CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

O zi neagră in istoria românilor – 75 de ani de la Diktatul de la Viena.VIDEO


 

 Harta României interbelice 

Anul 1940 a fost un an fatidic pentru integritatea teritorială a României, ca urmare a celor 3 lovituri primite de ea din partea vecinilor, sprijiniţi de Puterile Axei (Germania nazistă şi Italia fascistă).

Prima lovitură a fost ultimatumul dat de U.R.S.S., în 27 iunie 1940, acceptat de către guvernanţii români în 28 iunie, prin care s-a pierdut Basarabia, Nordul Bucovinei şi ţinutul Herţa cedate Uniunii Sovietice.

Prin această primă lovitură dată României Mari s-a deschis calea spre celelalte lovituri, deoarece acţiunea Uniunii Sovietice s-a constituit într-un precedent, care a stimulat acţiunile revizioniste ale Ungariei şi Bulgariei faţă de România.

Mihail Manoilescu, ministru de atunci al Afacerilor Străine al României, în memoriile sale, scria „revendicările ungurilor, pretenţiile bulgarilor au luat un caracter acut, tot a doua zi după pierderea Basarabiei” .

A doua lovitura primită de România a fost cedarea Cadrilaterului, Bulgariei , ca urmare a negocierilor româno-bulgare de la Craiova, începute la 19 august 1940, sub presiunea Puterilor Axei .

A treia lovitură a constituit-o Dictatul de la Viena, din 30 august 1940, prin care o parte însemnată a Transilvaniei a fost cedată Ungariei, tot sub presiunea şi ameninţările Puterilor Axei.

A fost o lovitură deosebit de dureroasă pentru poporul român, deoarece aşa cum spunea Nicolae Titulescu „România nu poate fi întreagă fără Ardeal… Ardealul nu e numai inima României politice; priviţi harta: Ardealul e inima României geografice” .

Profesorul George Sofronie arăta că Actul de la Viena a constituit „un moment dureros în evoluţia istorică a Naţiunii Române şi, peste toate, el a constituit o gravă violare a dreptului imprescriptibil şi inalienabil al acestei Naţiuni la Unitatea sa naţională” .

In urma acestor lovituri primite, la începutul lunii septembrie 1940, România Mare a încetat să mai existe.

Referindu-se la această nouă realitate, Raoul Bossy, diplomat de seamă al României interbelice, scria: „în modul acesta, mişeleşte, prin fraudă şi surprindere, ca de tâlhari în miez de codru, a fost vremelnic ucisă România Mare, mai întîi de Stalin, apoi de Hitler şi Mussolini prin uneltele lor, Ribbentrop şi Ciano” .

Demn de remarcat este faptul că la originea acestor lovituri primite de România în anul 1940, a stat, printre alţi factori, Tratatul de neagresiune germano-sovietic, din 23 august 1939.

Prin Protocolul secret al tratatului, Germania şi U.R.S.S. şi-au delimitat zonele de influenţă în Estul Europei, din Finlanda până în Basarabia. Pe baza acestui protocol, U.R.S.S. a ocupat Basarabia, Nordul Bucovinei şi ţinutul Herţa, ceea ce a contribuit la slăbirea poziţiei României faţă de pretenţiile revizioniste ale Ungariei şi Bulgariei.

Caracterizând acest Protocol secret al tratatului germano-sovietic din 1939, H.Bernard, G.H.Chevallaz, R.Gheysen şi J. de Launay arată că prin el „din Finlanda până la Basarabia română, trecând prin ţările baltice şi Polonia s-au delimitat zonele de influenţă dintre cele două puteri, în cea mai bună tradiţie imperialistă sau colonialistă clasică” .

Un factor defavorabil pentru România a fost şi izolarea ei internaţională, în anul 1940, atât sub aspectul alianţelor ei tradiţionale cu Franţa, care era atunci înfrântă şi ocupată de Germania hitleristă, cât şi cu Anglia, ameninţată de o invazie germană.

De asemenea, România se afla, în acel an, în dispute teritoriale cu Ungaria şi Bulgaria, ameninţată cu ocuparea Moldovei de U.R.S.S. şi de o acţiune militară din partea Germaniei hitleriste, dacă nu accepta dictatele ei referitoare la pretenţiile teritoriale ale Ungariei şi Bulgariei .

Secţia operaţii a Marelui Stat Major român comunica, la 26 august 1940, că „Ne considerăm complet izolaţi şi lipsiţi de sprijinul material şi politic al oricărei puteri străine .

Nu trebuie însă absolutizată această „izolare internaţională” a României, ca factor defavorabil ei, ci trebuie avută în vedere şi situaţia ei internă, din anul 1940.

Puterile Axei, conducătorii acestora, au avut faţă de România o atitudine arogantă, răutăcioasă şi de vendetă pentru politica promovată de ea între cele două războaie mondiale.

Foto: Regele Carol al II-lea si Hitler

Referindu-se la felul în care a fost primită delegaţia guvernamentală română, care a vizitat Germania hitleristă, în 26 iulie 1940, Mihail Manoilescu, participant la ea, arată că Ribbentrop a fost „de o răceală înfiorătoare; nu a avut nici cel mai mic cuvânt de înţelegere sau simpatie pentru situaţia noastră.

Ne-a spus că România Mare s-a format graţie unei întâmplări şi că ea este constituită prin neîndreptăţirea ungurilor şi bulgarilor şi că aceştia, cu drept cuvânt, cer astăzi – în momentul în care tratatele de pace de la Trianon şi Saint-Germain sunt inexistente – o „revizuire” .

Caracterizînd atmosfera în care s-au purtat negocierile referitoare la pretenţiile teritoriale ale Ungariei faţă de România, George Sofronie scrie că „aceste negocieri au fost concepute de către Guvernele de la Berlin şi Roma ca fiind calea propice pentru sacrificarea şi pedepsirea, încă o dată, a României, printr-o concesie „liber consimţită” (?) în favoarea Ungariei” .

Expresia acestei atitudini a Puterilor Axei a fost şi inconsecvenţa politicii lor faţă de diferendul româno-maghiar şi nerespectarea cuvântului dat de Hitler şi Mussolini cu privire la poziţia lor faţă de acest diferend.

Cu ocazia vizitei delegaţiei guvernamentale române la Berchtesgaden, din 26 iulie 1940, Hitler a declarat că nu doreşte să se amestece în diferendul româno-maghiar, nici pe calea unei intervenţii, nici printr-un arbitraj.

De asemenea, el a acceptat ca România să negocieze, în mod direct, cu Ungaria diferendul dintre ele, în mod liber şi fără termen (până cînd trebuie încheiate negocierile).

Referitor la discuţiile purtate de delegaţia română cu Hitler, Mihail Manoilescu scria: „în sinteză, la Berchtesgaden s-au stabilit anumite principii şi linii precise şi coerente, iar Hitler a rămas angajat faţă de noi să le respecte” .

Din păcate, ele nu au fost respectate!

In decurs de o lună, de la vizita delegaţiei române la Hitler, a intervenit o schimbare fundamentală în poziţia Germaniei faţă de diferendul româno-maghiar.

Această schimbare şi-a găsit expresia în schimbarea metodei acceptată în ce priveşte soluţionarea diferendului.

Dacă, la început, s-a acceptat ca metodă tratativele directe între România şi Ungaria, tară intervenţia Puterilor Axei, apoi s-a trecut la acţiuni de constrângere şi ultimative ale Germaniei hitleriste şi Italiei fasciste faţă de România.

Această schimbare în politică hitleristă şi-a avut originea în situaţia nouă, care s-a ivit în desfăşurarea războiului, Hitler pregătindu-se pentru atacarea Uniunii Sovietice.

Miniştrii de externe ai României (Mihail Manoilescu) şi Ungariei au fost convocaţi la 29 august la Viena, unde ministrul de externe german Ribbentrop a impus părţilor preacceptarea necondiţionată a arbitrajului germano-italian, care avea să devină cel de-al doilea arbitraj (Dictat) de la Viena.

În dimineaţa zilei de 30 august 1940 Consiliul de Coroană convocat de regele Carol al II-lea a admis arbitrajul cu majoritate de voturi (19 pentru, 10 contra, 1 abţinere), în schimbul garantării de către Germania şi Italia a noilor graniţe.

Iar Iuliu Maniu, în şedinţa Consiliului de Coroană al României, din noaptea de 30 spre 31 august 1940, declară „nenorocirea pe care o suferim acum cu Transilvania şi demoralizarea în care a căzut poporul român este a se atribui catastrofei de atunci (cedarea Basarabiei şi Bucovinei, N.A.), care ne-a adus pierderi şi prejudicii ireparabile” .
 

La 30 august 1940, factorii politici decizionali din România (Consiliul de Coroană, Consiliul de Miniştri), au dezbatut şi acceptat propunerea germano-italiană privind reglementarea contenciosului teritorial cu Ungaria.

Hotărârea a fost comunicată la ora 3.50.

Au votat “pentru”: Constantin Argentoianu, Alexandru Vaida Voevod, Gheorghe Mironescu, Nicolae Păiş, I. Moţa, Corneliu Zelea Codreanu, IPS Nicodim Munteanu – Patriarhul României, Victor Gomoiu, Gheorghe Tătărescu, Gheorghe Mihail, Ion Gigurtu.

Comunicatul Casei Regale evidenţia: “Conferinţa de la Viena determinată de iniţiativa Germaniei şi Italiei…s-a desfăşurat în condiţiile în care România trebuie să aleagă între salvarea fiinţei politice a statului nostru şi posibilitatea dispariţiei lui”.

În cursul zilei de 30 august 1940, cei doi miniştri de Externe ai Axei, Joachim von Ribbentrop şi Galeazzo Ciano, în prezenţa delegaţiei României, compusă din Mihail Manoilescu, V. Pop, cât şi a Ungariei, formată din Csaky Istvan şi Teleky Pall, comunică hotărârea lor, prin care România este obligată să cedeze Ungariei un teritoriu în suprafaţă de 43.492 kmp, a carui populaţie  era compusă, conform recensământului românesc din 1930, din 2.393.300 de locuitori, dintre care 1.176.479 etnici români, 911.411 etnici maghiari, 138.800 evrei şi 68.268 germani.

In paralel, s-a produs o refugiere  masivă spre Transilvania de Nord a multor etnici maghiaril  spre zona cedata Ungariei, din localităţi aflate în restul Transilvaniei, ramase sub administratie romaneasca, proces  dublat de o refugiere a românilor în sens invers, spre Romania.

 

https://i0.wp.com/www.cuvantul-ortodox.ro/recomandari/wp-content/uploads/2014/08/dik_1.jpg

Textul arbitrajului de la Viena (30 august 1940).

1 – Traseul definitiv al liniei de frontieră, care desparte România de Ungaria, va corespunde aceluia marcat pe harta geografică aici anexată. O comisie româno-ungară va determina detaliile traseului la fața locului.

2 – Teritoriul român atribuit Ungariei va fi evacuat de trupele românești într-un termen de 15 zile și remis în bună ordine acesteia. Diferitele faze ale evacuării și ale ocupării, precum și modalitățile lor vor fi fixate în termen de o comisie româno-ungară. Guvernele ungar și român vor veghea ca evacuarea și ocuparea să se desfășoare în ordine completă.

3 – Toți supușii români, stabiliți în această zi pe teritoriul ce urmează a fi cedat de România, dobândesc fără alte formalități naționalitatea ungară. Ei vor fi autorizați să opteze în favoarea naționalității române într’un termen de șase luni. Acele persoane care vor face uz de acest drept vor părăsi teritoriul ungar într’un termen adițional de un an și vor fi primiți de România. Ei vor putea să ia, fără nicio împiedicare, bunurile lor mobile, să lichideze proprietatea lor imobilă, până în momentul plecării lor, să ia cu ei produsul rezultat. Dacă lichidarea nu reușește, aceste persoane vor fi despăgubite de Ungaria. Ungaria va rezolva într’un mod larg și acomodant toate chestiunile relative la transplantarea optanților.

4 – Supușii români de rasă ungară, stabiliți în teritoriul cedat în 1919 de către Ungaria României și care rămâne sub suveranitatea acesteia, primesc dreptul de a opta pentru naționalitatea ungară, într’un termen de șase luni. Principiile enunțate în paragraful trei vor fi valabile pentru persoanele care vor face uz de acest drept.

5 – Guvernul ungar se angajează solemn să asimileze în totul cu ceilalți supuși unguri pe persoanele de rasă română, care, pe baza arbitrajului de mai sus, vor dobândi naționalitatea ungară. Pe de altă parte, guvernul român ia același angajament solemn în ceea ce privește pe supușii de rasă ungară, care vor rămâne pe teritoriul român.

6 – Detaliile rezultând din transferul de suveranitate vor fi reglementate prin convenție directă între guvernele român și ungar.

7 – În cazul în care dificultăți sau îndoieli s’ar ivi în cursul aplicării acestui arbitraj, guvernele român și ungar se vor înțelege pe cale directă. Dacă într’o chestiune sau alta înțelegerea nu se realizează, litigiul va fi supus guvernelor Reich-ului și Italiei, care vor adopta o soluție definitivă.

Noua linie de demarcaţie dintre cele două ţări trebuia fixată pe teren de către o comisie româno-ungară. Linia de demarcaţie între cele două state includea pentru Ungaria următoarele localităţi: Salonta, Oradea, Huedin, Feleacu, Târgu Mureş, Odorhei, Sfântu Gheorghe, urmând direcţia nord-vest, pe crestele Carpaţilor Orientali, până la 4,9 km sud de Izvoarele Mureşului.
Trupele române trebuiau să părăsească teritoriul cedat, pe etape, în decurs de 15 zile. Prin acest DIKTAT impus ţării noastre, românii care urmau să rămână în teritoriul dobândit de Ungaria, căpătau cetăţenia noului stat.

Într-un interval de 6 luni puteau să opteze pentru păstrarea cetăţeniei române dar în interval de 1 an erau obligaţi să treacă în România.

Dictatul de la Viena - foto - cersipamantromanesc.wordpress.com

Despre acest eveniment trist, istoricul Silviu Dragomir consemna: “…în forma sa actuală teritoriul Transilvaniei atribuit Ungariei prin Diktatul de la Viena are aspectul unui pumnal înfipt în inima României”.

Cedările teritoriale româneşti au fost facilitate de starea de derută determinată de presiunile externe şi incapacitatea guvernului condus de Ion Gigurtu şi a cercurilor conducătoare româneşti de a angaja acţiuni politice ferme, de a organiza măsuri de apărare naţională.

Lipsa de curaj a regelui Carol al II-lea, faptul că a evitat un contact direct cu Hitler, deşi se impunea o expunere personală, au întărit convingerea cancelarului nazist că regele României nu va întreprinde măsuri de împotrivire hotărâte,  consimţind treptat la toate pretenţiile revizioniste formulate. 

 

 5 septembire 1940. După Dictatul de la Viena, Miklos Horthy intră în Satu Mare cu un detaşament de husari

 

Harta pierderilor teritoriale suferite de Romania in 1940, ca urmare a  presiunii fortelor revizioniste in frunte cu Germania nazista si URSS. 

https://www.youtube.com/watch?v=xEsY9xvKw2w

30/08/2015 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , ,

33 comentarii »

  1. Ca de obicei pe acest site, și de data asta articolul este plin de greșeli.
    Arbitrajele și negocierile prin care România a pierdut suprafețe au fost pe seama schimbărilor de centre de putere din Europa, altfel și câștigarea acestor teritorii în urma tratatelor de pace din jurul Parisului au avut aceeași cauze, neluînd în calcul niciodată numărul sau procentul populației/minorității. De exemplu pe teritoriile cedate României după primul război mondial au trăit peste 1.820.000 de maghiari și aproape 300.000 de germani (sași și șvabi). În Cadrilater procentul românilor este și mai mică, aproape nesemnificativă 6.000 de români, aprox 2.3%, teritoriu pe care România ocupase în urma războaielor din Balcani.

    În memorandumul trimis de România la Paris estimările românești (nu au luat în calcul recensământul din 1910, ci au făcut estimări proprii ) procentul românilor din estul Ungariei, la care creau drept de a ocupa, și care în urma tratatului de la palatul Trianon aproape în totalitate a fost cedat României (au fost mici modificări, pe care Antantul nu a acceptat) era de sub 50%, adică românii nu avea majoritate absolută.

    Recensământul făcut de autoritățile române la 1930 pe teritoriile ulterior cedate Ungariei în urma dictatului de la Viena numără 1.177.000 (ATENȚIE NU 1.300.000 CUM SCRIE ÎN ACEST ARTICOL), respectiv de autoritățile maghiare 1.000.000. Numărul maghiarilor este de 1.000.000 după recensământul român din 1930 și 1.350.000 după cel maghiar din 194. Diferența se datorează celor 11 ani trecuți între cele două referendumuri și al schimbării administrației locale (la fel sa-ntâmplat și după 1918).
    Acestea fiind cifrele, care oricum n-au contant la nici un arbitraj/tratat de pace.

    Altfel o altă observație la comentariul pozei lui Horty scrie intrare în Cluj, altfel pe poză scrie Nagyvárad, adică Oradea. (Imaginea nu știu de unde este luată, probabil de pe YouTube)

    Apreciază

    Comentariu de Zsolt | 31/08/2015 | Răspunde

    • Ca de obicei, interventiile d-tale sunt neinspirate si pline de greseli sau distorsiuni ale adevarului .
      1. D-ta ai dorit sa vorbesti despre fotografia lui Horthy Miklós si ai scris…Horti,probabil de la latinescul Hortus-horti (gradina). E putin important faptul ca Horthy a aparut calare la Oradea sau la Cluj si eu nu m-as grabi sa fac din tantar-armasar pentru aceasta eroare minora.
      2.Populaţia Ardealului de Nord era compusă, conform recensământului românesc din 1930, din 2.393.300 de locuitori, dintre care 1.176.479 etnici români, 911.411 etnici maghiari, 138.800 evrei şi 68.268 germani.

      Conform recensământului ungar din 1941, acelaşi teritoriu era locuit de 2.578.100 de locuitori, dintre care 1.380.500 maghiari, 1.029.000 români, 47.400 evrei şi 44.600 germani.
      ATENTIE ! Excedentul de populaţie maghiara se explică prin refugierea masivă spre Transilvania de Nord a maghiarilor din localităţi aflate în restul Transilvaniei, localităţi care astfel şi-au pierdut cea mai mare parte a populaţiei maghiare (Aiud, Turda, Ocna Mureş etc.), dublată de o refugiere a românilor în sens invers, spre Romania.

      3.Referitor la Recensamantul efectuat de Ungaria in anul 1910 revin si subliniez ca ponderea românilor din întreaga Transilvanie a scăzut de la 54,9% în anul 1880, la 53,7% în anul 1910.În acelaşi timp, populaţia maghiară a crescut de la 25,2% în anul 1880, la 31,6% în anul 1910.
      Creşterea nu s-a făcut numai pe cale naturală ci şi printr-o politică constantă de maghiarizare forţată a naţionalităţilor, dusă de guvernul de la Budapesta prin: colonizare de populaţii străine (mai ales minerii şi muncitorii industriali în oraş), sprijin economic preferenţial acordat maghiarilor etc. De exemplu, după 1867, în recensămintele efectuate de autorităţile maghiare au fost înscrişi la rubrica limba maternă maghiara (după care se aprecia apartenenţa etnică a locuitorilor) ţiganii, armenii şi evreii, aceste minoritati fiind inscrise ca maghiare.De asemenea, analfabetii au fost declarati in cea mai mare parte maghiari, si nu erau putini,asa cum v-am reprodus din spusele unui om de stiinta ungur in urma cu cca. o saptamana.

      4.Populaţia „Cadrilaterului” era la data unirii majoritar turco-tatară, populaţia creştin-ortodoxă fiind preponderent bulgară, dar cu minorităţi, în jur de 10%, române, găgăuze şi greceşti.Dupa unirea de la 1913,colonistii musulmani turco-tatari care erau majoritari au ales sa plece masiv in Turcia,locul lor fiind luat de aromani, in special din Grecia,obligati de greci sa-si parasesca pamanturile ancestrale ca urmare a aducerii de catre guvernul grec a numerosi greci alungati de turci din Asia Mica si Caucaz.Acei greci au fost asezati exact pe teritoriile locuite de aromani,fortati de bandele de palicari sa se refugieze in masa, in special in Romania..

      Cat despre tabloul etnic al Transilvaniei potrivit recensamintelor maghiare succesive de la 1880 pana la 1910, acesta era urmatorul :

      Tabelul nr.7
      Structura etnică a populaţiei Transilvaniei (1880-1910)

      *** 1880 1900 1910
      *** Număr % Număr % Număr %
      Români 2.231.165 54,9 2.682.435 55,0 2.827.419 53,7
      Maghiari 1.024.742 25,2 1.436.896 29,5 1.662.180 31,6
      Germani 487.145 12,0 582.027 11,9 564.559 10,7
      Sârbi-croati 52.105 1,3 51.160 1,1 53.455 1,0
      Slovaci 25.305 0,6 29.904 0,6 31.655 0,6
      Ruteni 14.514 0,4 20.587 0,4 25.620 0,5
      Alţii 224.431 5,6 69.012 1,5 95.814 1,9

      Apreciază

      Comentariu de cersipamantromanesc | 31/08/2015 | Răspunde

      • Istoria familiei Horty cunoaștem încă din anul 1635 când această familie a primit titlul de nobil de la Ferdinand al II-lea. Însă nu m-ași aventura să spun că această familie avea origini latine numai prin numele ei. Totuși greșeala de a încurca Clujul cu Oradea nu se poate mușamaliza. Horty a fost primit cu bucurie le locuitorii Orăzii, pe atunci net majoritari maghiari (peste 90%). Dar la fel a fost primit și în Cluj, oraș cu populație majoritar maghiară.
        Cum altfel în afara a câtorva orașe din Estul Ungariei în 1910, dar și în 1941 populația a fost majoritar maghiară. Și care au fost orașele, chiar centrele de minerit și industrie din județele Huedin și Caraș-Severin. Deci aici a picat teoria cum că Ungaria a încercat prin maghiarizare să schimbă componența etnică al Ardealului. Totuși a existat o încercare de maghiarizare, dar nu a avut același efect ca și cel al românizării, mai ales în perioada comunistă, ponderea românilor a căzut de la 55% la 53,7% în 60 de ani. Luând în calcul perioada 1918-1977 populația maghiarilor a scăzut de la 31% la 22% , iar al românilor a crescut de la 53% la 71%.
        Și de ce a fost această românizare în perioada comunistă? De a crea o barieră majoritar română la vestul tării , pe de o parte prin românizarea orașelor ca Timișoara, Arad, Oradea Satu-Mare, pe de altă parte a sparge coridorul între vestul Ardealului și Ținutul Secuiesc prin românizarea orașelor din jurul bazinului Transilvaniei, ca Clujul, Turda, Luduș,Tîrgu-Mureș, Reghin. Dar nu numai în orașe a existat această tentație de românizare, și în sate, în orașe a fost mai accentuat datorită politicii de urbanizare al perioadei comuniste.

        O altă întrebare este ca un stat are dreptul de agresiune militară asupra unui alt stat dacă o parte din teritoriul acelui stat are o componență majoritară de naționalitatea statului agresor?

        Apreciază

        Comentariu de Zsolt | 01/09/2015

      • 1.Fenomenul maghiarizarii fortate a fost real si s-a petrecut in toata Ungaria si cu toate nationalitatile nemaghiare,pana la Trianon.
        Un aspect elocvent al acestei politici duse de statul maghiar este infatisat de maghiarizarea numelor de familie.(http://www.certitudinea.ro/de-la-lume-adunate/view/tratat-despre-maghiarizarea-numelor)
        2. Wikipedia hu. vorbeste despre Horthy szülei, Halassy Paula és Horthy István

        Horthy Miklós 1901. július 22-én Aradon kötött házasságot jószáshelyi Purgly Magdolnával (1881–1959), Purgly János és Vásárhelyi Ilona leányával.
        Probabil ca numele acelui stramos de la 1600 care a fost inobilat se scria Horti in conformitate cu ortografia timpului.
        Horthy Miklós s-a fatait calare in mai multe orase transilvane pozand in mare erou, numai ca nu trebuie sa uitam ca aportul sau militar in achizitiile teritoriale din 1939-1940 au fost nule,extinderea teritoriala a Ungariei de atunci datorandu-se efectiv lui Hitler si Mussolini care au facut cadou Ungariei teritorii din Cehoslovacia,Serbia si Romania,fara ca aceasta tara sa trebuiasca sa traga macar un foc de arma.
        3.In privinta maghiarizarii Transilvaniei ,sa incepem cu inceputul:
        Existenta românilor majoritari in Ardeal , a generat o politică de colonizare a acestui teritoriu cu maghiari aduşi din alte părţi ale Ungariei, îndeosebi “din pustă”.
        Scopul limpede mărturisit era de a contracara preponderenţa românilor, de a micşora procentul net majoritar românesc.
        La 12 mai 1886 s-a înfiinţat «Secţia colonizării secuilor» a societăţii «Emke», sub preşedinţia contelui Bánffy Béla şi a deputatului Horváth Gyula.
        Statul, în această privinţă a şi stabilit principiul colonizării, desemnând ca teren al acţiunii mijlocul Ardealului, Câmpia, părţile mărginaşe Secuimei şi împrejurimile de-a lungul râurilor, spre ţara mamă – Ungaria.
        Statul maghiar a realizat colonizări în 21 de locuri. Opt colonizări au avut loc în Ardeal, iar 13 în în Banat.
        În judeţul Cojocna colonizarea din Sărmaşul Mare (1894), din Cara (1903), de asemenea colonizările din judeţul Turda (Ludoş, Drighin), precum şi cea din Viţa (judeţul Solnoc-Dobâca) au întărit Câmpia Ardealului. (…)
        «Ereklye Muzeum» a făcut mult pentru acţiunea lui «Emke» de a coloniza comunele Terihas, Nimigea şi Baia-Mare. Am făcut propunerea la minister ca Nimigea să fie alipită la judeţul Solnoc-Dobâca. Am desemnat guvernului ca locuri potrivite pentru colonizare comunele Feldioara, Armeni, Pişchi şi Pociovalişte” (după acelaşi volum jubiliar din 1910, p. 390).

        3.Actiunile de maghiarizare a romanilor au avut un caracter planificat si s-au facut pana la sfarsitul razboiului, cu numai câteva luni înainte de finalul razboiului mondial.
        Iata ce spunea ziarul “Ujság”:

        “Trebuie să luăm de la români şi Delta Dunării, căci, lipsită de mare, îngrădită între ruşi, bulgari şi maghiari, România va fi silită să apeleze la mila noastră. Nu numai politiceşte, şi ci şi economiceşte. Iar, după ce se va încheia pacea, Franţa şi Anglia îi vor da naibii pe valahi. Nu e destul să încheiem pacea cu duşmanul nostru, ci trebuie să ne şi răfuim” (dr. Antal Kalmár, la 13 martie 1918).

        “Vrem graniţă comună cu Bulgaria. Domnii care pregătesc pacea, să aibă grijă. Nu avem de-a face cu un duşman învins, ci cu un pungaş prins în flagrant delict. Cerem judecarea lui. Nu poate fi vorba de tratative de pace, ci doar de aplicarea unei sentinţe judecătoreşti, unui răufăcător” (Nandor Urmánczy, la 32 martie 1918).

        “Nu ne gândim să oprim pe cel mai murdar dintre duşmanii noştri din Carpaţi, ci voim să ştergem pentru totdeauna România de pe harta lumii.” (Eugen Cholnoky, la 5 septembrie 1916).

        Remarcabil reuşeşte să fie prelatul Iosef Meisel din Cluj, cu textul publicat la 29 ianuarie 1918, în acelaşi ziar:
        “Valahul, orice haină ar îmbrăca, tot valah rămâne. La primul prilej, devine trădător de patrie şi când se simte la larg, aruncă masca ipocriziei şi calcă în picioare tot ce i-a dat ţara aceasta maghiară. Însă cu atât mai mare reuşită. Pentru a pune stavilă acestor stări de lucruri, eu propun următoarele legi:

        Cu ziua de azi, să se suprime orice şcoală valahă; şcoli primare, licee, şcoli de aplicaţie etc.
        Cel care vrea să se instruiască, să poftească să înveţe ungureşte. Numai astfel să poată avea drepturi cetăţeneşti.
        Să se închidă toate facultăţile de teologie valahe. Valahii greco-catolici să înveţe la teologiile romano-catolice ungureşti, iar greco-ortodocşi să accepte unirea cu Roma. Să nu poată fi nimeni preot, decât în regiunile locuite de unguri. La fel, profesorii şi institutorii.
        Pentru regiunile locuite de valahi, să se înfiinţeze grădini de copii, cu învăţătoare maghiare, care să nu vorbească decât ungureşte.
        Cui nu-i place să se supună acestor măsuri, să fie obligat să plece în curs de trei ani, în Valahia.
        Măsurile acestea să fie aplicat consecvent, până se va face ordine în ţară, n-avem nevoie de comisari ministeriali: supravegherea valahilor e treaba jandarmilor.

        Aşa să procedăm, dacă vrem rezultate.”

        4.Xenofobia a continuat si dupa Trianon,dovedind ca guvernantii Ungariei nu au invatat nimic din istoria recenta :

        ” “Cu cehii, valahii şi sârbii, nu putem avea nicio relaţie de prietenie!…Sunt duşmanii noştri!

        Să se ştie că nu poate fi apropiere româno-maghiară, până când în gara Kolozsvár-ului maghiar figurează scârbosul nume Cluj. Nu poate fi vorba de prietenie, până când nu se va ridica lângă Braşov statuia marelui Arpad!” (“Pesti Hirlap”, din 28 octombrie 1932)”
        „Se aud ţipete la Nagyszombat.Momentul răzbunării nu poate fi departe: Urăşte pe cehi! Şi aruncă în faţa lumei strigătul: Dreptate Ungariei!

        Dar răbdare: se apropie maghiarul cu târnăcopul şi va fi vaiet şi scrâşnirea dinţilor pentru tâlhari!…

        Autorul acestui text, era un profesor de liceu şi, probabil eminent… pedagog, nu e nici pe departe un caz unic. Îi ţin companie o mulţime de condeieri ai îndemnului la crimă şi genocid: “Să se ştie că pe plaiurile noastre n-are nimeni ce căuta! De o mie de ani, maghiarul e aici stăpân! Să piară deci sârbul, cehul şi valahul! Al nostru e pământul acesta, numai al nostru. Tâlharii să nu se mai tulbure visurile Carpaţilor!” (Eddödy Elek)
        Oare cine ar fi fost mai autorizat sa trateze problema nationala in Ungaria antebelica decat primul ministru Ştefan Bethlen?

        “Românii din Ungaria sunt mai numeroşi decât maghiarii şi alte naţionalităţi, în următoarele regiuni: în întreaga Transilvanie istorică ; în trei circumscripţii din Maramureş; în toate circumscripţiile Sălajului; în marea majoritate a celor din Satu-Mare, Bihor, Arad; în întregul district Caraş-Severin; în numeroase circumscripţii ale comitatelor Timiş şi Torontal, Astfel, masele româneşti reprezintă în Transilvania faţă de celelalte naţionalităţi, un ocean, o mare, un puhoi”.(Asta în 1912!…)

        Un an mai târziu, acelaşi fost prim-ministru ungar, ocupându-se de populaţia rurală din Transilvania şi Banat, preciza:
        “În cele 11 comitate occidentale ale Transilvaniei populaţia rurală este astfel repartizată pe ramuri: românii 75,1 la sută; maghiarii 15,0 la sută; germanii 9,9 la sută. Românii sunt pretutindeni, în majoritate absolută afară de comitatele Braşov şi Târnava Mare, unde domină germanii (saşii)”.

        Acelaşi Ştefan Bethlen, spunându-şi părerea (în volumul I de Discursuri, p. 58) despre linia despărţitoare între unguri şi români, afirmă că, în ţinutul Bihorului, aceasta “merge pe Criş până la comuna Berek-Böszörneny”.
        Căutând astăzi pe hartă această linie, constatăm că ea e mult mai la vest decât graniţa fixată în 1920…

        Mărturii în consens asupra caracterului românesc al teritoriului stabilit la Trianon pentru România, spicuim din arhivele Conferinţei, memoriul pe care îl depune la 14 ianuarie contele maghiar Aponny, spre cunoştinţa acestei conferinţe:
        “În Transilvania, rasa română se găseşte în adevăr în majoritate absolută. În partea de vest şi sud-vest a platoului mărginind Câmpia Ungară, elementul român predomină” (vezi nota VIII, p. 140).

        Ce sa mai spunem de cartea lui Dücsö Csaba,intitulata ” Nici o îndurare”, publicată în 1939, in care leit-motivul este : “Voi ucide pe orice valah care se va găsi în calea mea. Voi ucide pe oricare dintre ei! Nu va exista milă! Noaptea voi incendia satele valahe… Voi otrăvi fântânile şi atunci nu va mai fi în Transilvania decât o singură naţionalitate, aceea maghiară…”

        Asa cum se stie,dupa ocuparea Ardealului de Nord de catre armata maghiara, s-au declansat represalii asupra populatiei romane.
        Unul dintre conducătorii acestor represalii criminale, baronul Aczél Ede, se adresa astfel oamenilor din subordinea sa, într-o cuvîntare ţinută la Şimleu Silvaniei:
        “Pe aceşti valahi opincari trebuie să-i extirpăm, să-i ucidem ca pe duşmanii noştri. Preoţii predică iubirea poporului, dar aceasta este numai o momeală fiindcă Dumnezeu nu ajută decât forţa brută şi această forţă brută noi cu toţii trebuie s-o întrebuinţăm pentru a ucide şi extermina pe aceşti valahi. Religia, prin cele zece porunci ale ei spune: nu ucide, nu fura, nu dori femeia altuia pentru că acestea sunt păcate. Aceasta este oare păcat? Nu este păcat!
        Păcat va fi cu adevărat numai dacă nu vom extermina această bandă de valahi opincari. Vom organiza şi o noapte a Sfântului Bartolomeu şi vom ucide şi copiii în pântecele mamelor lor” Un adevarat nobil,acest baron Aczél Ede! Cata finete !

        5.Cineva poate sa spuna ca astfel de organizatii si filosofii barbare sunt de domeniul trecutului.I
        Uite ca nu,exista nemernici care continua incitarea la ura si la genocid impotriva „valahilor imputiti”.

        Iata ce spune manifestul publicat de “Hungarian Freedom Fighters Federation” (Magyar Szabadságharcs Szövetség – Federaţia luptătorilor maghiari pentru libertate):

        “Dragi prieteni concetăţeni! Azi când fraţii noştri din Transilvania trăiesc sub cruda opresiune românească, noi să nu facem nimic?
        Cu toate că suntem împrăştiaţi în lume şi obligaţi să fim liniştiţi, trebuie să acţionăm pentru copiii noştri, pentru bătrâni, pentru mamele şi neamurile din Transilvania.
        Ce ideal mai drag poate avea un maghiar la sfârşitul acestui secol decât lupta pentru Patria Maghiară? Să nu ne cufundăm în noaptea uitării şi apatiei, să grăbim timpul când maica patrie va fi iarăşi între sfintele ei graniţe. Să fim gata pentru acest moment.
        Să rostim ca pe o rugă de îmbărbătare, ca pe un jurămînt de credinţă cuvintele lui Dücsö Csaba:

        «Voi ucide pe fiecare român care-mi va tăia drumul.
        Îi vom stârpi pe fiecare şi pe toţi! Fără milă! Noaptea am să aprind satele româneşti. Voi spinteca locuitorii cu spada mea. Am să le otrăvesc fântânile! Am să le gâtui pruncii! Voi fi fără milă! Faţă de toţi! Nu voi avea milă faţă de copii, ori faţă de muieri însărcinate! Răzbunare! Fără milă, cruntă răzbunare!» Acesta este idealul luptei noastre.(s.n.) Numai uniţi vom fi victorioşi. Trebuie să purtăm Transilvania în sângele nostru şi să n-o uităm nici în somn. Să trezim încredere şi speranţă în fraţii noştri din Transilvania şi să luptăm. Ca buni maghiari. Ca adevăraţi maghiari.”

        Iata deci ca pot exista neispraviti cărora să nu le fie ruşine de ceea ce a scris Dücsö Csaba! Cărora să nu le fie ruşine ce ceea ce s-a întâmplat în Ardeal la un an numai după ce Dücsö Csaba îşi publicase jalnicul său text!
        Şi nu le e ruşine nici celor care, citindu-l, se simt, probabil, mai maghiari, mai patrioţi!
        Deci nimeni, nici unul dintre maghiarii aflaţi în străinătate ori în patria lor, ori dintre maghiarii transilvăneni, chiar nici unul nu e scârbit, indignat ori măcar jenat că s-a putut scrie în limba părinţilor şi a copiilor săi un asemenea text la care este invitat să adere… Pe ce lume trăim noi?!…

        Apreciază

        Comentariu de cersipamantromanesc | 01/09/2015

    • ce mai conteaza greselile ? conteaza ca romanii nici acum dupa 1000 de ani tot lasi si tradatori sint… asta este… n-ai ce face….

      Apreciază

      Comentariu de Vasile | 24/10/2016 | Răspunde

      • Romanii sunt lasi si tradatori ?
        Despre care romani vorbesti, cumva de rudele dtale, de frati,surori,veri,sau despre prieteni si vecini?
        E greu sa gandesti, inainte de a spune nazdravaniile astea ?

        Apreciază

        Comentariu de cersipamantromanesc | 24/10/2016

  2. În primul rând vreau să mulțumesc că ați recunoscut greșeala de a încurca Oradea cu Clujul prin schimbarea pozei lui Horty.
    1. Personal cunosc români cu nulele de Segedi, Gheți, Retii, Făzăcas. Deci acest fenomen nu este unic, problema este dacă a fost impusă sau voluntară. Impunerea de nume este caracteristic slovacilor, acest fenomen nu este accentuat în România.

    2. Cât despre Horty, eu personal nu-l consider eroul național sau tatăl reviziunii. Reviziunea și reunirea teritoriilor de dinaintea celui de al doilea război mondial sa datorat, cum am mai scris și mai sus, schimbării centrului de putere în Europa, ascensiunea Germaniei și Italiei și căderea influenței, respectiv puterii militare al Franței. Vechile aliați ai Franței, care în urma primului război mondial au câștigat teritorii urmau să le piardă pe rând: Iugoslavia, Ceho-Slovacia, România, Polonia.

    ”… aportul sau militar in achizitiile teritoriale din 1939-1940 au fost nule, extinderea teritoriala a Ungariei de atunci datorandu-se efectiv lui Hitler si Mussolini care au facut cadou Ungariei teritorii din Cehoslovacia,Serbia si Romania,fara ca aceasta tara sa trebuiasca sa traga macar un foc de arma.”
    Văd că, deși vă pretindeți că-l cunoașteți istoria, aveți lapsusuri dese de memorie. Să luăm atunci pe rând cum s-a realizat extinderea Ungariei:
    2 noiembrie 1938 – Semnarea primului dictat de la Viena, prin care revine 12 mii ne Km-2 din teritoriul Ceho-Slovaciei.
    14-15 martie 1939 – Ungaria, folosind de destrămarea Ceho-Slovaciei ocupă Rutenia 13 mii de Km-2.
    23 martie- 4 aprilie – Războiul Maghiaro-Slovac prin care Ungaria ocupă încă 1,7 mii de Km-2 din teritoriul Slovaciei deja independentă.
    30 august 1940 – Al doilea dictat de la Viena – revine Ardealul de Nord – 43,5 Km-2
    11-12 aprilie 1941 – În cadrul invaziei Iugoslaviei de către Germania, Ungaria ocupă 11,6 Km-2

    Deci reviziile teritoriale s-au realizat între 1938-1941 (și nu 1939-1940) și au existat și conflicte armate, deși într-adevăr puțin la număr.

    3. Cât despre declarații ultranaționaliste putem găsi nenumărate, chiar și în zilele noastre din ambele tabere. Ceea ce contează mai mult sunt faptele și consecințele, la care se pare românii se pricep mai mult, vezi reușitele românizării.

    4. Dar nu ați răspuns la întrebare, strict legată altfel de subiect: un stat are dreptul de agresiune militară asupra unui alt stat dacă o parte din teritoriul acelui stat are o componență majoritară de naționalitatea statului agresor?

    Apreciază

    Comentariu de Zsolt | 02/09/2015 | Răspunde

    • – Faptul ca fotografia aceea este de la Oradea sau de la Cluj,nu schimba cu nimic ideile principale din articol,fiind un detaliu nesemnificativ, caruia vad ca d-ta ii dai o amploare cosmica.
      Ramane un fapt, ca intr-un interval extrem de scurt Ungaria si-a marit teritoriul pe seama vecinilor fara sa traga nici un foc de arma, iar amicul Horthy,urmasul lui Horti, s-a impaunat cu victoria defiland tantos calare prin principalele orase transilvane, pozand in Atila redivivus..
      Dupa patru ani,acelasi Horthy avea sa incerce fara sa reuseasca, sa intoarca Ungaria impotriva Germaniei, careia ii datora ajutorul in alipirea Transilvaniei,Voivodinei, sudului Slovaciei etc., ajutor fara de care aceste anexiuni ar fi fost imposibile.
      – Romanii cunoscuti de d-ta cu nume unguresti, datoreaza aceste nume politicii de maghiarizare fortata in onomastica aplicate de statul maghiar, asa cum am aratat concret in urma cu cateva zile.

      – Sunt chiar curios sa aflu de la d-ta cine forteaza, sau a fortat in trecut in Romania, ungurii sa-si romanizeze numele si cand s-a intamplat asa ceva macar cu un singur etnic ungur in tara asta ?

      In toate tarile vecine populatia romaneasca a fost obiectul unor presiuni enorme pentru a-si schimba nu doar numele,dar si pentru a-si lasa limba si religia. Instrumentele principale de asimilare folosite de Rusia, Ungaria,Serbia si Bulgaria au fost scoala,biserica si birocratia locala.
      Asa se face ca sute de mii de romani din Serbia si Bulgaria au nume sarbesti sau bulgaresti, nu au scoli si biserici romanesti si nici nu sunt recunoscuti ca minoritate nationala.
      In Ungaria nu se mai pune problema in zilele noastre, pentru ca acolo au mai ramas cateva mii de romani.

      – Da,redesenarea hartii in favoarea Ungariei s-a intamplat intre 1938 si 1941,a fost o greseala de tipar,dar nu vad cu ce schimba asta realitatea ca Ungaria a anexat aceste teritorii, fara sa faca eforturi in plan militar.

      – D-ta expediezi incitarile la genocid antiromanesti facute de acei barbari unguri de care am pomenit, la capitolul”declarații ultranaționaliste din ambele tabere”.
      Sa ne fie cu iertare, dar eu nu am auzit NICIODATA ca vreun ultranationalist roman sa scrie sau sa spuna ca noi romanii ar trebui sa spintecam burtile femeilor maghiare gravide, ca sa scapam de unguri din tara. De asemenea nu am citit nicaieri indemnuri la asasinarea in masa a ungurimiifacute de ultranationalistii romani.
      Poate ai citit d-ta asa ceva…

      – In legatura cu anexarile teritoriale facute de Ungaria,d-ta spui ca „au existat și conflicte armate, deși într-adevăr puțin la număr”.
      Cu cine si cand au existat acele putine conflicte armate? Cu populatia civila care se impotrivea ocupatiei maghiare ?

      -Intrebarea legata de dreptul unui stat la agresiune militara se vrea provocatoare, dar nu reuseste sa fie decat puerila.

      Conform mai multor tratate internationale, printre care si cel care sta la baza OSCE, in Europa un stat nu poate folosi forta armata pentru a modifica granitele recunoscute in plan international.

      Granitele in Europa pot fi modificate numai pe cale pasnica, prin intelegere intre state.
      Singura tara care a incalcat acest principiu dupa 1990 a fost Rusia, care cedase de buna voie Crimeea Ucrainei in timpul URSS, iar in 1994 prin Conventia de la Budapesta, a garantat impreuna cu Anglia si SUA granitele Ucrainei independente,cu conditia ca aceasta tara sa renunte la armele sale nucleare.

      Recent, am vazut ca Rusia a declansat o agresiune armata impotriva Ucrainei, anexand Crimeea si intretinand prin implicare armata directa, confruntarile militare separatiste din Donetk si Lugansk.
      Tot Rusia declansase anterior o agresiune impotriva Georgiei, smulgandu-i Osetia de sud si Abhazia.

      Cineva ar putea pomeni si de destramarea Iugoslaviei, dar aici avem o situatie complet diferita.

      Apreciază

      Comentariu de cersipamantromanesc | 04/09/2015 | Răspunde

      • 1. Să lăsăm tema cu poza lui Horty, pe de o parte nu consider o greșeală colosală, pe de altă parte chiar nici eu nu sunt de acord cu ipostaza în care unii vor să-l pună pe Horty ca și marele unificator. Sa folosit de conjunctura politică-militară al vremii.
        2. Ocuparea Ungariei de Germania în 1944 chiar a venit ca și răspuns al politicii Ungariei la încercare de a ieși din război. Fapt ceea ce au făcut și România în 1944, imediat după ce rușii au trecut vechile granițe. Oricum destrămarea armatei al VI-le germane ducea la ocuparea întregii țări. Încercări de tratative de pace din partea române au fost încă din anul 1942, când se blocase ofensiva germană în inima Rusiei.
        3. Despre forțarea românizării numelor am scris că nu este caracteristic în România, romanizarea s-a făcut prin schimbarea componenței etnice al Ardealului prin aducerea din regat al unei însemnate populații, caracteristic mai mult vremurilor comuniste. În zilele noastre procesul continuă exact prin metodele descrise de dvs.: cultură, mass-media, blocarea educației în limba maternă (nu există nici acum instituție de educație superioară de predare în limbă maghiară),administrație locală (deși există lege, ea deseori nu este aplicată), biserică (se construiesc biserici pe bani publici, mai ales în jurul ținutului secuiesc).
        4. Ungaria și-a mărit teritoriile folosind de conjunctura politică/militară de dinainte și la începutul celui de al doilea război mondial, fapt realizat cu puține conflicte militare. Existau și conflicte locale, ca și minirăzboiul Maghiar-Slovac, sau cel de participare cu forțe la ocuparea Iugoslaviei. Dar dacă a folosi de împrejurări nu este lăudabil, cum îl considerați anexarea Cadrilaterului de către România în cel de al doilea război Balcanic? Sau declarația de război Autro-Ungariei cu o zi înainte de sfârșitul primului război mondial, în care partea româna avea încheiat tratat de pace?(Ciudat, dat prin tratatul de la Buftea-București, deși învins și-a mărit teritoriile). Sau dacă tratatul nu a fost ratificat (a fost altfel, numai regele nu a semnat, trăgând de timp și așteptând o cădere al forțelor puterilor centrale), cel de al doilea tratat de la Viena, supranumit și Diktatul de la Viena a fost ratificat. Sau ocuparea în prima etapă, până la linia Mureșului tot s-a produs fără conflict armat.
        5. Modificarea granițelor din Europa nu este ceva ieșit din comun, au existat multe precedente de-a lungul secolului trecut, practic foarte puține state au granițele stabilite la tratatele de încheiere al primului război mondial, mai mult destrămarea URSSului, unificarea Germaniei, destrămarea Iugoslaviei sunt cazuri din era modernă. Cât despre conflicte armate ați amintit cazul Georgiei (cine a început războiul totuși este discutabil) respectiv al Crimeei (aici nu s-au produs conflicte armate) și al Donetkului si Luganskului (Rusia nu a intervenit direct, cel puțin refuză să-l recunoască, deși părerea mea este că a existat intervenții militare rusești cât și înarmarea separatiștilor sa produs cu ajutor rusesc).
        Dar eu m-am referit la atacul direct al României din 1918 și 1944, deci și după dumneavoastră acest fapt a fost contrar tratatelor vremii, deci ilegal.
        5. De declarații și instigări la genocid nu trebuie mult căutat. Luăm numai cazul recentului eveniment de la martie 1990, când noua putere, încercând să ascundă minciunile despre teroriști a generat conflictul interetnic de la Târgu-Mureș. Ascultați numai strigările mulțimii române din 16-20 martie. Dar aici s-au dus până și la fapte, exemplele sunt până la nesfârșit.

        Apreciază

        Comentariu de Zsolt | 04/09/2015

      • – Incercarea Ungariei de a ieși din război, nu poate fi comparata cu pasul facut de Romania la 23 august 1944.
        Ungaria a avut numai de profitat de pe urma aliantei cu Germania,in vreme ce Romania a fost sfasiata de aceeasi Germanie in favoarea vecinilor sai.
        In fapt,inaintea Romaniei se distantase de Germania, Italia,iar dupa Romania,pe langa incercarea Ungariei nu trebuie uitat ca Finlanda s-a intors si ea spre sfarsitul razboiului impotriva lui Hitler.
        – Afirmatia privitoare la o pretinsa schimbare fortata a componentei etnice a Ardealului de catre Statul Roman nu se sustine,fie si pentru faptul ca INTOTDEAUNA romanii au fost majoritari in aceasta regiune.
        In plus,este cel putin amuzant sa aflu de la d-ta ca Statul Roman blocheaza cultura, mass-media si educația în limba maternă a maghiarilor, atata vreme stim bine amandoi ca asta e un neadevar evident care nu trebuie demonstrat.
        Cat despre afirmatia nu există nici acum instituții de educație superioară cu predare în limbă maghiară ,administrație locală (deși există lege, ea deseori nu este aplicată), biserici ale minoritatii maghiare,afirmatiile acestea ma fac sa ma intreb daca d-ta traiesti in Transilvania sau altundeva,poate in Noua Zeelanda,pentru ca astfel de afirmatii sunt prea de tot neadevarate, fiind evident ca denota o necunoastere profunda a realitatii.
        In fapt, maghiarii beneficiaza de drepturi la care nici nu visau romanii in vechea Ungarie (e de ajuns sa amintim ca nici macar nu au fost recunoscuti vreme indelungata ca minoritate nationala cu drepturi egale (asa cum erau recunoscute drepturile ungurilor,secuilor si sasilor).O reminescenta a acelor vremuri neindreptata pana in ziua de azi este nereprezentarea romanilor (majoritari totusi)pe stema Transilvaniei,alaturi de unguri,secui si sasi.
        Cat despre cultura maghiarilor nostri, iata cateva exemple de institutii prestigioase care se adreseaza vorbitorilor de limba maghiara :

        Televiziunea Maghiară din Transilvania, fondată de Fundaţia Jenő Janovics, este prima televiziune din România dedicată comunităţii maghiare.
        ETV a fost lansată cu sediul în Târgu Mureş, şi poate fi recepţionată în multe localităţi din România.

        Instituţii teatrale şi de operă

        Opera Maghiară din Cluj
        Teatrul Maghiar de Stat din Cluj
        Teatrul Naţional din Târgu Mureş, Trupa Tompa Miklós (fostul Teatrul Secuiesc de Stat)
        Teatrul Maghiar de Stat Csiki Gergely (Timişoara)
        Teatrul Maghiar de Stat Szigligeti Ede, Oradea
        Teatrul de Nord (Satu Mare), Trupa Harag György
        Teatrul Tamási Áron (Sfântu Gheorghe)
        Teatrul Tomcsa Sándor (Odorheiu Secuiesc)
        Teatrul Municipal, Miercurea Ciuc
        Teatrul Figura Studio (Gheorgheni)
        Compania de Teatru „Aradi Kamaraszínház” (Arad)
        Teatrul Municipal din Târgu Secuiesc
        Teatrul Studio (Târgu Mureş), secţia maghiară
        Yorick Studio (Târgu Mureş)
        M Studio (Sfântu Gheorghe)
        Teatrul de Păpuşi şi de Tineret Ariel (Târgu Mureş), secţia maghiară
        Teatrul de Păpuşi Puck din Cluj, secţia maghiară
        Scena Partium, Oradea
        Kiss Studio, Oradea

        De asemenea in Romania exista numeroase gradinite,scoli elementare,licee si facultati cu limba de predare maghiara.

        Referitor la folosirea limbilor minorităţilor naţionale, în conformitate cu Legea Statutului Minorităţilor Naţionale a fost implementată măsura 251, pe baza art. 120 aliniatul 2 din Constituția
        revizuită, care prevede că limba maternă se va putea folosi nu numai în serviciile publice locale, dar şi în cele deconcertate; acest lucru este valabil şi pentru serviciile deconcertate ale autorităţilor administraţiei publice centrale de specialitate sau ale societăţilor comerciale de interes naţional (cum sunt de exemplu. S.C. Electrica S.A. sau C.N. Poşta Română)
        De asemenea pentru realizarea acestui deziderat, legea prevede, referitor la atribuţiile prefectului art. 19 alin. (1) lit. m), printre atribuţiile prefectului s-a inclus şi aceea de a asigura folosirea, în condiţiile legii, a limbii materne în raporturile dintre cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale şi serviciile publice deconcentrate în unităţile administrativ teritoriale în care aceştia au o pondere de peste 20% din locuitorii localitatii.
        Daca ne referim la organele statului,in judeţul Covasna, 42 la sută din poliţişti din
        acest judeţ vorbesc limba maghiară.
        Ce este cel putin ciudat, este faptul că în administraţiile locale in judetele majoritar maghiare,nu există nici măcar un director de etnie română !
        Asta nu cumva o putem numi discriminare inversa,dinspre maghiari spre romani?
        D-ta spui la punctul 4 ceva despre un mini razboi ungaro-slovac.
        Care razboi,cel provocat de Kun Bela ?
        Cat priveste declaratia de razboi facuta Austro-Ungariei de catre Romania, aceasta a fost emisa in conformitate cu interesele statale si nationale ale romanilor.
        La razboi nu e loc de politeturi…
        Cat despre Tratatul de la Buftea-Bucuresti, atrag atentia ca nu a fost niciodată ratificat de Parlamentul României, sau promulgat de Regele României.
        E o greseala in afirmatia d-tale ca in urma acestui Tratat, Romania a iesit cu teritoriul marit.
        D-ta stii ceva,dar nu sti bine,anume ca simultan cu tratatul, dar în afara lui, Puterile Centrale au acceptat să nu se opună unirii Basarabiei cu România, astfel că deşi învins, Regatul ar fi ieşit oricum, mărit din război.
        Prin urmare, d-ta esti de parere ca meritul Austro-Ungariei a fost acela ca, prin impunerea acelui tratat ar fi anexat mare parte din Carpati si ar fi subjugat economic, alaturi de Germania, Romania,pe care (ce draguti!)acceptau să nu o impiedice sa se uneasca cu Basarbia…

        5. Modificarea granitelor europene dupa semnarea Tratatului de securitate si cooperare in Europa, s-au facut in secolul trecut pe cale pasnica si in cazul Germaniei si in cel al destramarii URSS.

        Cat priveste Georgia si interventia rusa in Ucraina,aici avem in fata cazuri clare de incalcare de catre Federatia Rusa a legilor internationale acceptate si de aceasta tara, care dupa cum vedem, incearca sa-sirefaca fostul imperiu printr-o politica a pasilor marunti.
        In Ucraina nu vorbim doar de ajutorarea materiala si cu armament a separatistilor rusi,dar si de o prezenta activa si dovedita a mii de militari ai armatei ruse.
        Tot la punctul 5, d-ta incerci sa dai un exemplu de instigare la masacrarea ungurilo, din partea multimii romane, la Targu Mures, uitand ca evenimentele de acolo nu au fost orchestrate de Statului Roman si ca organizatorii trebuie cautati in serviciile secrete peste hotare.
        Unde mai pui ca in acea izbucnire, o parte a presei internationale a dezinformat publicul, atunci cand a aratat cum „barbarii de romani” calca in picioare un biet ungur.
        Dupa cum stim acum,acel biet ungur filmat de o echipa a televiziunii irlandeze angajata in Ungaria si aflata „intamplator”tocmai atunci la Tg.Mures, era un roman ( Mihai Cofariu), iar agresorii erau maghiari care au fugit ulterior in Ungaria pentru a scapa de pedeapsa, cu exceptia unuia singur care a putut fi judecat si pcondamnat pentru fapta comisa.
        Cofariu a ramas invalid pe viata, in urma loviturilor primite in cap. Daca ar fi sa analizam strigatele multimi, nu cred ca cei din tabara maghiara ar fi in avantaj ca nivel de civilizatie…
        Eu v-am cerut exemple de propaganda ultranationalista romana, similara cu exemplele pe care le-am dat in acest sens acum cateva zile de propaganda salbatica ungureasca, si nu izbucnirile acelea de la Targu Mures, care oricum nu au fost dirijate de guvernul Romaniei si au origini obscure.

        Urmariti cu atentie acest videoclip. Vorba aceea : Audiatur et altera pars !

        Apreciază

        Comentariu de cersipamantromanesc | 04/09/2015

  3. 1. Încercarea de a ieși din război al Ungariei chiar poate fii comparată cu cea a României, ambele au avut de câștigat în urma alianței cu Germania, uitați-vă numai la harta României din 1942/1943 care în acest timp și-a anexat teritorii de dincolo de Nipru. În plus a ieșit din război sub posibilitatea iminenta ocupării al întregii țări de ruși. Ungaria în 1944 a fost de facto de Germania, de aceea a eșuat încercarea lui Horty de a ieși din război.

    2. Nici la ora actuală nu există instituție superioară de stat de predare în limbă maghiară în România, deși numărul populației ar indica chiar și două facultăți.

    3. Cum v-am zis, pretindeți că-l cunoașteți istoria, dar aveți lapsusuri dese, mai ales când este vorba de un fapt istoric ce vă contrazice:
    https://ro.wikipedia.org/wiki/R%C4%83zboiul_slovaco-ungar

    4. Romanizarea Ardealului s-a realizat cu succes, mai ales în perioada comunismului, fapt dovedit și prin schimbarea componenței etnice. Ca să nu fie discuții arăt numai recensământul din 1930 respectiv 1977:

    Timișoara: total români germani maghiari
    1930 102 390 25 207(24,61%) 33 162(32,38%) 31 773(31,03%)
    1977 269 353 191 742(71,18%) 28 429(10,55%) 36 724(13,63%)

    Arad: total români germani maghiari
    1930 87662 30741(35,06%) 11627(13,26%) 42 393(48,35%)
    1977 171 193 121815 (71,15%) 10217(5,96) 34 728(20,28%)

    Oradea: total români germani maghiari
    1930 88 830 23 326(26,25%) 966(1,08%) 47 731(53,73%)
    1977 170 531 91 925(53,9%) 618 (0,36%) 75 125(44,05%)

    Satu-Mare: total români germani maghiari
    1930 53 010 15 372(28,99%) 674(1,27%) 30 380(57,30%)
    1977 103 544 52 855(51,04%) 993(0,95%) 48 861(47,18%)

    Cluj: total români germani maghiari
    1930 100 844 34 895(34,60%) 2 500(2,47%) 47 689(47,28%)
    1977 262 858 173 003(65,81%) 1 480(0,56%) 86 215(32,8%)

    Târgu-Mureș: total români germani maghiari
    1930 40 058 10 410(25,98%) 769(1,91%) 25 903(64,66%)
    1977 130 076 45 639(35,08%) 773(0,59%) 82 200(63,19%)

    Reghin: total români germani maghiari
    1930 12 384 3 130(25,27%) 2247(18,14%) 5498(44,39%)
    1977 29 903 16 131(53,94%) 500(1,67%) 12287(41,08%)

    Bistrita: total români germani maghiari
    1930 18 379 6 738 (36,66%) 6 955(37,84%) 1 879(9,69%)
    1977 44 339 37 967(85,62%) 1 262(2,84%) 4 708(10,61%)

    Sibiu: total români germani maghiari
    1930 55224 20676(37,44%) 26 136(47,32%) 6 884(12,46%)
    1977 151 137 119 625(79,15%) 25 414(16,81%) 5 114(3,38%)

    Brașov: total români germani maghiari
    1930 59 232 19 378(32,71%) 13 276(22,41%) 24 977(42,16%)
    1977 256 475 210 019(81,88%) 9 718(3,78%) 34 879(13,59%)

    Ce ne spun aceste date? După al doilea război mondial autoritatea română a trecut imediat la românizarea orașelor germane, germanii fiind considerați vinovații colectiv, după care au românizat și orașele cu majoritate maghiară. Prin ce s-a realizat această românizare? Prin mărirea escesivă al orașelor, aducând în primul rând populația din jurul acestora, dar și o populație însemnată din regat. Să ne uităm acum la componența etnică al Ardealului la 1930 respectiv 1977:
    Ardeal: români germani maghiari
    1930 5 520 086 3 189 537(57,78%) 745 421(13,5%) 1 349 563(24,44%)
    1977 7 500 229 5 203 846(69,38%) 359 109(4,78%) 1 691 048(22,54%)

    Vedem a creștere procentuală a populației române, peste media creșterii de populație, o scădere drastică al germanilor atât la număr cât și procentual și o creștere ușoară a populației maghiare în număr absolut, dar o scădere procentuală. Populația totală al Ardealului pe perioada respectivă a crescut cu 1 980 143 de locuitori, românii au crescut cu 2 0140309 de locuitori. Toate orașele devin majoritari române? De aici reiese politica de românizare al erei comuniste.
    Dați o explicație dvs. referitor la creșterea/românizarea orașelor Ardelene.

    4. Conflictul interetnic din Târgu-Mureș din martie 1990 a fost, cel puțin tolerat de autoritățile române, să nu uităm că suntem imediat după revoluția din 1989. Greșelile autorităților:
    Trebuia să știe și să preconizeze un astfel de conflict, dat fiind evenimentele din 19 martie, când a fost mutilat și scriitorul Sütő András.
    Trebuia să blocheze să ajungă cele apox. 5000 de români să ajungă la Tg. Mureș.
    Nu trebuia să lasă ca aceștia să provocheze partea maghiară.
    Nu trebuia să lasă să intre celelalte grupuri (țigani și secui) după izbucnirea atrocităților.

    Au fost și 5 morți (dvs. descrieți numai moartea unui singur om):
    Gémes István
    Csipor József: a intrat un camion în el la Ernei,
    Kiss Zoltán,
    Rusu Teodor, mort pe platoul camionetei care a intrat în mulțime (se vede și pe video)
    Frandeș Simion, bărbatul în tricou verde, agresat de români, fiindcă au crezut român.

    Întrebarea este ce căutau acel grup de 4-5000 de români la un manifest maghiar?
    De ce nu a intervenit armata sau miliția, deși era întru-un efectiv destul de mare în Tg. Mureș?

    Potrivit wikipediei române
    ”30 de persoane au fost trimise în judecată, iar alte 21 au fost arestate, în cursul urmăririi penale – 12 romi, 8 maghiari și un român. Tribunalul a pronunțat sentințe de penalizare pentru mai multe persoane: unguri (1) și romi (7).”
    De ce numai etniile au fost condamnate, și nici un provocator român?

    Evenimentele din Tg. Mureș erau proba finală al evenimentelor ulterioare din București (mineriadele), unde tot mase mari de populații au fost duse să agreseze mulțimea pașnică.

    Apreciază

    Comentariu de Zsolt | 07/09/2015 | Răspunde

    • 1. Romania nu a profitat din relatia cu Gemania, asa cum spui d-ta, dovedind din nou o informare proasta si incompleta.
      Nu a fost nici o extindere teritoriala pana la Nipru a Romaniei,asa cum crezi d-ta.
      Faptele s-au petrecut dupa cum urmeaza:
      La 19 august,ain Romania s-a dat Decretul nr. 1 privind înfiinţarea Administraţiei civile a Transnistriei.
      Acesta prevedea limitele teritoriale şi numirea Guvernatorului civil al Transnistriei în persoana profesorului universitar Gheorghe Alexianu, care-şi avea sediul provizoriu la Tiraspol.

      Pentru reglementarea statutului Transnistriei, a avut loc la Tighina pe 30 august 1941, semnarea acordului româno-german de către reprezentanţii militari ai celor două ţări, numit:

      „Înţelegeri: asupra siguranţei, administraţiei şi exploatării economice a teritoriilor dintre Nistru şi Bug (Transnistria) şi Bug-Nipru (regiunea Bug-Nipru)”.
      Teritoriul care trecea sub administraţie românească – Transnistria (adica teritoriul dintre Nistru si Bug) – avea o suprafaţă de 39.733 km pătraţi, cu o populaţie de 2.326.266 locuitori.
      Înţelegerea romano- germana stabilea responsabilitatea României pentru siguranţa, administraţia şi exploatarea economică a Transnistriei, şi responsabilitatea Germaniei pentru administrarea şi exploatarea economică a teritoriului dintre Bug şi Nipru.

      Atentie !: Inţelegerea de la Tighina nu specifica dacă teritoriul Transnistriei rămânea temporar sau definitiv sub administraţie românească, iar partea română nu a insistat asupra precizării caracterului acordului de la Tighina, pentru a nu lăsa să se înţeleagă că România ar fi de acord cu o compensaţie teritorială în est,în schimbul nordului Transilvaniei anexat de Ungaria.
      În acest sens, însărcinatul cu afaceri român de la Washington, Brutus Coste, a transmis, la patru zile de la semnarea înţelegerii de la Tighina, secretarului de stat al Statelor Unite, Cordell Hull, poziţia Guvernului român prin care se evidenţia faptul că România a intrat în război doar pentru a-şi elibera teritoriile anexate de Uniunea Sovietică în 1940, iar trecerea Nistrului s-a făcut din considerente strategice.
      Ocuparea Transnistriei s-a făcut din raţionamente militare şi ca despăgubire pentru daunele provocate de U.R.S.S. în Basarabia timp de un an iar România nu formula pretenţii teritoriale faţă de U.R.S.S. şi considera recuperarea nordului Transilvaniei ca „o problemă prioritară a politicii naţionale”.
      Este edificator în această privinţă şi un Raport de Cercetare şi Analiză al Oficiului pentru Servicii Strategice din Statele Unite (nr. 1518/17 decembrie 1943), care concluziona asupra problemei Transnistrene:

      „Dacă a consimţit să administreze (militar) provincia, în schimb Antonescu a respins toate propunerile ca aceasta să fie anexată de România. Eforturile nemţilor de a-l convinge pe Antonescu să accepte acest dar, drept compensaţie pentru pierderea Transilvaniei de nord, s-au soldat cu un eşec total”.

      Acum e clar ?

      2.D-ta nu ai aflat inca un lucru pe care-l stiu si copii, anume ca in Romania exista nu doua,ci zeci de facultati cu predare in limba maghiara.

      Doriti exemple ? Hai sa vorbim de Universitatea Babes-Bolyai din Cluj, una dintre marile universitati europene, unde gasiti numeroase facultati cu limba de predare maghiara dupa cum urmeaza:

      Facultatea de Geografie( romana,maghiară şi germană)
      Facultatea de Ştiinţa Mediului (română şi maghiară)
      Facultatea de Istorie şi Filosofie (română, maghiară şi germană)
      Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei (română şi maghiară)
      Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării (română, maghiară, germană şi engleză)
      Facultatea de Litere (română, maghiară şi germană)
      Facultatea de Teatru şi Televiziune (română şi maghiară)
      Facultatea de Drept (română şi maghiară)
      Facultatea de Ştiinţe Economice (română, maghiară şi germană)
      Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport (română şi maghiară)
      Facultatea de Studii Europene (română, engleză, franceză şi germană)
      Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială (română şi maghiară)

      Facultatea de Teologie Romano-Catolică (maghiară)
      Facultatea de Teologie Reformată (maghiară)

      De asemenea,studentii maghiari pot studia in limba materna la Marosvásárhelyi Művészeti Egyetem o instituţie de invăţământ superior de stat din Târgu Mureş, care are are trei secţii cu predare în limba maghiară: actorie, teatrologie şi regie.
      Tot la Tg.Mures aveti Facultatea de Medicină Dentară, care are o serie de predare în limba maghiară.

      Are rost sa continuam enumerarea?

      3.In privinta faimosului „razboi”slovaco-ungar”,sa ne fie cu iertare, dar dv.numiti razboi, un conflict minor de frontiera care a durat cateva zile si in timpul caruia s-au inregistrat pierderi in randul maghiarilor, 8 militari si 55 de răniți, iar slovacii 22 militari morți,precum si un numar necunoscut de răniți.
      Dupa destramarea Cehoslovaciei, un comitet mixt slovac-ungar stabilise pe 22 martie 1939, granița comună a celor două state.
      Mai mult, ultimii foști soldați cehoslovaci din Rutenia, devenita teritoriu maghiar s-au retras în Boemia și Moravia.
      Cu toate acestea, Ungaria a atacat Slovacia fără nici o declaraţie de război si dupa cateva zile, ca urmare a presiunilor germane,Slovacia a fost nevoita sa cedeze un teritoriu insumand 1 697 km².

      De notat ca la Primul Arbitraj de la Viena din 2 noiembrie 1938, zone din Slovacia de sud şi partea sud-vestică a Ruteniei Carpatice, au fost desprinse din teritoriul Cehoslovaciei şi atribuite Ungariei.
      Cu toate acestea,intre 15 şi 18 martie, printr-o directă încălcare a Actului de la Viena, „Carpato-Ucraina” (cu o populaţie minoritar maghiară) a fost ocupată de Ungaria.
      Dupa Carpato-Ucraina, Ungaria a ocupat pe 15 martie şi o mică parte din Slovacia.
      Nevăzând vreo reacţie substanţială, la 23 martie, Ungaria a lansat asa cum stim un atac împotriva Slovaciei de est.
      După câteva raiduri ale armatei ungare,care nu pot fi socotite un razboi, ci mai curand incidente armate de frontiera, au inceput sub presiunea Germaniei acele negocieri slovaco-ungare, in urma carora Ungaria a mai primit în estul Slovaciei 1.897 km² cu 69.630 de locuitori, aproape exclusiv slovaci sau ruteni.
      Aceasta a fost o nouă violare a Actului de la Viena, care oricum a constituit o incalcare a reglementarilor internationale de atunci.
      IEu sper ca veti invata sa faceti o distinctie intre incidentele armate si razboaiele propriu zise, care au alte caracteristici.

      La punctele urmatoare va voi raspunde mai tarziu, pentru ca acum nu am timp.

      Apreciază

      Comentariu de cersipamantromanesc | 08/09/2015 | Răspunde

      • 1. ”Transnistria sub administrația civilă română”, sau oricum îl numim era ocupată de facto de România. Normal că partea română nu a dorit acest teritoriu cu o majoritate de trei sferturi ucrainiană în schimbul Ardealului de Nord, poziția germanilor era clară, se vede și din faptul că atât la numărul populației (2.326.224 în Transnistria 2.393.300 în Ardealul de Nord) cât și al suprafeței (Transnistria 39.733 Km pătrați, Ardealul de Nord 43.492 de Km pătrați)sunt comparativ egali. Pentru partea română nu era un schimb favorabil nu schimbă faptul că era ocupată totuși de România. Acesta a pornit atacul contra Uniunii Sovietice chiar pe motivul recâștigării acestor teritorii pierdute, că nu era mulțumit e partea a doua.
        Dar n-au oprit nici la Bug, continuând războiul până la ocuparea iminentă a țării. Deci oricum, mulțumit sau nu (n-avea de ce să fie mulțumită) încercările de ieșire din război erau similare.

        2. Îmi cer scuze, poate greșeala mea că ați înțeles greșit dar acum mă corectez:
        Nici la ora actuală nu există instituție superioară de stat de predare în limbă maghiară în România, deși numărul populației ar indica chiar și două universități.
        Universitatea este o instituție autonomă, iar de cuvântul ”autonom” românii fug departe.

        3. În mai multe locuri scrieți;
        ”…fara ca aceasta tara sa trebuiasca sa traga macar un foc de arma.”
        ”… intr-un interval extrem de scurt Ungaria si-a marit teritoriul pe seama vecinilor fara sa traga nici un foc de arma”
        Iar acum:
        ”… un conflict minor de frontiera … caruia s-au inregistrat pierderi in randul maghiarilor, 8 militari si 55 de răniți, iar slovacii 22 militari morți,precum si un numar necunoscut de răniți”
        ”… Ungaria a atacat Slovacia fără nici o declaraţie de război”

        Până când eu am zis:
        ”au existat și conflicte armate, deși într-adevăr puțin la număr”
        ”Ungaria și-a mărit teritoriile folosind de conjunctura politică/militară de dinainte și la începutul celui de al doilea război mondial, fapt realizat cu puține conflicte militare. Existau și conflicte locale, ca și minirăzboiul Maghiar-Slovac, sau cel de participare cu forțe la ocuparea Iugoslaviei”

        Ei, deci cine schimbă părerea după cum îl convine în sprijinul ajutorul afirmațiilor altfel false?

        Apreciază

        Comentariu de Zsolt | 08/09/2015

      • 1. D-ta vorbeai despre o similaritate intre „avantajele”obtinute atat de Ungaria cat si din Romania,in urma relatiei cu Germania.
        Eu am aratat ca Romania nu a ANEXAT teritoriile pana la Nipru,asa cum incercai sa sustii,impotriva adevarului istoric.
        D-ta confunzi ducerea unui razboi pe un teritoriu dusman ,asa cum a frost cazul inaintarii romanesti pana
        in Caucaz sau la Stalingrad si Moscova,cu anexiunile teritoriale.In Transnistria nu a fost nici o anexiune teritoriala a Romaniei, asa cum incerci d-ta sa spui.
        Cititi atent inca odata ce am scris anterior si sigur va veti lamuri.
        Asta e deosebirea fata de Ungaria,care a anexat in acea perioada numeroase teritorii,fara sa duca razboaie pentru ele.
        Hai sa nu ne agatam de cuvinte si sa intelegem ca „a cuceri fara sa tragi un foc de arma”, este echivalent cu ce v-am spus, anume ca acel conflict minor dintre Ungaria si Slovacia, nu poate fi numit razboi, sa fim seriosi !

        La punctul 2, d-ta insisti spunand ca ,citez: „Nici la ora actuală nu există instituție superioară de stat de predare în limbă maghiară în România”.
        D-ta nu stii ca facultatile sunt institii de invatamant superior inclusiv la Budapesta,nu doar in Romania ?

        Aflati ca numai la Universitatea Babes Bolyai din Cluj se oferă pentru studii universitare, 157 de specializari (89 de specializări în limba română, 51 în maghiară, 14 în germană şi 3 în engleză). Aceasta universitate organizează, de asemenea, cursuri în 18 localităţi transilvănene: Aiud, Bistriţa, Blaj, Dej, Gheorgheni, Miercurea-Ciuc, Năsăud, Odorheiu Secuiesc, Oradea, Satu Mare, Salonta, Sfântu Gheorghe, Sibiu, Sighişoara, Sighetu-Marmaţiei, Târgu-Mureş, Târgu Secuiesc şi Zalău.

        În învățământul superior de stat din România funcționează facultati în limba maghiară la:

        Universitatea „Babeș – Bolyai”, Cluj -Napoca, la Universitatea București – Catedra de Hungarologie, la
        Universitatea de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș, la Universitatea de Arte din Târgu Mureș si la
        Universitatea Oradea.

        Apreciază

        Comentariu de cersipamantromanesc | 08/09/2015

      • P>S Comparatia intre Transnistria si Ardeal este total nepotrivita,fie si pentru faptul ca romanii moldoveni erau minoritari pe acel teritoriu,spre deosebire de Ardeal,unde erau cei mai numerosi.In atare situatie,ce motiv ar fi avut Romania si romanii sa renunte la Transilvania,la schimb cu Transnistria ?
        Totusi, aceasta oferta germana ne arata ca nemtii si-au dat seama ca ce au facut la Viena in 1940 era de neiertat din punctul de vedere romanesc si au incercat sa dreaga cum s-au priceput busuiocul…

        Apreciază

        Comentariu de cersipamantromanesc | 08/09/2015

    • 4.D-ta exemplifici o asa-zisa romanizare fortata a Transilvaniei dand statistici dintr-o perioada in care regimul comunist a trecut la industrializare in paralel cu colectivizarea, care a determinat exodul unor mase mari de oameni (in special romanii locuitorii satelor),la orase,unde pana atunci populatia romaneasca era mai mica.Atentie,romanii fusesera si pana atuncimajoritari in Ardeal,iar la procesul de migrare la oras a participat si populatia maghiara de la sate,nu doar cea romaneasca.

      Peste acest fenomen s-a suprapus un alt proces,acela al emigrarii masive in Germania a sasilor si svabilor.
      Nu a existat procesul de romanizare fortata programata pe care incerci d-ta sa-l demonstrezi cu acele cifre, care nu spun nimic.

      5.In legatura cu conflictul de la Tg.Mures,d-ta omiti o multime de lucruri care au contribuit cu ceva timp inainte la atatarea celor doua etnii:

      – Nu mentionati refuzul elevilor de etnie maghiara la a mai lua parte la activitatea de invatamant in limba romana,in toate scolile si liceele din oras, refuz manifestat in BLOC la inceputul triestrului doi.

      – Incercarea de a scoate clasele de limba romana din liceul Bolyai.
      – Profanarea statuii lui Avram Iancu
      – Mitingurile Vatra Romaneasca din februarie si 19 martie -„sătenii români aduşi cu autobuze din împrejurimi” au fost adusi de fapt pentru un miting dar n-au mai ajuns la el; au preferat sa se rafuiasca cu geamurile(si nu numai) de la sediile UDMR, PNL si PNT – acest gest poate fi interpretat ca o provocare anti-magiara in extremis, desi nu a fost exclusiv indreptat si spre UDMR
      – Sloganurile vehiculate atunci de partea romana si maghiara in presa scrisa si radioul local
      si descrierea incorecta a momentului „declansator” din 16 martie: farmacia nu a fost printre „ultimele farmacii” aflate in proces de incriptionare,ci a fost singura careia la acel moment i s-a incercat inscriptionarea pe geam, numele in maghiara Gyogyszertar, banuiesc ca la dorinta sefei de unitate.
      Pana la acest moment nu s-au scandat lozinci anti-maghiare ci „discutia” s-a rezumat doar injuraturi si amenintari verbale „specifice situatiei”, adresate angajatiilor farmaciei, rudelor lor, natiei, etc.
      Angajatele farmaciei au curatat geamul, si-au strans vopselele si au lasat geamul gol fara vreo inscriptie. Lucrurile au degenerat cateva minute mai tarziu cand de la etajul 3, din blocul de garsoniere de vis-a-vis de farmacie, trei indivizi au arborat un cearsaf pe care erau desenate harta Ungariei mari si au inceput sa strige ceva in maghiara.

      Atunci au inceput scandarile iar mai multi barbati au fugit spre bloc cu intentia de a-i „linisti pe unguri” (declaratia unui martor ocular)
      S-a continuat cu sechestrarea „autoritatilor judetului” in data de 20 de catre maghiari inarmati, iar eliberarea lor s-a facut mai tarziu la interventia armatei
      Nu ii mentionati Kincses Elod, Kiraly Karoly, Biro Imre si Domokos Geza + rolul lor in escaladarea tensiunii si coordonarea evenimentelor
      – ignorati cu desavarsire faptul ca evenimentele au avut un grad inalt de pregatire si organizare cel putin din partea maghiara – proportia participantilor la evenimentele din 20 Martie fost de 1:3 in favoarea maghiarilor, o asemenea „spontaneitate”fiind batatoare la ochi; folosirea postului de radio local pentru coordonarea evenimentelor va contrazice de asemenea afirmatiile
      – blocarea orasului a fost completa, incepand cu seara de 20, atat la intrarile/iesirile spre satele romanesti cat si la cele spre satele unguresti(pe Livezeni unde e intrarea spre fostul Electromures si spre Corunca – in dreptul intrarii actuale pe centura).

      Ştie şi ultimul şcolar că atunci, în 1990, dar şi după, apăruse teoria lui Samuel Huntington din „Ciocnirea civilizaţiilor”, iar diverşi politologi desenau pe crestele Carpaţilor o „frontieră catolică”.

      Scenariul iugoslav era şi el în plină derulare. Tot atunci, via spaţiul răsăritean, se încerca inocularea unei concepţii puerile, conform careia în ţările catolice poate reuşi democraţia, pe când în cele ortodoxe nu şi de aceea trebuiau despărţite de un fel de „cordon sanitar”.

      Wikiipedia spune ca :

      Rezultatul acestor confruntări poate fi descris astfel în date: 5 morţi – 2 români şi 3 maghiari, 278 de răniţi. O biserică ortodoxă a fost incendiată, iar sediul local al partidului UDMR vandalizat.

      Rezultatul oficial al anchetei este următorul: 30 de persoane au fost trimise în judecată, iar alte 21 au fost arestate, în cursul urmăririi penale – 12 romi, 8 maghiari şi un român.
      Tribunalul a pronunţat sentinţe de penalizare pentru mai multe persoane: unguri (1) şi romi (7). Procurorul Liviu Moica, cel care s-a ocupat de acest caz a declarat câţiva ani mai târziu: „Am audiat o grămadă de victime, martori, dar nu am avut condamnaţi. 1-2 incendiatori s-au spânzurat, 4-5 au fugit în Ungaria.
      Dosarele cu omor deosebit de grav au rămas cu AN (autor necunoscut). Faptele nu s-au prescris, dar nu cred ca se va mai face nimic”

      Sunt curios daca stiti ca atunci,la Tg.Mures s-a incercat o diversiune cu cadavre, similara cu cea, care reusise, din vremea revolutiei de la Timisoara ?

      S-a incercat si la Tg.Mures un balci ratat cu …cadavre, menit sa arate cat de bestii erau „valahii”. Le-au procurat – e vorba de cadavre, Dumnezeu știe cum, că nu-i ușor să găsești la dată fixă 18 cadavre care să pară a fi ieri împușcate sau stâlcite în bătaie, le-au încarcat într-un camion cu basculantă trimis a doua zi după „evenimentele” de la Târgu Mureș, pe un anumit traseu, urmand să fie răsturnate într-un loc anumit, mai rîpos, iar dupa vreo oră-două, în urma camionului urma sa vina o coloana de automobile în care erau îmbarcați ziariști, dintre cei care cu o zi înainte au difuzat în lumea largă de zeci și sute de ori imaginea emblematică a românilor care îl linșează pe „maghiarul” Cofariu…
      …Evident, cadavrele aveau felurite acte și semne, din care să rezulte clar cât erau de maghiari!
      Zis și făcut! Camionul a fost încărcat cu cele 18 trupuri, a plecat spre destinație, apoi, din altă direcție, după cronometru și conform planificarii a fost pornită și coloana de mașini a presei libere, care după un timp a ajuns la locul știut numai de organizatorii evenimentelor, care s-au opri, au cautat peste tot ,dar nici urmă însă de cadavre! Unde erau cadavrele? Ce făcuse nenorocitul de șofer cu ele? Nici pana azi nu s-a aflat…

      Așadar s-a ratat momentul culminant al inscenarii de la Târgu Mureș din martie 1990, care trebuia să fie încununat prin această întâlnire, spontană desigur, neprevăzută, dintre ziariștii occidentali, și cele 18 cadavre ale victimelor barbariei românești insuportabile, cazul urmând să fie discutat și la ONU, desigur.
      Li s-ar fi dat serios de lucru conclavurilor internaționale convocate să găsească o soluție… Uite ca n-a fost să fie! Nu le-a ieșit înscenarea măcelului.
      Cum l-o fi chemat pe acel sofer care, conștient de valoarea prețioasei încărcături și temându-se să nu încurce circulația, a părăsit vehiculul și a șters-o, facandu-i-se frica, lăsând camionul pe marginea drumului, plin de cadavre?

      Apreciază

      Comentariu de cersipamantromanesc | 08/09/2015 | Răspunde

      • 1. Am scris ”Încercarea de a IEȘI din război al Ungariei chiar poate fii comparată cu cea a României”.
        2. ”Nici la ora actuală nu există universitate de stat de predare în limbă maghiară în România”.
        3.”Ungaria și-a mărit teritoriile folosind de conjunctura politică/militară de dinainte și la începutul celui de al doilea război mondial, fapt realizat cu puține conflicte militare”.
        4.”Conflictul interetnic din Târgu-Mureș din martie 1990 a fost, cel puțin tolerat de autoritățile române”.
        Dvs. scrieți: ”blocarea orasului a fost completa, incepand cu seara de 20”. Ei, dar atrocitățile/bătăile pe stradă au început încă de după masă, ce a durat atât blocarea accesului grupurilor din ambele părți în TG. Mureș până de seară. Restul fiind teorii conspiraționiste.
        5. La recensământul din 1930 România avea 18 057 028 de locuitori, la 1977 21 559 910, adică a creștere de 3 502 882 de locuitori, sau 19,4%. Populația Ardealului la 1930 era de 5 520 086 de locuitori, în 1977 7 500 229 de locuitori, adică o creștere de 1 980 143 în număr absolut sau 35,87%. În 1930 erau 3 189 537 de locuitori, în 1977 5 203 846, o creștere în număr absolut de 2 014 309 sau procentual 63,15%
        Deci în concluzie România în perioada respectivă avea a creștere de populație de 19,4%, până când românii din Ardeal au avut o creștere de 3,25 ori mai mare decât creșterea populației întregii țări, aportul de aproape 1 400 000 de locuitori fiind explicat de un masiv exod de populație din Regat.

        Apreciază

        Comentariu de Zsolt | 11/09/2015

      • 1.D-ta ai scris in data de 7.09 ca, citez : ” Încercarea de a ieși din război al Ungariei chiar poate fii comparată cu cea a României, ambele au avut de câștigat în urma alianței cu Germania, uitați-vă numai la harta României din 1942/1943 care în acest timp și-a anexat teritorii de dincolo de Nipru”.
        Asadar,d-ta ai comparat doua situatii care nu pot fi comparate,asa cum am subliniat anterior,strecurand totodata neadevarul ca Romania ar fi anexat teritorii smulse de la soviete, pana la Nipru.
        Despre asta era vorba si nu despre faptul ca Ungaria ar fi dorit sa imite Romania in incercarea de a iesi din alianta cu Germania,careia oricum ii datora o extindere teritoriala pe care fara ajutorul nazistilor nu ar fi putut spera prin forte proprii.
        2.D-ta sustii in continuare ca tinerii maghiari cetateni ai Romaniei nu au acces la invatamantul superior universitar in limba maghiara?
        De cate ori sa va dau lista facultatilor cu limba de predare in limba maghiara existente in Romania ?

        Daca ar urmari cineva neavizat discutia noastra ar intelege de la dv.ca un elev ungur care a terminat liceul,nu ar avea posibilitatea sa invete in Romania la o facultate in limba materna,fiind obligat sa mearga la o facultate in limba romana,ceea ce este complet fals.
        Probabil ca d-ta ai in vedere ce s-a intamplat cu tinerii romani in Ardealul de Nord ocupat de Ungaria dupa Diktatul de la Viena,care fusesera lipsiti de invatamant in limba romana, numai ca in Romania de azi situatia e total diferita, iar studentii maghiari si in general cei care apartin minoritatilor nationale au drepturi egale la instruire cu cei romani.
        3.Da,”Ungaria și-a mărit teritoriile folosind de conjunctura politică/militară de dinainte și la începutul celui de al doilea război mondial, fapt realizat cu puține conflicte militare”.

        De adaugat ca nu e vorba aici de numarul conflictelor militare(multe-putine),cat de faptul ca acestea au fost minore,nesemnificative.
        Un conflict in urma caruia un stat ca Ungaria isi mareste teritoriul pe seama Slovaciei care şi-a pierdut 21% din teritoriu, 20% din capacitatea industrială, peste 30% din terenul arabil, 27% din staţiile electrice, 28% din zăcămintele de minereu de fier, peste 50% din podgorii, 35% din porcine, şi 930 km de cale ferată,cu pretul a 8(opt) morti,acela nu mai poate fi numi trazboi,ci o hartuiala frontaliera care de fapt nu a fost decisiva in rezultatul obtinut de Ungaria. Ce e clar in toata aceasta istorie este ca Ungaria a pus mana fara jertfe cat de cat semnificative pe un mare teritoriu smuls de la vecini ca urmare a vointei AXEI fasciste italo-germane.
        4.Nu putem vorbi aici de o toleranta a autoritatilor romane fata de conflictul interetnic de la Tg.Mures, dar putem vorbi de o lipsa de autoritate a noilor autoritati de la Bucuresti care nu erau inca legitimate de alegeri libere si care chiar si dupa alegerile din 20 mai 1990 nu era consolidate ,dovada fiind mineriada care a bulversat tara la numai o luna dupa aceea,fara a putea fi impiedicata.In fapt si la Tg.Mures si la Bucuresti au actionat niste „servicii”cu interese foarte precise,care nu au reusit totusi sa-si atinga decat partial scopul principal si anume aplicarea unui scenariu de acelasi tip cu cel care care reusise in Iugoslavia.
        5.In privinta recensamintelor pe care le evoci d-ta,marea greseala este ca incerci sa compari (mai bine spus sa amesteci), mere cu pere…
        Cifrele din 1930 se refera la o Romanie in componenta careia intrau si Basarabia,si Bucovina de Nord,si Cadrilaterul.
        In 1977 recensamantul s-a facut intr-o alta Romanie, astfel incat evolutia populatiei nu poate fi comparata pe baza cifrelor redate de d-ta.
        Ca sa-ti faci o idee,ar trebui sa socotesti ca in 1977,cresterea procentuala populatiei totale a Romaniei ar fi fost mult mai mare de 19,4%, daca ar fi intrat in calcul populatia din Basarbia, Bucovina de Nord si Cadrilater,astfel incat cresterile din Ardeal ar fi aparut prin comparatie,pe total mai mici.
        Apropos, in calculul (inutil de altfel si mai ales tendentios) facut de d-ta,ai inclus in cifrele pentru Ardeal si populatia Banatului?

        Apreciază

        Comentariu de cersipamantromanesc | 11/09/2015

  4. 4. Sper că vă referiți aici la „servicii” de securitate române, adică fosta Securitate din care s-a născut imediat după incidentele de la Tg. Mureș SRI-ul.

    5. Modul de calcul prezentat nu este în nimic mai special decât modalitatea de calcul a românilor, cum că înainte de 1918 românii erau majoritari în Transilvania. Ori luați recensământul din 1910 pe întreaga Ungaria, atunci minoritatea de etnie română este de 16%, ori pe teritorii, dar aceste teritorii nu-l desenați cum îl vreți, ci pe administrații teritoriale existente atunci, măcar grosolan pe județe, dar sunt date disponibile mult mai precise, pe localități, în cazul localităților mai mari pe cartiere.
    Eu, ca să nu fie discuții am folosit numai recensământul din 1930 respectiv 1977. Mai sus am arătat atât pe orașe cât și întregul Ardeal politica comunistă române de românizarea Ardealului.

    Totalul populației pe actualul teritoriu în 1930 era de 14 280 729, în 1977 21 559 910, o creștere de 7 279 181, sau procentual 50,97%.
    Și cum arătat și mai sus, în Ardeal (Banat, Crișana, Maramureș, Transilvania ) totalul în 1930 era de 5 520 086 persoane, în 1977 7 500 229
    Totalul populației de etnie română în întregul Ardeal la 1930 3 189 537, în 1977 5 203 846, adică o creștere de 2 014 309, sau procentual 63,15%
    Aportul de 12,18% se explică pur și simplu românizării și migrației forțate de autoritățile comuniste. Câștigul în număr absolut în Ardeal este de peste 900 000 de persoane în numai 47 de ani.

    Apreciază

    Comentariu de Zsolt | 14/09/2015 | Răspunde

    • Recensământul din 1930 a fost singurul care a avut loc în România Mare si nu poate servi la comparatii cu Romania de dupa razboi pentru simplul motiv ca Romania a pierdut aproape 1/3 din populatie si teritoriu..
      O baza de discutie corecta poate oferi situatia data de recensamintele postbelice.
      La recensamantul din 1948, au fost recenzati 1,499,851 maghiari (9.4%).
      La recensamantul din 1956, maghiari erau 1,587,675 persoane (9.1 %)
      La recensamantul din 1966, Maghiarii crescusera la 1,619,592 persoane,dar per total scazusera la 8.5% din totalul populatiei Romaniei..
      In 1977,au fost recenzati 1,713,928 maghiari,adica, 7.9 % din totalul populatiei.
      Asadar,e usor de constatat ca romanii au avut o rata a natalitatii mult superioara ungurilor,fapt care s-a reflectat statistic in scaderea ponderii ungurilor in totalul populatiei Romaniei.

      Acum trebuie sa lamurim problema proportiei romanilor pe total populatie.

      In 1930, România avea la recensamant 18.057.028 locuitori,cu tot cu etnicii unguri (nu 14 280 729 locuitori, asa cum spuneai d-ta)
      (Am citat sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Istoria_demografic%C4%83_a_Rom%C3%A2niei)

      D-ta vrei de fapt sa demonstrezi ca populatia maghiara s-a imputinat in Ardeal, ca urmare a colonizarilor de romani facute de comunisti.

      In acest caz, e mai simplu sa vedem recensamintele de dupa 1948 si sa sa facem o paralela intre evolutia populatiei romane si cea maghiara.

      Observam ca la Recensământul din 25 ianuarie 1948, au fost recenzati
      13,597,613 romani ( 85.7% din totalul populatiei) si 1,499,851 maghiari (9.4 %).

      La Recensământul din 5 ianuarie 1977,românii numarau 18,999,565 locuitori (88.1%), in timp ce
      maghiarii erau in numar de 1,713,928 (7.9%).

      Este clar ca maghiarii au avut un spor de populatie mai redus in comparatie cu romanii si ca in perioada de referinta aportul lor procentual a scazut raportat la total populatie de la 9,4% la 7,9%.

      Mai observam ca numarul maghiarilor nu a scazut dramatic procentual,asa cum incerci d-ta sa sustii, iar scaderile procentuale nu pot fi explicate prin colonizarile de romani sau prin eventuale deportari de maghiari din Ardeal.
      Pur si simplu natalitatea in randul maghiarilor este mai scazuta ,iar tendinta aceasta se mentine pana in prezent.

      Astfel,in 2011,potrivit recensamantului, românii au fost in numar de 16,869,81o, reprezentand 88.6% din totalul populatiei, in timp ce maghiarii numarau 1,237,746 persoane,reprezentand 6.5% din total populatie, ceea ce arata trendul descrescator mai accentuat al populatiei maghiare, raportat la totalul populatiei tarii.
      Recapituland,vedem ca in Romania anului 1948, 85.7% din total populatiei erau romani si 9.4 % unguri.
      si ca scaderea procentuala continua de la un recensamant la altul a maghiarilor nu poate fi pusa nicicum pe seama unor „masive” colonizari de romani in Ardeal.

      Apreciază

      Comentariu de cersipamantromanesc | 14/09/2015 | Răspunde

      • Dacă citiți mai atent, mai mult luați în considerare și comentariile anterioare am dat referiri privind recensământul din 1930 atât pe teritoriul întreg al României din 1930 (care altfel cuprindea în întregime teritoriul actual) cât și la actualul teritoriu. Așa că având datele ne putem referi la recensământul din 1930:
        sursă: http://incont.stirileprotv.ro/infografice/evolutia-comunitatilor-etnice-in-romania-judetul-unde-sunt-cei-mai-putini-romani-12-6-din-populatia-totala.html

        Deci putem face comparația respectivă, nu trebuie să luăm datele mult torsionate (pierderile de război, pierderile în lagărele de concentrație din și după război, imigrația nemților, evreilor, etc. ) de după 1944.

        Așa că vedem a creștere a populației române în Ardeal mult peste etnii minoritari, da și peste media țării.

        Apreciază

        Comentariu de Zsolt | 15/09/2015

      • P.S D-ta recomanzi o sursă: http://incont.stirileprotv.ro/infografice/evolutia-comunitatilor-etnice-in-romania-judetul-unde-sunt-cei-mai-putini-romani-12-6-din-populatia-totala.html, care spune ce spun si eu ,anume ca atat populatia maghiara cat si cea romana scade continuu.
        O discutie serioasa nu poate fi purtata pe baza celor scrise de „Stirile pro tv” ci pe datele INS,reluate de https://ro.wikipedia.org/wiki/Istoria_demografic%C4%83_a_Rom%C3%A2niei

        Apreciază

        Comentariu de cersipamantromanesc | 16/09/2015

      • Linkul respectiv am adus numai pentru harta interactiva, respectiv pentru calculul populației din 1930 pe actualul teritoriu, nu mai mult. Datele după care lucrează harta aceea pare corectă, verificabilă. Dacă nu-l credeți puteți verifica după datele recensământului din 1930 sau alta.
        Dumneavoastră spuneți cum că creșterea populației de etnie română din Ardeal se datorează exclusiv natalității mai ridicate, creșterea excesivă al orașelor, respectiv creșterea explozivă al etniei de naționalitate române din orașele din Ardeal, în care înainte de 1930 erau minoritari (a dat numeroase exemple verificați după recensământul din ’30 respectiv ’77: Timișoara, Arad, Oradea, Satu-Mare, Cluj, Târgu-Mureș, Reghin, Sibiu, Brașov, alegând numai orașele mari, dar alegeți dvs. câte alte vreți) se datorează politicii de urbanizare forțată al erei comuniste, în care din satele din jurul orașelor oamenii sunt mutați forțat sau de nevoie în orașe! Un lucru atunci uitați, dar poate sunteți conștient, în vremea comunistă nu-și alegea fiecare locul de muncă, erau repartizați, vrând-nevrând la sute de kilometrii.
        Am arătat mai sus, dar se verifică și după recensământul convocat, creșterea excesivă al românilor în număr absolut, dar și procentual. Aduceți-mi contraargumente verificabile nu teorii conspirative.
        Vorbiți de maghiarizare înainte de 1918, dar nu-l luați în considerare datele recensământului făcut de altfel după standardele imperiului Habsburgic. Atunci am dat exemplul făcut de autoritățile române. Reiese clar succesul românizării.
        Exemplu:
        An Total Români Maghiari
        1869 4.224.436 59,0% 24,9%
        1910 5.262.495 53,8% 31,6%

        O scădere al românilor cu 5,2%, și o creștere al maghiarilor de 6,9% pe o perioadă de 41 de ani, adică maghiarizarea a avut ca efect 0,1268% scădere la români și 0,1682% creștere la maghiari.

        An Total Români Maghiari
        1930 5.114.214 58,3% 26,7%
        1977 7.500.229 69,4% 22,6%

        O creștere la românilor cu 11,1% și o scădere al maghiarilor de 4,1%, pe o perioadă de 47 de ani, adică românizarea a avut ca efect 0,2361% creștere pe an la români cât și o scădere de 0,0872% la maghiari.

        Câștigul maghiarizării referitor la cele două popoare era de 2,95‰ pe an, iar al românizării 3,233‰ pe an. Diferența de 0.283 ‰ pe an este explicată prin forța cu care a aplicat comuniștii românizarea. Deși pare mic numărul, aplicat mult timp explică creșterea procentuală al românilor.

        Sursă: https://ro.wikipedia.org/wiki/Transilvania#Popula.C8.9Bia_istoric.C4.83 , alte surse dă diferențe mai mari.

        Apreciază

        Comentariu de Zsolt | 17/09/2015

      • Statistica propusa de d-ta spune exact ce am spus si eu,anume ca populatia maghiara are natalitatea mai scazuta,cel putin raportat la ultimii 80 de ani.

        Recensamintele in Transilvania arata asa :

        An Total Români Maghiari %

        1930 5.114.214 58,3% 26,7% 9,7%
        1948 5.761.127 65,1% 25,7% 5,8%
        1956 6.232.312 65,5% 25,9% 6,0%
        1966 6.736.046 68,0% 24,2% 5,6%
        1977 7.500.229 69,4% 22,6% 4,6%
        1992 7.723.313 75,3% 21,0% 1,2%
        2002 7.221.733 74,7% 19,6% 0,7%
        2011 6.789.250 70,6% 17,9% 0,4%

        Chiar nu stiu unde vezi d-ta cresteri spectaculoase de populatie datorate colonizarilor masive de romani in Ardeal.
        Daca analizam cifrele in dinamica, vom constata ca intre 1930- 1948,adica in 18 ani, populatia acestui teritoriu a crescut cu cca.650000 de persoane.
        Din 1948 pana in 1956 cu vreo 550.000 de persoane
        Din 1956 pana in 1966 cu cca.500.000 de persoane
        Din 1966 pana in 1977 cu cca.800.000 de persoane
        Din 1977 pana in 1992 cu 700.000 de oameni
        Din 1977 pana in 2002 populatia a ramas stationara, pentru ca in decada urmatoare, pana in 2011 sa scada cu cca.450000 de persoane.

        Acum sa urmarim cresterile procentuale ale populatiei romanesti de-a lungul timpului si vom vedea ca acestea sunt constante,nu explozive asa cum spui d-ta.

        Iata asadar ce procente de populatie romana avevem pe parcursul timpului in Ardeal:

        1930 – 58,3%;
        1948 – 65,1% ; > crestere cca.7%
        1956- 65,5% ;
        1966 – 68,0% ; crestere cca.3%
        1977 – 69,4%;
        1992 – 75,3% ; crestere cca.6%
        2002- 74,7%;
        2011- 70,6%; scadere 4%

        Vedeti dv. macar o decada in care cresterile de populatie sa fi fost atat de „explozive”, incat sa fie justificata supozitia ca ar fi fost vorba de o politica dirijata de autoritati, planificata si agresiva de „colonizare” a romanilor in Transilvania ?

        Apreciază

        Comentariu de cersipamantromanesc | 18/09/2015

      • Daca tot discutam de imigranti romani si dislocari de populatie, va propun sa studiati perioada 1899-1913, adică atunci când a avut loc un mai masiv proces de emigrare din Transilvania peste Carpaţi către România ,mai ales ca avem la îndemână un valoros izvor statistic elaborat chiar de către autorităţile maghiare ale vremii (Magyar Statisztikai Közlemények. Új sorozat, vol. 67, Budapest, 1918). În aceasta utila lucrare, la paginile 30-31 găsim situaţia emigranţilor din Transilvania către România, emigranţi care au declarat limba română ca limbă maternă, clasificaţi pe comitate, iar numărul lor total se ridică la circa 170.000 de persoane si asta numai pentru intervalul 1899-1913.

        Apreciază

        Comentariu de cersipamantromanesc | 20/09/2015

      • Chiar dacă dvs. nu recunoașteți, este clar imigrația masivă al unei însemnate populații românești (de ordinul sutelor de mii) în timpul regimului comunist, dovedit atât statistic cât și prin documente (sunt nenumărate studii referitoare la natalitate/mortalitate respectiv creșterea populației, la relocări oameni atât cu studii superioare cât și cu studii medii), datele fiind incontestabile. Așa se explică creșterea masivă a populației românești în Ardeal, de fapt în a patra oară în istorie.
        Prima migrației masivă fiind după 1242 până la mijlocul secolului al XIV-lea, după atacul mongolilor, când dispare 25-40% din populația Ungariei, acesta fiind înlocuit cu sași, pecenegi, cumani, dar și o însemnată populație vlachă. (Prima amintire de vlachi în Ardeal este numai în 1222, în timpul lui András al II-lea)
        Al doilea fiind între anii 1526-1600, la dispariția statului medieval regal, când Ardealul capătă o oarecare autonomie, dar fiind nevoit să balanseze între puterile vremii din Europa Centrală: Imperiul Otoman și Imperiul Habsburgic. În această perioadă numărul românilor egalizează pe cel al maghiarilor (cam 400.000 în tot Ardeal)
        Al treilea fiind după războaiele de independență purtate de Rákóczi până la 1780, când Habsburgii aduc însemnate populații, acum șvabi și români pentru repopularea zonelor slab populate. Este primadată în istoria Ardealului când populația română depășește 50%,
        Al patrulea fiind cel amintit al erei comuniste, când de la 50% de la începutul secolului al XX-lea până în 1977 ajunge la 75%.

        Vedeți cum se poate crea o majoritate?

        Apreciază

        Comentariu de Zsolt | 28/09/2015

      • Istoria ne-a lasat din fericire destule documente, care demonstreaza ca pe teritoriul Pannoniei, Transilvaniei,si pe cel situat intre Dunare si Carpati,a existat o continuitate de locuire a populatiei bastinase daco-romane ,care in primul mileniu al erei noastre a trebuit sa faca fata unor migratii masive, in principal slave si maghiare.
        Ceilalti migratori (si nu au fost putine astfel de popoare), fie s-au pierdut asimilati de masa bastinasilor,fie au migrat in alte locuri,in vestul Europei,sau in sud,spre Bizant sau chiar in nordul Africii…
        Asadar,spre sfarsitul „mileniului intunecat”,bastinasii numiti valahi,vlahi,olahi,wlochy,wallachen,au trebuit sa faca fata unui masiv val migrator slav si ulterior maghiar.
        Este important, pentru ca acestia s-au sedentarizat aici, pe aceste pamanturi .
        In acest caz putem discuta intr-adevar de o migratie masiva slavo-maghiara, care a creat fara indoiala grave probleme prin schimbarea grava a echilibrului etnic, pe o suprafata de cel putin 500000 de km2.in care romanii erau autohtoni, bastinasi din totdeauna.
        La aceasta grava problema, s-a adaugat politica regilor maghiari de colonizari masive de alogeni, mai ales germani.

        Cat priveste situatia in Transilvania din ultimul secol,avem la dispozitie date statistice exacte furnizate de recensamintele populatiei, pe care de altfel le-ati evocat si dv.
        Acele date statistice nu evidentiaza nici o „migratie”dirijata de guvernantii romani cu scopul distrugerii echilibrului existent intre etnii, intr-un Ardeal in care romanii erau oricum majoritari,conform ultimului recensamant efectuat in Ungaria anului 1910.

        Concluzionand,nu pot sa nu fiu uimit cand vad ca d-ta refuzi pur si simplu sa accepti realitatea si cand vorbesti despre romani, ca despre niste „migratori”in propria lor tara !

        Ciudat,dar un roman nu e suparat cand vede o multime de maghiari care s-au asezat de cateva generatii in Bucuresti, sau de sute de ani in Moldova…
        Cred ca ati face bine sa studiati atent cifrele recensamantului din 1948 si sa le comparati cu cele ulterioare si veti vedea ca avem de-a face cu evolutii normale ale populatiei, atat in Ardeal,cat si in toata Romania.
        Nu veti vedea nicaieri „explozii”migrative care sa demonstreze o asa numita politica deliberata de colonizare in acest tinut.
        Din contra, in ultimele decenii constatam un proces de depopulare atat in Ardeal, cat si in restul tinuturilor romanesti,ca urmare a fenomenului emigrarii masive in vestul Europei.
        Daca doriti, putem relua analiza cifrelor, poate de data asta veti dori sa intelegeti despre ce e vorba…

        Apreciază

        Comentariu de cersipamantromanesc | 28/09/2015

      • Nu am decât să mă repet. Primul document care vorbește de români în Ardeal se datează din 1222. Pe de o parte cronicile, la care cred că vă referiți nu sunt chiar documente istorice, mai mult cronica Gesta Hungarorum, la care se fac referiri dese istoricii români nu este altceva decât un poem al timpurilor de la începutul mileniului al doilea. Mai mult nici autorul nu cunoaștem nici data exactă al apariției nu știm. Dar nu numai Gesta Hungarorum, dar și celelalte cronici nu fac referiri directe la români, dacă vreți vlahi (deși termenul vlach nu însemna la vremea respectivă român, era numele german al unui trib celtic (Walha), după care a fost folosit și pentru ciobani. În Ungaria medievală prin legile vlachilor nu era înțeles legi pentru români, mai ales că aceste legi erau aplicate și în Ungaria de Vest de atunci, azi Cehia, respectiv relativ recent au început să folosească ca și denumire al poporului român). Dar nu vreți să ziceți că acești bravi români s-au întins din Celția până după Nipru?
        Pe de altă parte dovezile arheologice, chiar referirile în cronici sunt mult prea puține ca să dovedească o existență de un mileniu. Despre huni știm mai mult, deși n-au dominat aceste teritorii nici un secol. Da p-unde v-ați ascuns un mileniu? Nici măcar în glumă nu putem lua afirmațiile că acest popor sa ascuns timp de un mileniu prin peșteri!

        Apreciază

        Comentariu de Zsolt | 29/09/2015

      • D-ta spui ca, citez:”nu numai Gesta Hungarorum, dar și celelalte cronici nu fac referiri directe la români, dacă vreți vlahi (deși termenul vlach nu însemna la vremea respectivă român, era numele german al unui trib celtic (Walha)” Eu repet la randul meu, ca referirile la poporul roman sunt mult mai vechi:

        1. – Din secolul IV se cunosc, în Transilvania, Banat şi Oltenia,basilici paleocreştine ca cele de la Slăveni (jud. Olt), Porolissium (azi Moigrad, jud. Sălaj), Morisena (azi Cenad, jud.Timiş) şi Sucidava-(azi Celei, jud.Olt), precum şi obiecte necesare ritualului liturgic crestin.

        Referindu-ne la creştinismul din această zonă a ţării, nu putem trece cu vederea faptul, că după finalizarea crizei din secolul al V-lea, determinată de invazia hunilor, în timpul lui Justinian I (527-565),sunt consemnate primele forme de organizare eclesiastică în Banat.
        Este vorba de cetăţile Literatta şi Recidiva (fosta Arcidava, azi Vărădia, lângă Oraviţa), dependente de Arhiepiscopia de Justiniana Prima.

        – Geograful Marcianus din Heracleea Pontica (bun cunoscator al regiunii Marii Negre), nota la jumatatea sec. IV în al sau „Periplu al Marii exterioare”, ca „Sarmatia europeana” se învecina cu „Dacia pâna la gurile fluviului Baristene si de aici cu tarmul Pontului Euxin pâna în fundul golfului Carcinit”

        – Prezbiteriul iberic Paulus Orosius în lucrarea „Historia adversum paganos (I, 2), referindu-se la regiunile central-orientale ale Europei, scria: „La rasarit se gaseste Alania, la mijloc Dacia”

        – In secolul al VII-lea imparatul bizantin Mauricius,facea referiri in tratatul militar „Strategikon” la populaţia de la nord de Dunare pe care o desemna sub numele de romani.

        – Anul 726- În insemnările de la Mănăstirea Castamonitu,sunt mentionati „vlaho-rinchiniisi un conflict între vlaho-rîcni şi Imperiul Bizantin, in contextul “năvălirilor” vlahilor de la nord de Dunăre.

        – 780 – Între vlaho-rîcni şi Imperiul Bizantin se incheie un armistiţiu.

        – 796 – Menţionarea pe vasul principal al tezaurului de la Sânnicolaul Mare, a doi conducatori bănăţeni, jupan Bouila / Burilă si jupan Butaul.

        – Moise Chorenati, un geograf armean care a trait in sec. IV si ale carui texte au fost compilate ulterior prin sec. VIII intr-o „Geografie”,scria despre „ţara denumită Balak-Valahia”
        o „tara a românilor”.

        – în jurul anului 839 este mentionata într-una din cele mai vechi cronici persane, intitulata „Oguzname” – Epopeea hanului Oguz – (scrisa între 1035-1040, despre evenimente si realitati petrecute dupa sec. VI : „Când Kîpceak a crescut mare si a devenit voinic, tarile Vrus (rusilor), Ulak (valahilor), Macear (maghiarilor) si Baskurt (baschirilor) au devenit dusmane si n-au vrut sa se supuna”

        – Imparatul bizantin Constantin al VII-lea Porfirogenetul, scria in secolul X in lucrarea sa „Despre administrarea imperiului”, despre aşezarea slavilor în Balcani şi prezenta întrepătrunderea lumii slave cu cea românească străveche, numindu-i pe cei din urmă cu termenul de romani, în vreme ce pentru bizantini foloseşte denumire de romei („Aceştia se mai numesc şi romani pentru că au venit din Roma şi poartă acest nume până în ziua de astăzi.”).

        – Tot in sec.al X-lea, imparatul bizantin Vasile al II-lea Macedoneanul se referea in documentele imperiale la poporul român sub numele de „vlahi”.

        – Cronica imparatului german Friederic Barbarossa, cel care aminteste existenta unei tari numite Walahia intre Muntii Carpati si Dunare;

        – Gardizi, un geograf persan, scrie in sec.al XI-lea in cartea sa „Podoaba istoriilor”, referindu-se la români,îi plasează între slavi (bulgari), ruşi şi unguri, într-un spaţiu cuprins între Dunăre şi un „munte mare”(evident Munţii Carpaţi).

        Ce am vazut pana acum reprezinta numai o mica parte din marturiile care atesta continuitatea romanilor pe teritoriile nord si sud Dunarene, pana la venirea triburilor migratoare de maghiari dinspre rasarit.
        – Cronicile khazare mentionau o Tara Ardil – Ardeal – nume preluat de triburile ungare si transformat in Erdely

        – In sec.al XII-lea, in Gesta Hunnorum et Hungarorum, Anonymus vorbeste de prezenţa „vlahilor” sau a „păstorilor şi colonilor” romanilor în bazinul Dunării, înainte de cucerirea lui Arpad.
        Asadar,inca din acei ani ungurii stiau de originea latină a românilor si nu se intrebau asa cum faci d-ta de unde au aparut acesti romani.

        – Preotul Goderfius von Viterbium, cel care in 1120, in „Gesta Henrici”, pomeneste Blachina – Tara Blahilor ;
        – Ioan Kynnamos, secretar al împăratului Manuel Comnenul, descria in sec al XII-lea in lucrarea sa „Epitome” o campanie bizantină împotriva maghiarilor în 1167, referindu-se la vlahi scria : „se zice că sunt coloni veniţi demult din Italia.”

        Exemplele sunt mult mai numeroase, evident.

        2.Etimologia denumirii « Vlahi » este legată de lingvistica germanică: cuvântul germanic walh sau walah, însemnând „străin”, „ne-german”, care provine din numele poporului celtic romanizat al Volcilor (Volcae în latină), întâlnit de germanici în decursul campaniilor lor în Galia, în anii 110-100 î.e.n.

        Invaziile ulterioare ale triburilor germanice în Europa, în secolele III-IV,care le-a adu în contact cu slavii şi cu alte popoare migratoare, a răspândit acest etnonim de „walah” în Europa centrală şi orientală, extinzandu-se pentru populaţiile romanice .

        Popoarele slave au preluat cuvântul, folosind iniţial numele de vloh în legătură cu toate popoarele romanice inclusiv strămoşii românilor.
        Mai târziu, forma cuvântului a evoluat: de exemplu, Italia în limba poloneză este numită „Włochy”, iar în limba maghiară italienii sunt”olász”, „oláh” fiind românii.

        Termenii proveniţi din walh şi vloh sunt exonime, deci folosite doar de straini in legatura cu românii în timp ce vorbitorii dialectelor romanice orientale între ei foloseau diferite cuvinte derivate din „romanus”, pentru a se numi pe ei înşişi: „români” „rumâni”, „rumâri”, „armâni”, „arumâni”, ş.a.m.d.

        2.Ma bucur ca si d-ta ai aflat ca in istoria dreptului exista un model valah,fapt mentionat masiv in documentele principatelor românesti, dar si in toate teritoriile locuite de români, ceea ce reprezintã o mãrturie fundamentalã a existentei vechiului Drept Valah(Jus Valachorum).

        Dreptul Valah avea o parte economica și una juridicã, care nu puteau fi încãlcate. În realatia cu institutiile responsabile cu impunerea și asigurarea respectãrii legii proprii statului in care traiau, vlahii rãspundeau la orice interpelare a acestora cu formula: “Du-mã la stãpânul tãu, eu am dreptul valah”, prin care aducea la cunostinta ca poseda un drept special.
        Ei au protestat intotdeauna împotriva celor care “au îndrãznit sã intervinã și sa încalce privilegiile recunoscute ale vlahilor”, dupã cum se menționeazã în documente din anul 1447.

        Ca exemplu jurisdictional valah, stim ca pana in anul 1598, domnii valahi din cetatea Fagarasului primeau la numirea in domnie si titlul de Duce de Fagaras, invocandu-se “Jus antiqum Vaivodarum valachiae Transalpinae”.

        Pentru informare completa, recomand si articolul “We Are Valachs!” scris de Leo Baca ce face referire la Stopami Minulosti: Kapitol z Dejin Moravy a Slezka /Traces of the Past: Capitole din istoria Moraviei si Silesiei”, de Zdenek Konecny si Frantisek Mainus Brno, 1979.
        Ar mai fi instructiv sa cititi si cum Cnezii din cele 4 scaune districtuale ale Devei, cereau o judecată după „legea românilor” in anul 1371.(https://tiparituriromanesti.wordpress.com/tag/jus-valachorum/)

        3.In prezent,aria de raspandire a romanilor este ilustrata de harta de mai jos.

        Stim ca multi romani au disparut in ultimele sute de ani de pe o mare parte a teritoriilor pe care le locuiau ,sau au devenit minoritari pe altele,in urma asimilarii sau alungarii lor de catre popoarele vecine sosite ulterior.
        Numai un necunoscator poate sa se mire cand i se spune ca in trecut, romanitatea orientala era dominanta in Balcani, si din Carpatii Padurosi si Pannonia pana in Transnistria, care în sens geografic este delimitată de malul de 800 km al Nistrului, de malul de 600 km al Bugului şi de litoralul de 150 km al Mării Negre.

        Prin români transnistrieni ii înţelegem însă pe toţi cei care traiau si traiesc si dincolo de Nistru,cuprinzând Podolia şi mergând până la Nipru.

        3.Este cel putin bizar sa aud pe cineva, ca ar avea dovezi istorice despre huni mai numeroase decat despre romani si care sa sustina ca „dovezile arheologice, chiar referirile în cronici sunt mult prea puține ca să dovedească o existență de un mileniu a romanilor”.
        Aflati acum (mai bine mai tarziu, decat niciodata!), ca poporul roman nu a stat „ascuns”,si nici nu disparuse la venirea ungurilor sau a slavilor, si ca povestea asta este o prostie promovata cu incapatanare de propaganda slavo-maghiara, pentru justificarea unor pretinse „drepturi istorice”.

        E chiar distractiv sa aflam de la asa zisi istorici bulgari si sarbi, ca romanii(vlahii)ar fi populat Balcanii, venind de la nord de Dunare, dupa venirea slavilor, in vreme ce „istoricii”unguri afirma sus si tare, ca romanii ar fi „migrat” la nord de Dunare (bineinteles si in Transilvania), din… Balcani, cam dupa sec. al X- lea.
        Asta dupa ce stramosii lor mai fugisera odata din Dacia la sud de Dunare, in anul 271. ABSOLUT RIDICOL, nu-i asa !

        E chiar atat de greu de inteles, ca populatia traca (daca) latinizata, a existat atat in Balcani cat si pe teritoriul actual al Romaniei si ca invaziile slave si maghiare au reusit sa o fragmenteze, dar nu au reusit sa o distruga, sau sa o faca sa dispara din istorie, asa cum s-a intamplat cu hunii sau cu alte neamuri pe care nu le mai incapea pamantul si despre care nu se mai stie nimic acum ?

        Nu stiu ce urme crezi d-ta ca au lasat hunii in istorie,dar stiu ca salbaticiunile alea, despre care nu se stie precis daca erau mongoli sau turci ca origine, au pustiit un teritoriu imens intre China si Galia, timp de cateva sute de ani si au disparut ca paduchii dupa dezinsectie, fara sa lase in urma nimic notabil.
        Ce este uimitor,este faptul multi dintre ungurii de azi cred in falsul istoric de tot rasul, potrivit caruia ei ar fi urmasi ai hunilor si isi boteaza copiii… Attila.
        Sa le fie de bine,daca se incapataneaza sa intoarca spatele adevarului !

        De altfel si storia timpurie a maghiarilor este puţin cunoscută, iar trecutul îndepărtat al lor nu poate fi reconstituit in baza unor izvoare istorice precise.
        Maghiarii erau oricum niste triburi inapoiate, aflate mult in urma dacilor din perioada romana si de dupa aceasta,ca nivel de civilizatie.
        Stim ca maghiarii provin din teritoriul aflat la graniţa dintre Munţii Urali şi stepa euroasiatică si ca au fost amestecati cu triburi turcice, inca de la inceputurile istoriei lor si mai apoi cu khazarii, care tot turcici erau.
        Influenţa hazarilor asupra lor a fost importanta, având în vedere şi faptul că în randurile uniunii tribale care s-a strămutat din actuala Ucraina în Pannonia, s-au aflat si trei triburi hazare .
        Impresionant este faptul ca acesti khazari erau de religie iudaica, ceea ce inseamna ca inainte de a fi crestini,cel putin o parte a stramosilor maghiarilor de azi, au fost de religie israelita.

        Uite ca am deviat discutia de la statisticile pe care le comentai d-ta, am ajuns la originea romanilor si vad ca tot incercati sa va mirati ca romanii au supravietuit in istorie.

        Ce-o fi atat de greu de inteles in legatura cu continuitatea romanilor in aceasta parte de Europa, numai d-ta stii….

        Apreciază

        Comentariu de cersipamantromanesc | 30/09/2015

      • Stimate domn Zsolt, nu are rost sa spunem la nesfarsit aceleasi lucruri. Dv, ati afirmat ca in timpul comunismului in Ardeal s-au facut colonizari masive de romani care au tulburat echilibrul etnic,mai precis proportia etnicilor maghiari in totalul populatiei.
        Eu va spun ca nu are rost sa evocati recensamantul din 1930 (cand in Romania era recenzata si populatia din Basarabia, Bucovina de Nord si Cadrilater, si sa comparati cifrele acestuia, cu cele ale recensamantului din 1977,care s-a facut intr-o Romanie care nu mai avea in granitele sale aceste provincii si evident nici populatia care le locuia.

        Tocmai de aceea, mi se pare evident ca daca doriti sa comparati evolutia in timp a situatiei maghiarimii,o baza de calcul corecta poate fi Recensamantul din 1948 si cel din 1977.

        Astfel, potrivit Recensământului din 25 ianuarie 1948, in Romania au fost recenzati un numar de 13. 597.613 etnici romani, care reprezentau 85.7% din totalul populatiei.
        In acelasi timp, au fost recenzati un numar de 1,499,851 maghiari, care reprezentau 9.4% din totalul populatiei.

        La Recensământul din 5 ianuarie 1977, românii numarau 18,999,565 persoane,adica 88.1% din totalul populatiei tarii, in timp ce maghiarii recenzati erau in numar de 1,713,928 suflete, adica 7.9% din totalul populatiei.

        De aici tragem concluziile urmatoare:

        – maghiarii au avut un spor de populatie mai redus in comparatie cu romanii, iar in perioada de referinta, raportul lor procentual a scazut,in comparatie cu totalul populatiei, de la 9,4% la 7,9%.
        – numarul maghiarilor nu a scazut in aceste decenii procentual „dramatic”,asa cum sustii d-ta, iar scaderile nu pot fi explicate prin colonizarile de romani sau prin eventuale deportari de maghiari din Ardeal, in alte regiuni ale Romaniei.
        Cunosti dd-ta cazuri de stramutari masive de unguri din Ardeal in Oltenia sau Moldova, sau oriunde in alta parte in Romania ?
        Evident ca nu, si de aceea, ce spuneai d-ta mai inainte in legatura cu scaderea numarului de maghiari in Ardeal,e o poveste preluata din propaganda antiromaneasca, nesustinuta de cifre.

        Pur si simplu, natalitatea in randul maghiarilor este mai scazuta ,iar tendinta aceasta se mentine pana in prezent.

        – Daca am continua sa comparam situatia existenta in 2011, cu cea di 1948 si cea din 1977, acum cand nu mai poate nimeni sa afirme ca noul regim post-comunist ar persecuta maghiarii, observam ca potrivit recensamantului din 2011, maghiarii numarau 1,237,746 persoane,reprezentand 6.5% din total populatiei.

        Ce ziceti, a mai colonizat Statul Roman in Ardeal etnici romani ?

        Recapituland,vedem ca in Romania anului 1948, 85.7% din total populatiei erau romani si 9.4 % unguri,
        si ca scaderea procentuala a maghiarilor continua de la un recensamant la altul si nu poate fi pusa nicicum pe seama unor „masive” colonizari de romani in Ardeal.

        Apreciază

        Comentariu de cersipamantromanesc | 16/09/2015

    • 4. Sper că vă referiți aici la „servicii” de securitate române, adică fosta Securitate din care s-a născut imediat după incidentele de la Tg. Mureș SRI-ul.
      Ma refer si la fosti securisti si la serviciile secrete rusesti si maghiare.
      Sa nu uitam ca Securitatea era penetrata de kgb si gru si ca multi dintre spionii care fusesera deconspirati de Ceausescu fusesera cocotati dupa Revolutie in functii de raspundere in conducerea tarii (Militaru,Brucan,gen.Kostyal,Cico Dumitrescu,etc).
      Despre actiunile spionajului maghiar si sovietic s-au scris deja o multime de studii.
      Va recomand cartea istoricului american Larry L. Watts – „Fereste-ma, Doamne, de prieteni”, care explica pe larg si documentat actiunile conjuugate ale spionajului ruso-maghiar in Romania.

      Apreciază

      Comentariu de cersipamantromanesc | 14/09/2015 | Răspunde

  5. citesc intens in text GERMANIA NAZISTA dar aceasta tara avea aliata pe Romania deci si ROMANIA NAZISTA era la fel daca GERMANIA era nazista, citesc URA cum este scris textul fara cultura si educatie, cine a scris aici continutul textului este plin(a) de RASISM SI URA, de ce nu imi dau seama, mai grav este caci astazi in 2016 sintem aproape de o invazie sovietica in Romania si ce fac romanii ? Demonstratii de unire cu Moldova… serios ? SUPER tare, o tara populata de lasi si tradatori de acea s-a intimplat tot ce sa intimplat in istorie, fiindca si atunci si azi in 2016 romanii tot lasi sint si tradatori.

    Apreciază

    Comentariu de Vasile | 24/10/2016 | Răspunde

    • Vasilica,mai invata.Romania nu a fost NICIODATA un stat nazist.Mai invata ! Cat despre lasi si tradatori,bine ai face sa+mi spui daca ai asa ceva in familia ta,pentru ca din cate vedem pui toti romanii in aceeasi oala. Tu esti roman ? Esti las si tradator,sau numai altii se incadreaya aici si tu te crezi singurul curajos al neamului ?

      Apreciază

      Comentariu de cersipamantromanesc | 24/10/2016 | Răspunde


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: