatea cazurilor au fugit din cauza dusmanilor, pericolului de asimilare, sau din sete de profit.

Drept dovada ca aromanii au fost si raman tributari istoriei mi-o demonstreaza mie personal faptul, ca multi dintre prietenii mei aromani au rude in diferite tari.

Peste noapte, in urma unor tratate de pace si destramarii Imperiului Otoman, aromanii s-au trezit cu rude despartite de sarma ghimpata in diferite tari noi aparute, la care deasemenea putem adauga mai recent si destramarea regimului comunist iugoslav.

Au mai fost si tradati, in primul rand de tara-Mama, România, care pe vremea Anei Pauker, in 1948 a inchis scolile romanesti din Balcani, deschise cu atata truda de Cuza Voda si Carol I.

Pricina era ca chipurile ei (aromanii), formati in aceste scoli ar atenta la securitatea asa zisului stat socialist roman.

Urmarile catastrofale ce au urmat au fost ca nici pana acum Aromânii nu au scoli in Grecia, Bulgaria, Albania sau Serbia.

Nici pana astazi ei nu sant recunoscuti drept minoritate nationala in aceste tari.

Exceptie face doar Republica Macedonia. In constitutia Republicii Macedonia este scrisa „Minoritatea Aromana”.

Romanii macedoneni au scoli si emisiuni radio, dar si aici cu taraita. in final as mentiona un lucru important, in fata pericolului asimilarii sau pierderii de avere, la aromani dintotdeauna exista si exista un obicei strict – ficiorul armân se insoara doar cu o fata de origine aromâna.

Cateva personalitati marcante de origine aromana (macedoromana) – Nicolae Milescu – Spataru-carturar moldovean, se crede ca ar avea obarsie aromâna, Emanuil Gojdu-filantrop, a finantat invatamantul românesc din Ungaria, Lucian Blaga – poet român, este aroman dupa tata, actorul roman Toma Caragiu, ministrul culturii Ion Caramitru, lingvista Matilda Caragiu-Marioteanu, Ianis Coletis-general grec, impresarul clubului „Steaua”- Georghe Becali si nu in ultimul rând, marele fotbalist român Gheorghe Hagi, supranumit „Maradona Carpatilor”.

De origine aromâna este si Maica Tereza din Albania, cu numele ei adevarat Agnesa Gongea Boiangiu.

De Costache Andrusceac,
membru al Miscarii Unioniste din Republica Moldova.

 

01/10/2015 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: