CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

STIATI CINE A IMPUS “LIMBA MOLDOVENEASCA” IN CONSTITUTIA R.MOLDOVA? VIDEO


La finele lunii august 1989, s-a petrecut  unul dintre cele mai importante evenimente ale Mișcării de Eliberare Națională din Basarabia – publicarea scrisorii deschise semnate de 66 de personalități, care au cerut tranșant stoparea experimentului „limba moldovenească“ și declararea limbii române drept limbă de stat.

De la venirea la putere a lui Mihail Gorbaciov şi pînă cînd, în Basarabia, oamenii de cultură au îndrăznit să pună problema identităţii dintre limba română şi cea „moldovenească” şi să ceară revenirea la alfabetul latin şi decretarea limbii materne ca limbă de stat a republicii a trebuit să treacă cîţiva ani.

Un prim apel colectiv în acest sens a fost publicat în gazeta „Învăţămîntul Public”, gazetă a învăţătorilor moldoveni, în 17 septembrie 1988.

După „Învăţămîntul Public”, „Literatura şi Arta”, săptămînal al Uniunii Scriitorilor din RSSM (Republica Socialistă Sovietică Moldovenească) este revista care va prelua aceste idei şi va milita pentru ele.

Iata ce se spunea in  al doilea document în ordine cronologică, in care se atestă lupta intelectualităţii moldoveneşti pentru ideile naţionale în epoca gorbaciovistă, anume

„Adresarea către toţi oamenii de bună credinţă din republică”, publicată în „Literatura şi Arta” din 27 octombrie 1988.


 

Adresarea respectivă a fost  publicată pe prima pagină a săptămînalului Uniunii Scriitorilor, sub mobilizatoarea chemare a Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice (PCUS):

„Maeştrii ai literaturii şi artei! Îmbogăţiţi lumea spirituală, formaţi poziţia civică activă a omului, reflectaţi veridic şi pregnant mersul restructurării!”

Biroului Comitetului Central al Partidului Comunist al Moldovei

Prezidiului Sovietului Suprem al RSS Moldoveneşti
Consiliului de Miniştri al RSSM

Comitetul de conducere al Uniunii Scriitorilor din RSSM, ecsprimînd voinţa oamenilor de litere manifestată la adunările generale din 14 septembrie şi 25 octombrie 1988, propune consfiinţirea în Constituţia RSSM a limbii materne a moldovenilor ca limbă de stat pe teritoriul republicii.
O asemenea acţiune va traduce în mod concret în viaţă principiile politicii naţionale leniniste şi ale democraţiei socialiste, după cum s-a procedat în alte republici unionale: Armenia, Gruzia, Azerbaigean, Lituania, Letonia, Estonia.
Concomitent se cere urgent rezolvată problema revenirii limbii noastre, care este de origine romanică, la grafia latină.

Considerăm, de asemenea, necesare confirmarea rolului limbii ruse ca limbă de comunicare între popoarele URSS şi asigurarea dezvoltării libere şi funcţionării limbilor tuturor popoarelor conlocuitoare din Moldova Sovietică.

Semnau membrii conducerii Uniunii Scriitorilor din RSSM: V[ladimir] Beşleagă [transnistrean], A. Brodschii, Ia[cob] Burghiu, I[on] Vatamanu, G[rigore] Vieru, G[heorghe] Vodă, V[asile] Vasilache, Iu[rii] Grecov [rus], N[icolae] Dabija [redactor şef al săptămînalului „Literatura şi Arta”], N[icolae] Esinencu, L[idia] Istrati, An[atol] Codru [transnistrean], I. Creţu, P[etru] Cărare, L[eonida] Lari [emigrată apoi în România, a fost şi membră a parlamentului român], G[heorghe] Malarciuc, Al[exei] Marinat [transnistrean], V. Prohin, V[asile] Romanciuc, D[umitru] Matcovschi, S[erafim] Saca, D[ionisie] Tanasoglu [găgăuz], I[on] Hadîrcă, M. I. Cibotaru, I[on] Ciocanu, M[ihai] Cimpoi, I[on] C[onstantin] Ciobanu.

După acest apel al conducerii Uniunii Scriitorilor, vine „Adresarea” propriu-zisă care a fost votată la adunarea generală a scriitorilor Republicii Sovietice Moldoveneşti din 25 octombrie 1988:

 

Acest  document istoric spunea printre altele:

„Acum cîteva luni a fost constituită Comisia interdepartamentală pentru problemele limbii, alcătuită din lingvişti, istorici, scriitori şi activişti ideologici.

Din păcate, în componenţa ei au fost incluşi şi unii membrii, care pe parcursul mai multor decenii au susţinut prin activitatea lor „ştiinţifică” minciuna şi falsitatea în domeniul limbii şi istoriei noastre.

Ce ştie opinia publică despre această comisie? Că pînă la ora actuală s-a adunat doar de două ori? Se afirmă că ea are de gînd să corecteze nişte denumiri de localităţi, să perfecţioneze unele norme ortografice şi să aibă grijă de transcrierea corectă a firmelor. Apoi să declare că limba trebue să se dezvolte mai departe, să fie folosită în instituţii de învăţămînt superior şi mediu de specialitate, precum şi în departamentele de stat.

Parcă n-am şti noi cîte hotărîri şi instrucţiuni au fost adoptate de conducerea republicii şi – ce folos din ele?!”

„Sperăm că prin activitatea Comisiei se va pune capăt unui capitol rușinos al lingvisticii conjuncturiste din republică – teoria celor «două limbi» romanice din nordul Dunării. Ne-am convins cu toții că această poziție compromisă s-a soldat cu un singur efect sinistru – degradarea pe toate căile a limbii materne vorbite de băștinașii din Moldova Sovietică, mutilarea conștiinței lingvistice și gândirii lor. (…) Limba noastră trebuie să se afle în aceleași condiții de funcționare ca și spaniola în țările Americii Latine sau germana în Austria. Cu alte cuvinte, abia după ce mai multe generații de moldoveni își vor întrebuința limba maternă în toate domeniile vieții lor, abia atunci vom fi în drept să întrebăm: limba română sau variantă a limbii române?“ 

…scriau cei 66 de semnatari ai apelului din „Învățământul public“, la 17 septembrie 1988.

Toate au culminat cu Marea Adunare Națională de la 27 august 1989, unde sute de mii de oameni au cerut declararea limbii române ca limbă de stat în RSS Moldovenesti, precum și trecerea la grafia latină, lucru care s-a și întâmplat peste trei zile.


legeaalflatin

Un an mai târziu, după ce în “Marea Adunare Națională” de la Chișinău din 27 august 1989,  sute de mii de moldoveni ceruseră proclamarea limbii române ca limbă de stat și revenirea la grafia latină, în 31 august Sovietul Suprem al republicii (parlamentul) a votat legile care reglementau problema limbii de stat.

Discuțiile din Sovietul Suprem au avut loc într-o atmosferă tensionată.

Încă din 16 august începuseră greve ale muncitorimii rusofone, împotriva decretării limbii “moldovenești” ca limbă de stat, cerîndu-se acordarea aceluiași statut și limbii ruse.

Conform informării făcute de  Mircea Snegur în plenul Sovietului Suprem, 116 întreprinderi, cu un efectiv de 80.000 de muncitori, intraseră în grevă (“Tinerimea Moldovei” din 1 septembrie 1989).

Această  grevă a rusofonilor a contribuit la mobilizarea mai bună a românilor moldovenilor, care au venit în număr mare la “Marea Adunare Națională”.

 

In R.Moldova comunitățile etnice minoritare  reprezinta, potrivit recensamantului din 2004, 30,4% din totalul populației.

 

Proiectul de Constitutie a fost elaborat timp de vreo 4 ani de catre o comisie cu autoritate, din care facuse parte si subsemnatul.

In timpul discuaiilor, nici unul dintre membrii comisiei nu s-a indoit pentru nici o clipa ca limba vorbita de locuitorii republicii este romana, iar poporul nostru este parte a poporului roman.

Declaratia de Independenta, adoptata la 27 august 1991, servea drept preambul al Constitutiei tarii.

Deputatii care au venit in Parlament in 1994 n-au elaborat o alta Constitutie, ci doar au schimbat-o pe ici-colo, in partile ei esentiale. In viziunea acestora, Republica Moldova nu mai era stat national, unitar, locuit de o populatie romaneasca ce vorbeste romaneste, cum se afirma in varianta definitiva, ci – unul polietnic, impartit in autonomii si cu “limba moldoveneasca” de stat.

Sfidandu-se adevarul stiintific, s-a revenit la valorile sovietice, care au fost “consfintite”, paganeste, in Constitutie.

Iata cine a impus in Constitutie limba “moldoveneasca”

Atat V. Voronin cu consilierii sai, cat si ministrii A. Stratan, V. Tvircun s. a., dar si presa loiala guvernarii, inclusiv protagonistii (aceiasi) emisiunii “Mai ai ceva de spus” de la postul antimoldovenesc de televiziune NIT al magnatului B. Birstein, au afirmat cu diverse ocazii, ca sa-i apere pe comunisti, ca nu comunistii au fost cei care au fixat termenul de “limba moldoveneasca” in Constitutie, acestia lasand sa se inteleaga ca chiar democratii l-au pus acolo, ca acum tot dansii sa se revolte.

Dar asa sa fie oare?! Cine sunt cei care ne-au condamnat la acest razboi civil de uzura? Cine sunt blestematii care ne-au creat probleme inca pentru o suta de ani inainte, cum se laudau chiar dansii in 1994?!

In Parlamentul care a votat Constitutia, din cele 103 mandate – 84 apartineau comunistilor, impartiti in membri ai Partidului Democrat Agrar si ai Aliantei Partidului Socialist – Interfront, si doar 19 mandate fusesera atribuite Aliantei Taranilor si Intelectualilor si celor din Alianta Frontului Popular din Moldova.

Iata numele celora care au decis numele limbii oficiale a  R.Moldova:

P. Sornikov (de nationalitate rus, interfrontist);

V. Nosov (presedintele Interfrontului, rus);

V. Solonari (vicepresedinte al Interfrontului, rus);

V. Kralov (lider al Interfrontului, rus);

V. Goncear (interfrontist, de nationalitate rus);

V. Morev (de nationalitate rus);

A. Gorodnitki (militar, rus);

E. Mazur (interfrontist, rus);

S. Beznoscenko (militar, rus);

I. Trombitki (interfrontist, rus);

M. Sidorov (rus, inainte de a fi deputat in Parlamentul Republicii Moldova, a fost ministru al Justitiei in guvernul de la Tiraspol, ministerul sau condamnandu-l pe I. Ilascu, si nu doar pe el, la moarte, iar pe alti colegi de-ai acestuia la ani grei de detentie);

A. Zakrevski (rus);

C. Spiridonov (rus);

A. Nemtev (rus);

T. Angheli (gagauz, antiroman inveterat);

V. Peremienko (rus);

N. Oleinik (ucrainean, nu vorbeste limba de stat);

D. Todoroglo (gagauz, din 1998 – deputat comunist);

V. Cecan (din 1998 – deputat comunist);

V. Zlacevschi (din 1998 – deputat comunist);

S. Dragan (bulgar, din 1998 – deputat comunist);

I. Zabunov (bulgar);

A. Muravski (ucrainean, nu vorbeste limba de stat);

M. Russu (din 1998 – deputat comunist);

V. Stepaniuc (din 1998 – deputat comunist);

D. Prijmireanu (din 1998 – deputat comunist);

A. Lazarev (Artiom Lazarev, cunoscut istoric antiroman, autor al unor monografii monumentale de falsuri);

V. Stati (“celebrul” adept al moldovenismului primitiv si agresiv, autorul cunoscutului dictionar tampit moldo-roman, dupa 1998 – deputat comunist);

V. Senic (lider al partidului socialistilor, dupa ce i-a expirat mandatul de deputat, a predat “l. moldoveneasca” la Universitatea din Tiraspol);

A. Cepoi (unul dintre cei mai isterici antiromani, ajuns in Parlament pe lista socialistilor comunisti);

L. Iachim (o mulgatoare vorbareata din Truseni, care era plina de cunostinte lingvistice ca broasca de par);

L. Tabara (un individ fara scrupule, care nu are in viata nimic sfant, decat cariera);

D. Motpan (presedinte al Partidului Democrat Agrar si presedinte al Parlamentului, cel care se revolta ca in librarii nu se vinde “globul Moldovei”);

A. Diaconu (vicepresedintele lui D. Motpan, om cu foarte multe ambitii si cu foarte putina carte);

S. Gradinar (interfrontist, rus);

D. Uzun (interfrontist, rus);

I. Micu (presedinte de colhoz din Iechimauti, dupa ce-a depus mandatul de deputat, a fost arestat pentru talharii in proportii deosebit de mari);

A. Versteac (presedinte de colhoz din Taraclia, cand lua cuvantul – rosea microfonul, pentru ca spunea numai prostii);

A.Popusoi (recent, ca director al Departamentului “Moldsilva”, a interzis ca in padurile Moldovei sa se vorbeasca limba romana, e fli presedinte al defunctului Partid Democrat Agrar);

T. Olaru (presedinte de colhoz, numit in fruntea Radioteleviziunii);

D. Diacov (deputat agrarian, azi presedinte al Partidului Democrat);

N. Andronic (deputat agrarian, azi presedinte al Partidului Popular Republican);

D. Zidu (gagauz, fost ministru sovietic al invatamantului, propagator al valorilor sovietice);

M. Levitki (fosta “maica Tereza”, pe ale carei maini se aflasera timp de 4 ani toate ajutoarele umanitare ce venisera in republica);

A. Russu (presedinte de colhoz);

Gh. Lungu (presedinte de colhoz);

L. Paladi (presedinte de colhoz);

M. Curchi (presedinte de colhoz)…

Care dintre ei e democrat ! Care dintre cei enumerati mai sus nu e comunist !

Deputatul  P. Lucinschi (a propus, drept compromis, sa se indice in paranteze si “limba romana”, fiind sustinut de Caraus, Gaibu, Puica, Besleaga, Nedranco, Jeleapov, P. Cojocaru, I.Turcan, C.Platon, M. Stratulat, M.Stefanet, V. Rusu, G.Mihaila, M. Ceban, Turcan, G. Bratunov, V. Vartic, Fimuc, E. Rusu, I. Ungureanu, N. Tcaciuc, Roman, A. Cibotaru, Gh. Marin, E. Grabovschi, I. Popov si inca vreo cativa “herostrati”, ale caror nume pentru moment imi scapa, dar pe care istoria, sunt convins, nu va pregeta sa-i sanctioneze dupa merit.

Ei au decis destinul limbii noastre. Ei au certat societatea pentru mai multe decenii inainte.

Cei mai multi dintre “lingvistii” de mai sus, care si-au expus categoric parerea despre limba pe care au vorbit-o, E. Coseriu si B. Petriceicu-Hasdeu, n-au nimic in comun cu poporul nostru, nu cunosc barem nici “limba moldoveneasca”, pe care au promovat-o, sfidand adevarul stiintific si bunul-simt.

Comunistul V. Voronin, fost general al militiei sovietice, afirma ca limba noastra e “moldoveneasca”, pentru ca asa e mentionat in Constitutia R. Moldova, iar tot ce e scris in Constitutie e adevarat.

Ca si cum aceasta ar fi fost scrisa de insusi Dumnezeu !…

 

Prin decizia sa din 9 septembrie 1994, la cateva luni de la Hotararea Parlamentului din 28 iulie 1994, de a fixa in articolul 13 al Constitutiei Republicii Moldova ca “limba de stat e limba moldoveneasca”, Prezidiul Academiei de Stiinte a Republicii Moldova conchidea:

“Articolul 13 din Constitutie trebuie sa fie revazut in conformitate cu adevarul stiintific, urmand a fi formulat in felul urmator:

“Limba de stat (oficiala) a Republicii Moldova este limba romana”.

Dar ti-ai gasit!

Parlamentul interfrontist – agrarian (comunist) a insistat in eroare, concluzionand: “Noi stim mai ghini si limbi vorghim!”

Dansii doreau sa ne faca pe toti, de la mic la mare ca ei, adica sa nu vorbim limba romana, ci s-o behaim, s-o mugim, s-o latram, s-o nechezam, s-o covitaim…

Asa ne doreste si agramatul Voronin. Reusi-va oare?!

Autor: Nicolae Dabija

Sursa: Literatura si Arta: Nr.16, Chisinau

 

Publicitate

16/09/2015 - Posted by | ISTORIE ROMÂNEASCĂ | , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

4 comentarii »

  1. Moldova-i a românului

    Mă-ntreb, de ce acum sunt treaz,
    În timp ce alții dorm ?
    Și cine poate avea necaz,
    Atunci când nu mi-e somn ?

    Mă uit cum mulți își dau păreri
    Fac drepuri și dreptate…
    Cu stranii lipse de puteri,
    Ca să trăim noi , frate ?

    Cât ne vor spune cin-suntem
    Acei ce nu-s de-aici? …,
    Un mic picior de plai avem,
    Eden cu venetici !

    Până-n final hai să vedem,
    Cei ce vorbim o limbă ?
    O horă, sârbă ce-o dansăm,
    Istoria cine-o schimbă ?

    Căci nu-nzădar azi mă frământ,
    Făcând argint în păr,
    Când pe părinți nu i-au înfrânt,
    Luptând pentru adevăr ;

    Scandau cu glas tremurător:
    „Noi suntem acasă !!!”
    De ce și-acum ranele dor,
    Cădem în vechea plasă ?

    Eram prea mic de-a înțelege
    Mesajul lor de-atunci,
    Când ne-au adus a noastră lege,
    De-atunci mai suntem „prunci” ?!

    Cântam noi „Ștefan-Domn cel Mare”,
    Scandam pentru Unire
    Dădeam mesaj cu dangăt tare
    Din clopotu-i menire…

    Hei,lume ,ce m-auzi acum,
    Trezește-te odată !!!
    Străinii sute ani ne pun,
    Morală degradată ?!

    De ce să nu fim azi mai mulți
    La bine și la greu ?
    Uniți ca pietrele din munți
    Și așa să fim mereu.

    Să punem mână lângă mână
    Strivind falsul hotar
    Și-apoi c-o inimă română
    Să cânte-un lăutar !

    Nu vrem pământul nimănui
    Al nostru ni-e deajuns !
    Moldova-i a românului,
    Cu grai moldav v-am spus !

    Vers : Iurie Copacinschi

    Apreciază

    Comentariu de Iurie | 17/09/2015 | Răspunde

  2. Perfect… cata informatie, cata rusine…

    Apreciază

    Comentariu de Dan Minzatu | 17/09/2015 | Răspunde

  3. la sfirsitul articolului, printre slti deputati sint mentionati un oarecare Besleaga si I. Ungureanu. Cine sint acesti doi indivizi? Ca nu sint Vladimir Besleaga si Ion Ungureanu. Ca rog sa faceti lumina.

    Apreciază

    Comentariu de Violeta | 18/09/2015 | Răspunde

    • In articol s-a vorbit despre deputatii care au sustinut ca limba oficiala inscrisa in Constitutiaa R,Moldova sa fie asa zisa „limba moldoveneasca”. Cativa deputati au sustinut sa se aprobe drept compromis, propunerea lui P. Lucinschi de a se se indica in paranteze si “limba romana”.
      Acesti deputati erau Caraus, Gaibu, Puica, Besleaga, Nedranco, Jeleapov, P. Cojocaru, I.Turcan, C.Platon, M. Stratulat, M.Stefanet, V. Rusu, G.Mihaila, M. Ceban, Turcan, G. Bratunov, V. Vartic, Fimuc, E. Rusu, I. Ungureanu, N. Tcaciuc, Roman, A. Cibotaru, Gh. Marin, E. Grabovschi, I. Popov si inca vreo cativa “herostrati”, ale caror nume pentru moment imi scapa, dar pe care istoria, sunt convins, nu va pregeta sa-i sanctioneze dupa merit.
      Cred ca acesti deputati erau constienti ca se aflau in minoritate si de aceea au incercat sa faca in asa fel incat numele limbii romane sa ramana totusi mentionat in noua Constitutie , alaturi de cel al „limbii moldovenesti”.Din pacate,agentii comunisti si agrarieni ai imperialilor moscalesti au respins si aceasta varianta, astfel incat s-a mutilat pentru decenii Constitutia moldoveneasca cu sintagma ‘limba moldoveneasca”

      Nu-mi dau seama de ce i-a numit N.Dabija „herostati”, stiut fiind ca in istoria antica greaca (H)Erostrat a fost un individ care a incendiat si distrus total templul zeitei Artemis din Efes, din dorinta de a deveni celebru.
      Chiar nu vad nici o legatura intre acest personaj si problema limbii romane in R.Moldova…
      Transnistreanul V.Besleaga,scria ca : „Daca a reusit ceva la noi de la 1990 incoace, aceasta a fost reforma in invatamint,” el fiind unul dintre scriitorii de limba romana din Republica Moldova ce si-au expus punctul de vedere in chestionarul cu genericul „Limba romana atacata in Basarabia” propus de revista Contrafort in perioada protestelor de la Chisinau,
      Dl.Ion Ungureanu, chiar ca nu poate fi criticat de pe pozitii patriotice si nationale…

      A fost unul din cei 278 de delegaţi ai primului parlament al fostei R.S.S. Moldovenească (devenită apoi Republica Moldova), care au votat Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova la 27 august 1991.
      De asemenea,dupa cum se stie, n calitate de ministru al culturii si cultelor din R.M.,, Ion Ungureanu a luat o serie de decizii cum ar fi cea ca timp de doi ani, pentru învăţarea limbii române literare, regizorii basarabeni să lucreze în teatrele din România.
      El a desfiinţat în anul 1992 Teatrul Naţional „A. Puşkin” din Chişinău, înfiinţând în locul lui Teatrul Naţional „Mihai Eminescu” .De asemenea,el repus în centru Chişinăului statuia lui Ştefan cel Mare.
      Sa nu uitam ca situatia era in acei ani deosebit de fluida in R.Moldova si nici acum nu e prea stabila…Un caz tipic de inconsecventa politicianista in problema limbii este acela allui Mircea Snegur, care in 1994 se pronunta in favoarea glotonimului limba moldovenesca, iar in 1995, in calitate de presedinte al statului, inainta parlamentului initiativa legislativa privind denumirea corecta a limbii oficiale ca limba romana , provocind o reactie ostila din partea majoritatii parlamentare.

      Apreciază

      Comentariu de cersipamantromanesc | 18/09/2015 | Răspunde


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: