O ISTORIE A ZILEI DE 19 SEPTEMBRIE. VIDEO

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

19 septembrie, istoricul zilei

 

 

 

 

 

 

 

 

Anul 86: S-a nascut în Italia, la Lanuvium, Titus Aurelius Fulvus Boionius Arrius Antoninus Pius, fiul  consulului Aurelius Fulvus si împărat Roman în perioada 138-161.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A devenit consul în  anul 120 și guvernator al provinciei Asia (134-135). A fost adoptat de împăratul Hadrian la 25 februarie 138 și proclamat succesor la tron.

In timpul domniei lui Antoninus Pius  a fost sarbatorita  în anul 148 cea de-a 900-a aniversare a fondării Cetății Eterne.

Domnia lui a fost considerată  apogeul dinastiei antonine și al întregului principat.

 

 

 

 

 

 

 335: Dalmatius este ridicat la rangul de Cezar de către unchiul său, imparatul Constantin I cel Mare.

A fost fiul lui Flavius Dalmatius, fratele vitreg a lui Constantin si a  fost caesar  (locțiitor de împărat), între anii 335 și 337, până la moartea unchiului său Constantin cel Mare.

În anul 337, după moartea lui Constantin,in perioada tulbure cu lupte interne în care multe rude de ale împăratului au fost  ucise, a fost omorât de soldații romani.

 

 

 

 

 

 

634: Armatele musulmane conduse de Rachidun incheie asediul Damascului, acesta fiind primul oras important bizantin cazut in timpul razboiului de cucerire a Siriei.

866: S-a nascut imparatul bizantin  Leon al VI-lea supranumit „Filosoful”; (d. 11 mai  912).

 

 

 

 

 

Foto: Imparatul Leon al VI- lea ingenuncheat in fata lui Iisus – mozaic in Hagia Sofia din Istanbul

 

A domnit între 886 si 912 , fiind  fiul lui Mihail al III-lea și fiul adoptiv al lui Vasile I Macedoneanul. Leon a terminat opera lui Vasile I,  „Basilisa/ Basilscale”.

 A avut o domnie agitata.In 896 a fost înfrânt  de bulgari la Boulgarophygon.

În 902, Emiratul arab din Sicilia ocupă Taoramina, ultima enclavă bizantină din insula, iar în 904, Leon de Tripoli, aliat cu piraţii musulmani, a asediat Thessaloniki.

În 907, slavii rasariteni condusi de  Oleg de Novgorod au atacat Constantinopolul iar  Leon al VI – lea le plăteşte o recompensa , dar aceştia atacă din nou în 911, atac de care Leon nu reuşeşte să scape decât printr-un tratat comercial, semnat în 911. În 912,   încearcă fără succes recucerirea Cretei.

Ca să se asigure că fiul său, Constantin (născut în 905), va căpătat tronul, Leon îl asociază la tron pe 15 mai, 908. Leon VI a murit pe 2 mai, 912.

Leon VI l-a inlaturat  pe patriarhul Fotie I, înlocuindu-l cu fratele său, Ştefan I.

La moartea lui Ştefan, în 893, Leon l-a pus in scaunul  patriarhal  pe Antonie II.

 

 

 

 

 

 

1339: A murit  imparatul Go-Daigo din Japonia; (n. 1288).

 

 

 

 

 

 

1356:  Bătălia de la Poitiers : Armata engleza  sub comanda lui Edward, supranumit Prinţul Negru,  infrange armata  franceză şi il captureaza  pe regele francez, Ioan al II-lea cel Bun.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A fost  una dintre  marile bătălii din  Razboiului de 100 de ani.

 

 

 

 

 

Foto: Regele Ioan al II lea

 

 

 

 

Regele francez Ioan cel Bun a luptat cu curaj, dar a fost capturat, împreună cu fiul său Filip

A pierit in lupta floarea cavalerismului francez, printre cei uciși numărându-se: ducele  Pierre I de Bourbon, conteabilul Frantei Gautier al VI-lea de Brienne , episcopul de Chalon, 16 baroni  si 2426 cavaleri, în total fiind uciși cinci mii de ostași,din care  trei mii în timpul retragerii.

Pe 24 mai 1357  regele capturat a fost adus solemn la Londra,fiind semnat un armistitiu   cu Franța timp de 2 ani.

Prețul de răscumpărare a regelui a egalat suma veniturilor regale pentru 2 ani, iar prada englezilor a fost imensă.

 

 

 

 

 

1551: S-a născut regele Henric al III-lea al Franței; (d. 1589).

La naștere a fost botezat Alexandre-Édouard, iar în 1564 numele lui i-a fost schimbat în Henric.

 A fost rege al Frantei  între 1574 – 1589 și primul rege al Uniunii Polono – Lituaniene, între 1573  și 1574, cu titlul de Henric de Valois.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Henric al III-lea mostenit un regat sfasiat de lupte intre factiuni rivale, în care autoritatea lui este doar parţial recunoscuta. Domnia sa a fost marcată de foarte grave disensiuni religioase, politice şi de probleme  economice.

In timpul domniei sale s-au purtat  patru războaie religioase intre catolici si protestantii hughenoti.

A murit la Saint-Cloud pe 2 august 1589, fiind înjunghiat de călugăr fanatic dominican , Jaques Clement.

Datorită decesului ultimului său frate, dinastia Valois se stinge, iar tronul revine lui Henric al III-lea de Navarra   care devine Henric al IV-lea  al Frantei, primul monarh din Dinastia Bourbon.

 

 

 

 

 

 

1783: A fost lansat cel de-al doilea balon cu aer cald construit de frații Montgolfier, având la bord trei pasageri: o rață, un cocoș și o oaie.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Revenirea la sol  s-a produs fără probleme, demonstrând ca și alte vietăți decât păsările pot suporta înalțimile.

Primul balon, fără echipaj, fusese înalțat la 5 iunie 1783.

 

 

 

 

 

1802: S-a nascut  Lajos Kossuth, conducătorul revoluției maghiare de la 1848; (d. 20.03.1894).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Lajos Kossuth de Kossuth et Udvard (d. 20 martie 1894, Torino), a fost  guvernatorul de facto al Ungariei în timpul Revoluţiei de la 1848.

 

 

 

 

 

 

 

1821: S-a nascut  Luigi Mercantini, poet italian, autorul “Imnului lui Garibaldi”, care a devenit cântec national al poporului italian; (d.17 noiembrie 1872).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1825: S-a nascut Ştefan Dimitrie Grecianu, istoric medievist cu preocupări privind genealogiile unor familii boiereşti din Ţara Românească; membru de onoare al Academiei Române; (d.01.08.1908).

 

 

 

 

 

 

1870: Armata prusacă începe “Asediul Parisului” care a durat 135 de zile, pana  cand la 28 ianuarie 1871 orasul s-a predat.

 

 

 

 

 

1881: Al 20-lea presedinte american, James Abram Garfield (n.19 noiembrie  1831), moare  in urma ranilor primite in dimineaţa zilei de 2 iulie 1881, cand a fost împuşcat de două ori de către  asasinul  Charles J. Guiteau.

 

 

 

 

 

 

 

Foto: James Abram Garfield

 

 

 

 

 

 

 

Presedintele Garfield  este impuscat, gravura de Charles Guiteaud in  The Illustrated Newspaper.

 

 

 

 

 

 

1895:  Împăratul Austro-Ungariei, Franz Joseph I, i-a graţiat pe memorandiştii romani din Transilvania , sub presiunea opiniei publice romanesti şi ca urmare a intervenţiilor diplomatice ale României.

Petiţia fusese  aprobată la 25 martie 1892  de liderii Partidului National Roman şi prezentată la Viena pe 28 mai 1892 de o delegaţie compusă din 300 de reprezentanţi a tuturor stărilor din Transilvania: intelectuali, meseriaşi, lucrători.

La cererea guvernului de la Budapesta, împăratul Franz Joseph nu a primit  delegaţia si  deşi nu cunoştea conţinutul memorandumului, l-a trimis autorităţilor maghiare.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Memorandumul ,  scris de liderii Partidului Național Român: Ioan Rațiu, Gheorghe Pop de Băsești, Eugen Brote, Vasile Lucaciu, facea o analiză a sistemului legislativ ungar (legea naţiunilor, legea electorală, legile şcolare, legea presei etc.), evidenţiind faptul că românii erau discriminaţi, neavând nici un drept politic.

Documentul contesta  şi modul în care s-a instaurat dualismul austro-ungar, fără a se lua în seamă şi dorinţele românilor majoritari în Transilvania.

De asemenea,  combătea  declararea statului maghiar ca „stat naţional”, în care elementul maghiar minoritar detinea puterea, în timp ce românii erau supuşi unui proces de maghiarizare si discriminare.

Situația românilor a ajuns să fie remarcată și de personalități politice ale vremii din alte țări. Ambasadorul Belgiei la Viena, Borchgrave, îi scria ministrului de externe Merode Westerlo, într-un raport din 19 nov. 1892:

„Dintre popoarele care trăiesc sub dominația maghiară, românii sunt cei mai nemulțumiți. Acești strănepoți ai lui Traian nu pot uita că sunt frații românilor din regatul înfloritor și prosper.”, iar Georges Clemenceau, scria în ziarul La Justice din 12 mai 1884^[:

„Românii sunt lipsiți de orice drepturi politice… În număr de 3,5 milioane, ar avea dreptul, proporțional, la 75 de deputați din cei 417 câți are Camera și nu au niciunul.”

Autorităţile maghiare au deschis acţiune juridică împotriva Comitetului Naţional Român şi a altor fruntasi ai romanilor ardeleni, sub acuzaţia de atentat împotriva statului maghiar. Procesul s-a desfăşurat la Cluj, între 25 aprilie  şi 7 mai 1894 şi s-a încheiat cu condamnarea a 14 fruntaşi memorandişti la o pedeapsă cumulată de 31 de ani şi 18 luni de închisoare.

Cu acest prilej,Ioan Rațiu, unul din liderii memorandistilor, a rostit celebra frază:

„Ceea ce se discută aici este însăși existența poporului român. Existența unui popor însă nu se discută, ci se afirmă”.

În cele din urmă, cel care îi va graţia pe memorandişti la 19 septembrie 1895 va fi însuşi împăratul Franz Joseph, ca urmare a presiunii imense la care era supus din partea opiniei publice, dar şi datorită intervenţiei diplomatice a regelui Carol I al Romaniei  pe lângă Curtea de la Viena.

 

 

 

 

 

1909: A decedat Nicolae Hurmuzaki, om politic român, membru de onoare al Academiei Române; (n.19.03.1826).

 

 

 

 

 

 

1911: S-a născut scriitorul  William Golding, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 1983 (romane „Împăratul muştelor”, „Cădere liberă”); (m. 19.06.1993).

 

 

 

 

 

1916: Prima acţiune de luptă antiaeriană a armatei române, soldată cu respingerea unui atac aerian şi nimicirea unui avion inamic în zona Flămânda.

 Pe timpul executarii manevrei de la Flamânda de catre Armata a 3 a româna, în data de 19.09.1916, bateria de artilerie înzestrata cu tunuri antiaeriene propriu-zise, calibru 75 mm Deport, a respins un atac aerian si a doborât un avion inamic.

Comandantul bateriei, locotenentul Constantin Constantin, a fost decorat cu ordinul „Coroana României” în gradul de cavaler.

Ca urmare a acestui succes, ziua de 19 septembrie a fost adoptata, în perioada interbelica, ca zi a artileriei antiaeriene.

 

 

 

 

 

 

1922: S-a nascut Emil Zatopek, sportiv ceh, unul dintre cei mai mari alergatori ai secolului trecut pe cursele lungi; (d.21 noiembrie 2000). A fost supranumit “Locomotiva” datorita stilului sau de alergare.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A intrat in legenda, dupa ce la Olimpiada din 1952 din Helsinki a castigat aurul la probele de 5.000, 10.000 metri maraton.

Spotivul ceh a dominat cursele pe distantele lungi intre anii 1948-1954, in aceasta perioada castigand de 38 de ori consecutiv intrecerile pe 10.000 de metri.

A stabilit 18 recorduri mondiale pe diferite distante, fiind si primul alergator din lume care a reusit sa termine o cursa de 10.000 de metri in mai putin de 29 de minute. Zatopek s-a nascut intr-o familie modesta in localitatea Koprivnice din Cehoslovacia.

A inceput sa munceasca de la varsta de 16 ani. In 1940 a participat pentru prima oara la o competitie sportiva si a reusit sa termine pe locul doi chiar daca nu avea antrenament. In acea perioada a inceput sa ia sportul in serios, iar dupa patru ani a reusit sa doboare recordurile tarii sale pe distantele lungi.

Seria victoriilor a continuat pana in 1956, cand a participat pentru ultima data la maratonul din cadrul Olimpiadei de la Melbourne.

Avea vederi antisovietice,iar  în timpul evenimentelor din mai 1968, numite Primavara de la Praga, Zatopek s-a cățărat pe un tanc rusesc, cerându-le soldaților sovietici să se întoarcă acasă. Acest lucru i-a atras o serie de probleme, ca pierderea tuturor funcțiilor iar în ultimii ani a fost nevoit să lucreze într-o mină de uraniu

 A fost decorat  pentru meritele sale de catre presedinte  ceh Vaclav Havel.

 

 

 

 

 

1926: S-a nascut  Masatoshi Koshiba, fizician japonez, laureat al Premiului Nobel.

 

 

 

 

 

1929: S-a nascut la Chisinau cunoscuta cantareata de muzica populara romaneasca, Angela Moldovan.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1931: S-a nascut actorul si scenaristul francez Jean-Claude Carrière.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1941: În timpul războiului împotriva URSS, trupele germane cuceresc capitala ucraineană Kiev.

 

 

 

 

 

 

1944: URSS si Finlanda au semnat la  Moscova un armistițiu prin care au pus capăt razboiului.

 

 

 

 

 

 

 

1946: Se deschide primul Festival al  filmului  de la Cannes  dupa ce a fost amânat timp  şapte ani, datorită  celui de-al doilea război mondial.

 

 

 

 

 

 

 1946: Se fondează Consiliul Europei, în urma unui discurs ținut de Winston Churchill la Universitatea din Zürich.

 

 

 

 

 

1957: Are loc prima experienta americana subterana de testare a bombei nucleare  in cadrul  Operaţiunii Plumbbob .

 

 

 

 

 

 

1961: A încetat din viaţă marea actrita romana Lucia Sturdza-Bulandra,  directoare de teatru si profesoara ; (n.25.08.1873.

A fost na dintre marile figuri ale scenei româneşti, de neuitat în roluri de compoziţie din dramaturgia universală şi naţională, spirit organizatoric, talent pedagogic ce a format generaţii întregi de actori: Nicolae Bălţăţeanu, George Calboreanu, Dina Cocea, Radu Beligan, Victor Rebengiuc.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Din 1947 până la sfârşitul vieţii a fost directoarea Teatrului Municipal din Bucureşti, astăzi Teatrul L.S.Bulandra.

 

 

 

 

 

 

1967: Ministrul Afacerilor Externe al României , Corneliu Mănescu (d. 26.06.2000), a fost ales preşedinte al celei de-a XXII-a sesiuni a Adunării Generale a ONU.

 

 

 

 

 

A fost pentru prima dată când un reprezentant al unei ţări comuniste  era ales în această funcţie.

 

 

 

 

 

1970 : Studentul grec Kostas Georgakis,  isi da foc în Piaţa Matteotti din Genova, in Italia, in semn de protest protest împotriva regimului  militar dictatorial  al lui Georgios Papadopoulos .

 

 

 

 

 

 

1977: S-a născut  la Braila, Ioana Maria Lupascu, pianista română considerată de presă „noua vedetă a generaţiei sale” .

 

 

 

 

 

1978: Insulele Solomon sunt admise in  Organizaţia Naţiunilor Unite.

 

 

 

 

 

1982: Dupa 122 de ani, tramvaiele sunt retrase din circulatie, din San Francisco.

 

 

 

 

 

1983: Insulele St.Kitts şi Nevis din Caraibe isi  câştiga independenţa fată de Marea Britanie.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1985: Un cutremur de 8,1 grade pe scara Richter lovește orașul Mexico, capitala Mexicului.

Peste 9.000 de oameni au decedat, 30.000 au fost răniți și 95.000 au rămas fără adapost.Au fost distruse aproximativ 400 de clădiri.

 

 

 

 

 

1991: Un cuplu german de turisti a gasit  în Alpii Austrieci, corpul unui om preistoric  “înghetat tun”.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Omul gheturilor, supranumit Otzi, avea 1,5 metri înaltime si  a trait in urma cu aproximativ 5 000 de ani.

 

 

 

 

 

1996: Actorul Ştefan Mihăilescu-Brăila a încetat din viaţă la vîrsta de 71 de ani.

 

 

 

 

 

 

 

 

Născut în 3 februarie 1925 la Brăila, el a jucat pe scena Teatrului Giuleşti (astăzi Odeon), la televiziune şi în numeroase filme.

A cîştigat Premiul ACIN în 1984 pentru rolul din „Secretul lui Bachus”.

 

 

 

 

 

 

2000 : Au început, la Târgu Jiu, lucrarile de restaurare la “Coloana Infinitului”, opera a marelui sculptor roman Constantin Brancusi.

 

 

 

 

2006: Lovitura de stat militara in  Thailanda.  Constituţia este suspendata  si este instaurata legea marţială.

 

 

 

 

 

2010: A încetat din viaţă popularul actor de revista roman Horia Şerbănescu.

 

 

 

 

 

 

 

 

Horia Serbanescu s-a nascut pe 16 martie 1924,la  Bucuresti.

 

 

 

 

 

2011: A murit  compozitorul, pianistul, contrabasistul aranjorul  și conducătorul  de formație român de etnie romă, Johnny Raducanu.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Pe numele său real Răducanu Crețu, s-a născut într-o familie de romi cu tradiții muzicale de peste trei sute de ani, de pe timpul lăutarului Petre Crețu Solcanu.

S-a remarcat ca un talentat interpret de jazz  la contrabas, încă de la 19 ani. A făcut studii muzicale la Iași și Cluj, apoi la Conservatorul „Ciprian Porumbescu” din București (clasa contrabas, 1953-1956).

Îndrumător activ al tinerei generații si muzician  de exceptie, Johnny Răducanu este considerat un veteran al muzicii românești de jazz.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

CALENDAR CRESTIN ORTODOX

 

 

 

 

 

 

 

Sfintii Mucenici Trofim, Savatie si Dorimedont

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Sfintii Mucenici Trofim, Savatie si Dorimedont  au trait in timpul imparatului Probus (276-282), un persecutor al crestinilor.

Ei au sosit in Antiohia in toiul unui festival paganesc, cand se aduceau jertfe zeului Apolo.

Pentru ca nu au participat la aducerea jertfelor, au fost judecati, torturati si aruncati in temnita. Trofim si Dorimedont au fost decapitati, iar Savatie si-a dat duhul in teminita.

 

Tot astazi, facem pomenirea:

 

– Sfantului Mucenic Ianuarie, episcop de Benevent;
– Sfantului Ierarh Teodor;
– Sfintilor Cuviosi Teodor, David si Constantin;
– Sfintei Mucenite Suzana.

 

 

 

 

 

 

 

VIDEO: ASTAZI IN ISTORIE – TODAY IN HISTORY

http://www.youtube.com/watch?v=-fV55lMntCA

 

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse): Crestin Ortodox.ro; mediafax.ro; istoriculzilei.com; e.maramures.ro; Wikipedia.ro

Publicitate