O ISTORIE A ZILEI DE 2 SEPTEMBRIE. VIDEO

 

 

 

 

 

 

 

2 septembrie, istoricul zilei

 

 

 

47 i.Hr.:  Regina  Cleopatra a VII-a Egiptului il asociaza pe fiului ei  Ptolemeu al XV-lea Caesarion la tronul Egiptului.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

La 23 iunie 46 i.Hr. Cleopatra a  nascut un fiu  despre care a  pretins ca este al lui Iulius Cezar si pe care l-a botezat „Cezarion” („Micul Cezar„). 

Dupa ce fratele sau Ptolemeu al XIV–lea a murit, probabil otrăvit, Cleopatra care era asociata la domnie cu el si-a adus fiul la conducere alături de ea, sub numele de Ptolemeu  Cezarion (Ptolemeu al XV–lea Caesar).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Ptolemeu al XV-lea Cezarion (d. august 30 î.Hr.) a fost ultimul rege din dinastia ptolemeică din Egipt, iar ca prinţ moştenitor  avea să devină rege al Egiptului elenistic, dar a fost executat de trupele lui Octavianus in data de  23 august anul 30 î.Hr.

 

 

 

 

 

 

31i.Hr.:  S-a desfasurat Bătălia de la Actium, între armata lui Gaius Iulius Caesar Octavianus  (nepotul lui Caesar) și trupele lui Marcus Antonius, care aspira  sa preia puterea la Roma  dupa moartea lui  Iulius Caesar.

Bătălia a avut loc în apropierea insulei Levkas, la Actium, în vestul Greciei, marcand sfârșitul republicii romane și  actul de naștere al Imperiului Roman.

 

 

 

 

 

 

Octavianus Augustus

 

 

Această luptă a fost considerată una  dintre cele mai mari bătălii navale ale antichității si s-a încheiat cu victoria zdrobitoare a lui Octavianus Augustus, care a ajuns să controleze întreaga putere la Roma.

 

 

 

 

 

421: A murit imparatul roman Flavius Constantius, cunoscut și sub denumirea Constantius al  III-lea.

A  stat pe tronul Imperiului Roman de Apus numai șapte luni.

 

 

 

 

 

459: A murit Sfântul Simeon Stâlpnicul  (n.cca 388), un  ascet sirian care a devenit faimos pentru traiul dus timp de 37 de ani, pe o mică platformă în partea de sus a unui stâlp, lângă Alep, în Siria.

Exemplul sau a fost urmat mai târziu si de alti asceti crestini.

 

 

 

 

 

 

El este cunoscut  ca Sfantul  Simeon Stîlpnicul cel Bătrân, pentru a fi deosebit de Simeon Stîlpnicul cel Tânăr, Simeon Stîlpnicul al III- lea  și de Sf.Simeon Stîlpnicul de Lesbos.

 

 

 

 

1031: A murit Sfântul Emeric (în maghiară Santo Américo, Szent Imre, Santo Américo, Emericus sau Americus, n. circa 1007).

A fost fiul regelui Ștefan I al Ungariei si al  soției acestuia, regina Ghizela de Bavaria, sora împăratului Heinrich al II-lea.

A decedat intr-un accident  de vânătoare, fiind ucis de un mistret si a fost canonizat impreună cu tatăl sau, de papa Grigore al VII–lea, in anul 1083.

Este sărbătorit in spațiul de limbă maghiară pe 4 noiembrie si  în calendarul roman universal, pe 5 noiembrie.
Numele Imre (Emeric) este unul dintre ele mai răspândite prenume maghiare si numeroase localitati  precum Sântimbru Alba, Sântimbru, Harghita etc., isi au numele de la Sfântul Emeric,

Datorita faptului că patronul onomastic al geograful Amerigo Vespucci a fost prinţul Emeric, numele acestuia a fost transmis noului continent, America.

 

 

 

 

 

 1192: Se incheie Tratatul de la Jaffa, o  Convenție  de Pace între sultanul musulman Saladin și conducatorul cruciat Richard Inima de Leu, care pune capat celei de – A Treia Cruciade.

 

 

 

 

 

 

 1397: A decedat compozitorul si poetul  italian Francesco Landini ; (n.1335).

 

 

 

 

 

1442: Lupta de pe Ialomita se incheie  cu victoria lui Iancu de Hunedoara asupra turcilor, marcand inceputul campaniilor ofensive ale lui Iancu de Hunedoara.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 Iancu, în fruntea a circa 25.000 de oşteni, a atacat pe râul Ialomiţa o oaste otomana numarand cca. 80000 de soldati   obţinand  o strălucită victorie.

După alungarea otomanilor, Basarab al II-lea ocupă tronul Munteniei, fiind considerat de regele Ungariei, Vladislav I (1440 – 1444), ca „adevăratul moştenitor” al acestei ţări.

Iancu îşi începe astfel rolul de protector al celor două state româneşti, de la sud şi est de Carpaţi, consolidând astfel încadrarea Ţării Româneşti în frontul antiotoman.

 

 

 

 

1540: A decedat Dewit al II-lea, negusul (imparatul) Etiopiei (1508-1540), cu numele la nastere Libna Dingil (n.1501).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A fost membru al dinastiei Solomon si fiul împăratului Na’od și al reginei Na’od Mogasa.

 

 

 

 

 

 

1666:  Un incendiu a devastat  timp de 5 zile Londra, distrugand 13.000 de case inclusiv Catedrala Sfântul Paul, dezastru cunoscut în istoria Angliei drept „Marele Incendiu” (Great Fire).

In memoria victimelor a fost ridicată o statuie care se afla în centrul Londrei.

 

 

 

 

 

1752 : In Marea Britanie si în coloniile sale, a fost înlocuit calendarul iulian cu calendarul gregorian,diferența de 11 zile dintre cele două calendare fiind rectificată, astfel că urmatoarea zi, 3 septembrie  a fost datată 14 septembrie.

 

 

 

 

 

1778:  S-a nascut  Louis Bonaparte, rege al Olandei, conte de Saint-Leu, fratele imparatului francez Napoleon Bonaparte.

 

 

 

 

Louis Bonaparte  (1778–1846)

 

 

 

Fiul său mai mic a fost a devenit ,in 1852 în urma unei lovituri de stat , împărat al  francezilor  sub numele de Napoléon al III-lea. A decedat la data de 25 iulie 1846.

1792:  Revolutia franceza.  Au loc „Masacrele din septembrie”; 1300 de deținuți din închisori sunt omorâți fără judecată de către mulțimea dezlănțuită.

 

 

 

 

 

1829: Este semnat Tratatul de pace ruso-turc de la Adrianopol; (2/14 septembrie)

 

 

 

Arcul de Triumf de  la St.Petersburg (1836-1838), care comemorează victoria Imperiului Rus în Războiul Ruso-Turc din 1828-1829	Contele Pavel Dmitrievici Kiseliov (Pavel Kiseleff), portret de Franz Krüger, 1851

 

 

La finele Războiului Ruso-Turc din 1828-1829, pe 2/14 septembrie 1829, a fost semnat Tratatul de la Adrianopol sau Pacea de la Adrianopol (azi Edirne, Turcia), un tratat  care a avut implicatii deosebite asupra Principatelor Române, Moldova şi Valahia, si a reconfigurat harta politica a Balcanilor.

Acest tratat  a fost semnat sub presiunea marilor puteri, în urma unui război declanşat de Rusia, cu mandat european.

Turcia învinsă a fost nevoită să facă importante concesiuni  şi obligată să slăbească controlul asupra Tărilor româneşti.

În timp ce Rusia cauta să-şi mărească influenţa asupra sud-estului Europei , interesele economice englezeşti au jucat un rol decisiv. Anglia, în căutare de noi pieţe de desfacere şi de resurse, interesată în special de grîul românesc, ajunge pînă la gurile Dunării, unde se loveşte de monopolul turcesc asupra comerţului cu Principatele.

Prevederile tratatului cu privire la ţările române urmăreau  tocmai asigurarea condiţiilor prielnice comerţului liber şi dezvoltării capitaliste în principate.

Semnat la Adrianopol (Turcia Europeană) , tratatul prevedea recunoaşterea independenţei Greciei, autonomia Serbiei precum şi autonomia administrativă a Moldovei şi Valahiei (titlul V al acestui tratat), inclusiv retrocedarea celei din urmă cetăţilor turceşti de la Turnu Măgurele, Giurgiu şi Brăila.

Prevederile economice ale tratatului pentru Principatele Româneşti au constituit un puternic imbold pentru agricultură şi comerţ, scutindu-le de obligaţia de a aproviziona Constantinopolul şi recunoscîndu-le libertatea comerţului cu toate ţările.

Poarta a fost de asemenea de acord cu redactarea unor noi regulamente administrative referitoare la Principate, sub supravegherea Rusiei, şi a acceptat ocupaţia rusească din Principate, pînă la plata unor mari despăgubiri de război.

Prin tratat s-a consolidat astfel poziţia Rusiei în Principate, dar, totodată, s-au făcut paşi importanţi pentru împlinirea idealurilor boierilor reformatori, de scuturare a dominaţiei otomane.

Acum rămîneau valabile doar o parte a elementelor de suzeranitate otomană – tributul anual şi dreptul sultanului de a confirma alegerea domnilor.

Titlul V din Tratat prevedea:

„Deoarece cnezatele Moldovei şi Valahiei s-au supus în baza capitulaţiilor speciale puterii supreme a Porţii Strălucitoare şi deoarece Rusia s-a angajat să garanteze bunăstarea lor, atunci acestora li se păstrează toate drepturile, avantajele şi beneficiile, acordate în aceste capitulaţii sau acorduri, semnate între ambele case imperiale sau în hatti-şerifuri, editate anterior.

De aceea acestor cnezate li se acordă libertatea religioasă, securitatea deplină, administrarea populară locală şi dreptul de comerţ liber. Articolele suplimentare acordurilor anterioare, considerate necesare pentru ca aceste regiuni neapărat să se poată folosi de drepturile lor, specificate într-un document separat, care este şi va fi respectat identic cu celelalte părţi ale prezentului acord.”

Tratatul avea anexat „Actul osăbit pentru prinţipaturile Moldova şi Valahia” care prevedea:

    – raialele turceşti din stînga Dunării sunt restituite Valahiei;
    – autonomia administrativă;
    – domni pămînteni aleşi pe viaţă;
    – libertatea comerţului pentru toate produsele;
    – dreptul de navigaţie pe Dunăre cu vase proprii româneşti şi libera folosire a porturilor româneşti;
    – scutirea de obligaţia de aprovizionare a Porţii;
    – limitarea dreptului de intervenţie a Imperiului Otoman în Principate;
    – menţinerea ocupaţiei ruseşti pînă la plata despăgubirilor de război de către turci;
    – interdicţia pentru musulmani de a stăpîni pămînturi în Principate. 

Ţarul Nicolae l-a însărcinat pe Contele Pavel Kiseliov (Pavel Kiseleff), ofiţer energic şi bun administrator, cu  transpunerea în practică a prevederilor Tratatului de la Adrianopol.

El a preluat această funcţie în noiembrie 1829, la Bucureşti. De atunci şi pînă la încheierea mandatului său, în aprilie 1834, el a avut puteri aproape nelimitate în reorganizarea vieţii politice şi economice din Principate.

 

 

 

 

 

1848: In timpul celei de-a treia Adunari naționale de la Blaj,  cei 60 000 de participanți  declară că nu recunosc „uniunea” Transilvaniei cu Ungaria  și reafirmă revendicările țărănimii iobage. Se formează oastea populară sub conducerea lui Avram Iancu.

 

 

 

 

 

1853: S-a născut chimistul german Wilhelm Otswald, laureat al premiului Nobel în 1909 (m.1932).

 

 

 

 

 

1870: Se incheie  Bătălia de la Sedan, desfășurată în cadrul războiului franco-prusac, în urma căreia trupele franceze au fost încercuite și înfrânte de cele prusace, provocând căderea celui de-al doilea imperiu al lui Napoleon al III-lea și proclamarea republicii și a Comunei din Paris.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

După înfrângerea de la Sedan, împăratul Franţei Napoleon al III-lea s-a  predat comandantului armatei prusace.

 

 

 

 

 

1935: S-a născut poetul român Damian Ureche; (Elegie cu Francesca da Rimini, Spectacolul privirii); (m.15 ianuarie 1994).

 

 

 

 

 

1937: A încetat din viaţă Pierre de Coubertin, fondatorul Comitetului Olimpic Internaţional şi iniţiator al mişcării olimpice moderne; (n. ianuarie 1863).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 1943: Conducatorul Romaniei, maresalul Antonescu, se întâlneste  în Germania  cu Adolf Hitler  pentru reconfirmarea alianței dintre cele două țări.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1945:  Japonia a semnat actul de capitulare necondiţionată, ceea ce a însemnat sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial (1939-1945).

Armistițiul a fost semnat de reprezentanții Imperiului Japonez pe de-o parte și cei ai Aliaților: Statele Unite ale Americii, Republica China, Regatul Unit, Uniunea Sovietică, Australia, Dominionul Canadei, Guvernul provizoriu al Republicii Franceze, Olanda și Noua Zeelandă la bordul vasului de linie american „USS Missouri”, ancorat în Golful Tokyo pe 2 septembrie 1945

Vasul a avut un rol important în luptele din Pacific, iar preşedintele de atunci al Statelor Unite ale Americii (S.U.A.), Harry Truman, l-a preferat ca loc de desfăşurare a ceremoniei şi pentru faptul că purta numele statului în care s-a născut.

Trebuie menţionat faptul că ziua de 2 septembrie 1945 este uneori denumită impropriu – „Ziua victoriei asupra Japoniei„, deși acest termen este folosit de obicei pentru a denumi dată în care Împăratul Hirohito al Japoniei a acceptat termenii Declarației de la Potsdam şi anume 15 august 1945.

 

 

 

 

 

 

Delegaţia japoneză pe nava USS Missouri, 02.09.1945	Generalul japonez Umezu semnează actul de capitulare a Japoniei în faţa forţelor aliate

 

 

 

 Ceremonia de semnare, de la bordul vasului american Missouri, a durat 23 de minute și a fost transmisă în toată lumea. Actul capitulării a fost semnat la început de ministrul de externe japonez Mamoru Shigemitsu „din ordinul și în numele împăratului Japoniei și a guvernului japonez ” și mai apoi de generalul Yoshijiro Umezu, șeful Marelui Stat Major, „din ordinul și în numele Cartierului general imperial japonez” la ora 9:04.

După aceasta au semant, generalul american Douglas MacArthur, comandantul aliat suprem pe teatrul de luptă din Pacific.

Au semnat ca martori generalul locotenent american Jonathan Mayhew Wainwright (care capitulase în Filipine) și generalul locotenent britanic Arthur Percival, (care capitulase în fața japonezilor în Singapore).

Ultimii doi au primit ca suvenir cîte unul dintre cele trei stilouri cu care a fost semnat actul capitulării.

Un al treilea stilou se păstrează în muzeul Academiei militare americane West Point.

Au semnat de asemenea:

– Amiralul Chester Nimitz pentru Statele Unite ale Americii,

– Generalul Hsu Yung-Ch’ang pentru Republica China,

– Amiralul Bruce Fraser pentru Regatul Unit,

– Generalul locotenent Kuzma Derevianko pentru Uniunea Sovietică,

– Generalul Thomas Blamey pentru Australia,

– Colonelul Lawrence Moore Cosgrave pentru Canada,

– Generalul Philippe Leclerc de Hautecloque pentru Franța,

– Viceamiralul C.E.L. Helfrich pentru Olanda

– Vicemareșalul aerului Leonard M. Isitt pentru Noua Zeelandă.

 

 

 

 

 

1958: A fost inaugurat, la Bucureşti, Muzeul „George Enescu”.

 

 

 

 

 

1964: S-a nascut popularul actor american  Keanu Reeves, foarte cunoscut publicului larg datorita rolului jucat in filmul de succes Matrix.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1966: S-a nascut cunoscuta actrita mexicana Salma Hayek.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1969: A încetat din viaţă Ho Chi Minh, preşedintele şi prim-ministru comunist al  Vietnamului; (n. 1890).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1973: A încetat din viaţă scriitorul J.R.R. Tolkien, autorul romanului „Hobbitul” şi al trilogiei „Stăpânul inelelor”; (n. 3 ianuarie 1892).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A fost profesor la Pembroke College, Oxford, din 1925 până în 1945 si  la Merton College, Oxford, din 1945 pana in 1959.

În anul 2008, prestigioasa publicatie The Times l-a pus pe locul 6 în lista celor mai buni scriitori britanici din 1945, pana in zilele noastre.

 

 

 

 

 

1991:  Naufragiul cargoului „Rostok”, sub pavilion ucrainean.

Nava ucraineană, care avea la bord 5.000 de tone de oţel, a eşuat la mila 31 a canalului Sulina în 2 septembrie 1991în dreptul comunei Partizani.

Timp de un an, navigaţia în zonă a fost blocată în totalitate, iar apoi pe canalul Sulina circulaţia navelor s-a desfăşurat cu greutate, alte zeci de nave eşuând de-a lungul anilor din cauza lăţimii mici a canalului.

Autorităţile din zonă au estimat că, din această cauză, pagubele înregistrate s-au ridicat la câteva zeci de milioane de dolari.

 

 

 

 

 

 

 

Consortiul „Rostock Remover”, care s-a obligat prin contract sa inlature rămăşiţele navei pana cel târziu la 1 iulie 2005, nu a reusit să scoată  epava decât în ianuarie 2006.

 

 

 

 

 

 

1995: S-a deschis la  Cleveland, in statul american Ohio, Muzeul „Rock and Roll of Fame”, închinat celor mai influenți cântăreți și producători de muzică rock

 

 

 

 

 

 

2001: A încetat din viaţă marele chirurg sud african Christian Barnard, pionier al operaţiilor „pe cord deschis”; (n. 8 noiembrie 1922).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A realizat în 1967, in premiera mondiala, prima grefă a unei inimi umane, iar în 1971 o grefă inimă-plămâni.

 

 

 

 

 

 

2002: A încetat din viaţă Rodica Ojog-Braşoveanu, scriitoare de romane poliţiste (Enigmă la mansardă, Cocoşatul are alibi); (n. 28 august 1939).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 2002: Specialiștii Institutului Clinic Fundeni din Bucuresti  au realizat, în premieră națională, un transplant de măduvă într-un caz de leucemie acuta.

 

 

 

 

 

 

2005 : A încetat din viaţă Alexandru Paleologu, scriitor, diplomat si om politic („Bunul simţ ca paradox”, „Souvenirs merveilleux de l’Ambassadeur de Golans”, „Sfidarea memoriei”, convorbiri cu Stelian Tănase, „Politeţea ca armă”); (n. 14 martie 1919).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Astazi este in Vietnam – Ziua națională – Aniversarea proclamării independenței fata de Franta (1945).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

CALENDAR CRESTIN ORTODOX

 

 

 

 

 

 

 

Sfantul Mucenic Mamant

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Sfantul Mucenic Mamant  s-a nascut in Paflagonia (Asia Mica), din parinti crestini. Theodot si Rufina, parintii acestuia, pentru ca nu au lepadat credinta in Hristos, au fost intemnitati, astfel ca Sfantul Mamant s-a nascut in inchisoare.

Tatal sau moare inainte ca acesta sa se nasca, iar mama sa a trecut la cele vesnice dupa ce l-a nascut.

Un inger i se descopera unei femei crestine, Amina, si ii porunceste sa mearga la temnita si sa-l ia pe Mamant.

Mamant nu a grait pana la varsta de cinci ani, iar cand a implinit aceasta varsta, primul cuvant pe care l-a rostit a fost „Mama”. Amina, vazand ca deseori copilul isi striga mama, i-a pus numele Mamant.

In vremea domniei lui Aurelian a fost o cruda prigoana impotriva crestinilor. Nu au fost iertati nici copiii.

Astfel, Mamant la varsta de cincisprezece ani ajunge inaintea imparatului si i se cere sa renunte la credinta in Hristos.

Mamant refuza si este supus la multe chinuri: biciuire, ardere cu faclii, ca in cele din urma sa fie aruncat in mare.

Un inger al Domnului l-a scos din mare si l-a dus pe un munte de langa Cezareea. Aici fiarele salbatice s-au imblanzit datorita rugaciunilor acestuia.

Descoperit de persecutorii sai, este adus din nou la judecata si ucis.

 

 

 

Tot astazi, facem pomenirea:

 

 

– Sfintilor si Dreptilor Eleazar si Fineas, preoti ai Vechiului Legamant;
– Sfintilor 3.628 de Mucenici din Nicomidia;
– Sfantului Ierarh Ioan Postitorul, patriarhul Constantinopolului (582-595);
– Sfantului Diomid;
– Sfintilor Mucenici Aitala si Amun.

 

 

 

 

 

 

VIDEO: ASTAZI IN ISTORIE – TODAY IN HISTORY

 

 http://www.youtube.com/watch?v=KOWz3iZobHI

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse) :

 

Crestin Ortodox.ro; Istoria md; Mediafax.ro; Wikipedia.ro