Genocidul popoarelor europene. Paneuropa şi sinuciderea etnică – Planul Kalergi. VIDEO

 

 

Foto: Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, primind „Premiul European 2010“, acordat la fiecare doi ani pentru merite deosebite în procesul de unificare europeană de Societatea Coudenhove-Kalergi

„Ne confruntam cu cea mai periculoasa revolutie din istoria omenirii: revolutia statului impotriva omului. Ne confruntam cu cea mai grava idolatrie din toate timpurile: zeificarea statului” (Totaler Mensch – totaler Staat).

Si atunci ce facem? Facem un mega stat … Si cine-l va conduce?Intr-un discurs postat pe site-ul European Union, alaturi de alti masoni, este elogiat si Richard Coudenhove-Kalergi (1894 – 1972), care a fost şi mare francmason, fiind considerat ca “părintele fondator” al Uniunii Europene (UE).

Cartea sa,“Idealismul practic” (1925), susţine ideea unei Europe unite, în cadrul unui guvern centralizat, neales de nimeni, prototipul unui guvern unic mondial.

Planul lui Kalergi a fost descris foarte concis de scriitorul austriac de extrema dreapta  Gerd Honsik, (născut pe 10 octombrie 1941 Viena), un proeminent negationist al Holocaustului: 

“Kalergi proclamă abolirea dreptului de autodeterminare, eliminarea națiunilor prin intermediul unor mișcări separatiste etnice sau imigrația alogenă de masă, pentru a crea un amestec multietnic hibrid, ușor controlabil de către clasa conducătoare. Kalergi crede că elita conducătoare trebuie să creeze şi să mențină în mod deliberat amestecul multietnic, în scopul de a controla totul mai bine. Dar, mai întâi, elita va elimina democrația – puterea cetăţenilor.

Apoi, elita va elimina poporul-naţiune prin amestec etnic, înlocuind astfel rasa albă, cu o rasă amestecată, ușor de controlat. Prin desființarea principiului egalității tuturor în fața legii, evitând pedepsirea şi critica adusă minorităților prin legi speciale, masele vor fi suprimate”.

 

 

Planul Kalergi: genocidul popoarelor europene

 

 

Imigrarea în masă e un fenomen ale cărui cauze sunt abil create de Sistem şi pe care propaganda multietnică se chinuie să îl reprezinte ca fiind inevitabil.

Trebuie sa conştientizăm o dată pentru totdeauna, că nu este vorba de un fenomen spontan.

Ceea ce se încearcă să se afişeze ca fiind fructul ineluctabil al istoriei, în realitate este un plan studiat în jurul mesei şi pregătit de decenii pentru a distruge complet chipul Vechiului Continent.

 

PANEUROPA

Puţini ştiu că unul dintre principalii ideatori ai procesului de intregrare europeană a fost cel care a planificat genocidul programat al popoarelor europene.

Este vorba de un personaj obscur a cărui existenţă este ignorată de mase, dar pe care cei puternici îl consideră ca fiind tatăl fondator al Uniunii Europene.

Numele său e Richard Coudenhove Kalergi.

El se mişcă în spatele cortinei, departe de reflectoare, reuşind astfel să atragă în pânzele sale pe cei mai importanţi şefi de stat, care aususţinut şi promovat proiectul său de unificare europeană. [1]
În 1922, la Viena, pune bazele mişcării „Paneuropa” care are ca scop instaurarea unei Noi Ordini Mondiale bazată pe o Federaţie a Naţiunilor condusă de Statele Unite.

Unificarea europeană ar fi constituit primul pas spre un unic Guvern Mondial.
Cu instaurarea fascismelor în Europa, Planul se deteriorează, iar uniunea Paneuropeană e constrânsă să se dezbine, dar după al Doilea Război Mondial, Kalergi, mulţumită unei activităţi frenetice şi neobosite, dar şi cu susţinerea lui Winston Churchill, din loja masonică B’nai B’rith şi a unor ziare ca şi New York Times, reuşeşte să obţină aprobarea proiectului său din partea Guvernului Statelor Unite.

ESENŢA PLANULUI KALERGI

Contele Richard Nikolaus von Coudenhove-Kalergi (n. 16 noiembrie 1894, Tokio, Japonia, d. 27 iulie 1972, Schruns, Austria), a fost un publicist,  politician  şi militant federalist european, de origine austriacă.

       Foto: Contele Kalergi

Este fiul ambasadorului Imperiului Austro-Ungar în Japonia Heinrich Graf von Coudenhove-Kalergi şi al soţiei japoneze a acestuia,  Mitsuko Coudenhove-Kalergi (n. Aoyama Mitsu,  1874, d. 1941).

El a văzut în sfârşitul Primului Război Mondial momentul ideal pentru a aduce în prim planul dezbaterilor publice vechiul „obiect al dorinţei”, adică o Europă unită.

Pe la inceputul anilor 20 ai secolului trecut, intra in loja masonica din Viena.

A pus bazele unei mişcări de unificare a natiunilor europene, care încă există, deşi rolul său este mult diminuat si a intemeiat  prima organizaţie neguvernamentala „europeista” de pe continent in 1922 cand fondeaza International Paneuropean Union sau Paneuropean Movement sau Pan-Europa Movement,

In 1923 publica manifestul „Paneuropa”.

 Opera sa, „Pan-Europa”, este un text interbelic   îndreptat împotriva miscarilor  naţionaliste ale vremii, propunand ca  obiectiv  principal,  integrarea europeana.

Deşi nu s-a reuşit o organizare a Europei Occidentale într-o formă federală, în 1947, Coudenhove a organizat primul congres al Uniunii Parlamentare Europene, în Gstaad, Elveţia.

Aici s-a stabilit că Consiliul Europei, înfiinţat în 1949, nu avea să fie numai un Consiliul al Miniştrilor, dar avea să conţină şi un corp consultativ, al adunării parlamentare.

Astfel începe istoria parlamentarismului european.

În 1950, oraşul Aachen i-a oferit Contelui Coudenhove-Kalergi, primul premiu internaţional Charlemagne (Karlspreis).

La puţin timp după, Uniunea Parlamentară Europeană a fuzionat cu Mişcarea Europeană înfiinţată de fiul vitreg al lui Winston Churchill, Duncan Sandys.

Mişcarea Europeană l-a ales pe Conte preşedinte de onoare, acesta fiind singurul cetăţean privat, acceptat alături de politicieni de mare clasă precum Konrad Adenauer, Winston Churchill, Alcide de Gasperi, Robert Schuman şi Henry Spaak.

Mişcarea paneuropeană merge alături, uneori interconectat, cu acţiunile de organizare a comunităţilor europene care au dus la formarea ulterioară a Uniunii Europene.

Ce a dat comunităţii europene

Contele Coudenhove-Kalergi a fost cel care a lansat, în 1923, ideea unei uniuni economice franco-germane, bazată pe cărbune şi pe mineru de fier.

Această idee a stat la baza înfiinţării CECO (Comunitatea Economică a Cărbunelui şi Oţelului), un sfert de secol mai târziu, soluţie pentru a scăpa Europa de un nou conflict franco-german, dar care a iniţiat procesul de integrare europeană.

Acelaşi Coudenhove-Kalergi a fost cel care a propus  Oda Bucuriei, din Simfonia a IX-a a lui Beethoven, imn al Europei unite şi tot el a fost sursa de inspiraţie a lui Churchill în apelul său la unitate europeană, cuvântat la Zurich, în septembrie 1946.

În cartea sa „Praktischer Idealismus”, Kalergi declară că locuitorii viitoarelor State Unite ale Europei nu vor fi popare originale ale Bătrânului Continent, ci o subumanitate bestializată de amestecul rasial.

El afirmă fără jumătăţi de măsură că e necesar ca popoarele europene să se amestece cu rase asiatice şi de culoare, pentru a crea o turmă multietnică fără calitate şi uşor de dominat, de către elita aflata la putere.

„Omul viitorului e de sânge mixt. Rasa viitorului eurasiatică-negroidă, extrem de asemănătoare cu anticii egipteni, va înlocui multiplicitatea popoarelor cu o multiplicitate de personalităţi.” [2]

Pentru ca Europa să fie dominabilă de către elită, pretinde transformarea popoarelor omogene într-o rasă amestecată de albi, negri şi asiatici.

Acestor metişi el le atribuie cruzimea, infidelitatea şi alte caracteristici care, după părerea sa, trebuiesc create conştient deoarece sunt indispensabile pentru a genera superioritatea elitei.
Eliminând mai întâi democraţia, adică guvernul poporului, apoi însuşi poporul prin amestecarea raselor, rasa albă trebuie înlocuită cu o rasă metisă uşor de dominat.

Eliminând principiul egalităţii tuturor în faţa legii şi evitând orice critică la adresa minorităţilor prin intermediul legilor extraordinare care să le protejeze, se va reuşi reprimarea maselor.
Politicienii acelor vremuri au dat dreptate lui Kalergi, puterile occidentale s-au  încredinţat planului său, iar băncile, mass-media şi serviciile secrete americane au finanţat aceste proiecte.

Şefii politicii europene ştiu bine că el e autorul acestei Europe, care se dictează prin Bruxelless şi Maastricht.

Kalergi, necunoscut opiniei publice, în clasele istorice şi printre deputaţi, este considerat tatăl Maastrichtului şi multiculturalismului. 

Noutatea planului său nu e cea de a accepta genocidul ca mijloc pentru atingerea puterii, dar cea de a pretinde crearea subumanilor, iar mulţumită caracteristicilor negative ale acestora ca şi incapacitatea sau instabilitatea, să se garanteze toleranţa şi acceptarea „rasei nobile”. [3]

DE LA KALERGI ÎNAINTE

Deşi nicio carte de istorie nu vorbeşte despre Kalergi, ideile sale au rămas principalele surse de inspiraţie ale actuale Uniuni Europene.

Convingerea că popoarele Europei trebuiesc amestecate cu negrii şi asiatici pentru a distruge identitatea şi pentru acrea o singură rasă metisă, se află la baza tuturor politicilor comunitare adresate integrării şi apărării minorităţilor.

Ideile lui Kalergi se regasesc in politica actuală a UE privind imigrația în masă, cu diverse legi de protecție a imigranţilor, sub masca unui umanitarism care vizează în secret distrugerea identității europene și crearea unei rase mixte, manipulată de elita conducătoare.

UE i-a îndoctrinat pe europeni, prin mass-media oficială (controlată tot de elite) să tolereze și să accepte multiculturalismul; dar, adevăratul scop este acela de a-i converti pe europeni în indivizi cu nicio coeziune etnică, istorică sau culturala.

Nu este vorba de principii umanitare, ci de directive emise cu o determinare nemiloasă pentru realizarea celui mai mare genocid din istorie.

În onoarea sa a fost constituit premiul european Coudenhove-Kalergi care la fiecare doi ani premiază europeiştii care au ieşit în evidenţă prin punerea în practică a planului criminal Kalergi.

Printre aceştia găsim şi nume de calibrul cancelarului german, Angela Merkel sau al lui Herman Van Rompuy, primul președinte permanent al Consiliului European.

 

 

Foto: La 16 noiembrie 2012  președintele Consiliului European Herman Van Rompuy a fost decorat  cu Premiul European Coudenhove-Kalergi 2012 în cadrul unei întruniri  speciale care a avut loc la Viena, pentru a sărbători cei nouăzeci de ani de mișcare pan-europeană.

  În spate este simbolului Uniunii Pan Europene: o cruce roșie, care are  pe fundal un soare de aur, semnul rozicrucienilor, o organizaţie aflată în legătură strânsă cu Francmasoneria.

Incitarea la genocid se găseşte şi la baza indemnurilor constante ale ONU de a oferi adapost milioanelor de imigranţi, pentru a compensa scăzuta natalitate europeană.

Conform raportului difuzat la începutul noului mileniu, Ianuarie 2000, pe nume „Population division” al Naţiunilor Unite la New York, intitulat:

„Emigrări de schimb: o soluţie pentru populaţiile în declin şi îmbătrânite, Europa ar avea nevoie până în 2025 de 159 de milioane de imigraţi.”

Rămâne tulburatoarea intrebare: cum e posibilă o estimare atât de precisă, dacă imigrarea nu este un plan stabilit concret de forte oculte ?

Ceea ce se stie sigur e că scăzuta natalitate ar putea fi uşor inversată prin măsuri potrivite care să susţină familiile. 

La fel de sigur este că patrimoniul genetic european nu se poate proteja prin introducerea unui patrimoniu genetic diferit, ci doar se accelerează dispariţia acestuia.

Singurul scop al acestor măsuri e cel de a denatura complet popoarele, transformându-le într-o masă de indivizi fără nicio coeziune etnică, istorică şi culturală.

 G.Brock Chisholm, fostul director al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), demonstrează că a învăţat bine lecţia lui Kalergi când afirmă:

„Ceea ce oriunde in lume trebuie să se aplice e să se practice limitarea naşterilor şi căsătoriile mixte, şi asta cu scopul de a crea o singură rasă într-o lume unică ce depinde de o autoritate centrală”. [4]

Foto: Timbru comemorativ austriac în onoarea lui Kalergi

CONCLUZIE

Incitarea la genocid stă la baza apelurilor constante  care ne recomandă insistent să acceptăm milioane de imigranți pentru a ne ajuta cu natalitatea care, vezi doamne, e foarte scăzută în Uniunea Europeană.

Dacă imigranţii sunt vitali pentru întinerirea ţărilor bogate ale Europei, cum se face că românii, bulgarii, polonezii, sârbii şi alte rase albe europene NU SUNT PRIMIŢI CU BRAŢELE DESCHISE?

De ce se deschid porţile doar arabilor, negrilor şi asiaticilor? Angela Merkel a declarat de curând că Germania, până în anul 2050 va primi milioane de imigranţi ARABI!!!

 

Dacă privim în jur, planul Kalergi, pare că s-a realizat în întregime.

Suntem martorii deprecierii Europei. Axioma „Noii Civilizaţii” susţinută de evanghelizatorii „multiculturalismului”, inseamna  adeziunea la amestecul etnic forţat.

Europenii sunt naufragiaţi în metisare, prin scufundarea în valurile de imigranţi afro-asiatici.

Căsătoriile multirasiale  produc în fiecare an mii de noi indivizi de rasă mixtă: „copiii lui Kalergi”.

Foto: Evoluţii în şcolile germane…

Acest val uriaș de imigranți care a pătruns în Europa ca în brânză, ca într-un sat fără câini, miroase de la o poștă a plan de invadare extrem de bine pus la punct, realizat chiar cu complicitatea unor factori de decizie din Europa, o invazie care poate să aducă și mii de potențiali teroriști, alături de adevărații refugiați, o invazie care se aliniază directivelor Noii Ordini Mondiale ai cărei reprezentanți au planificat de la începutul secolului răsturnarea componenței etnice a Europei, amestecarea raselor, totul pentru a slăbi și a dilua identitatea națiunilor europene și pentru a le face, în acest fel, mai ușor de controlat.

Imigrantii vor crea haos in Europa !

În concluzie, trezirea ! Suntem de mult în război !

Sub dubla presiune a ignoranţei şi tâmpeniei „umanitariste” trambitate de mijloacele de comunicare în masă, s-a impus europenilor negarea propriilor origini, facandu-i sa uite astfel de propria identitate etnică.

Susţinătorii Globalizării nu contenesc să ne convingă că a renunţa la identitatea noastră etnică  e un act progresist şi umanist si că nationalismul e greşit.

G.Brock Chisholm, fostul director al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), demonstrează că a învăţat bine lecţia lui Kalergi, atunci când afirmă că :

„Ceea ce oriunde in lume trebuie să se aplice e să se practice limitarea naşterilor şi căsătoriile mixte, şi asta cu scopul de a crea o singură rasă într-o lume unică ce depinde de o autoritate centrală.”

Constituţia României scrie la art. 3, alin. 4  spune așa:

„Pe teritoriul României nu pot fi colonizate sau strămutate populaţii străine.”

Ce facem acum ? Anulam Constitutia sa-i facem pe plac doamnei Angela Merkel sau lui Barack Obama sau, mai bine zis, Grupului Bilderberg ?

Trebuie sa conştientizăm, o dată pentru totdeauna, că nu este vorba de un fenomen spontan.

Imigrarea în masă, este un fenomen ale cărui cauze sunt abil create de Sistem şi pe care propaganda multietnică se chinuie să îl reprezinte ca fiind inevitabil.

Ceea ce se încearcă să se afişeze ca fiind fructul ineluctabil al istoriei, în realitate este un plan studiat şi pregătit de decenii de puternice forte dupranationale, pentru a distruge complet chipul Vechiului Continent.

Mai mult ca oricând, e necesar să reacţionăm la minciunile Sistemului.

Nu avem altă alegere, alternativa e sinuciderea etnică…

 

NOTE

[1] Printre urmaşii din prima clipă sunt şi politicienii cehi Masarik şi Benes, la fel ca şi bancherul Max Warburg care a pus la dispoziţia lui Kalergi primii bani pentru proiect, 60.000 de mărci.

Cancelarul austriac Monsignor Ignaz Seipel şi următorul preşedinte austriac Karl Renner şi-au asumat responsabilitatea de a conduce mişcarea Paneuropeană.

Kalergi însuşi anunţă faptul că alţi politicieni francezi aprobau mişcarea sa, pentru a reprima recuperarea Germaniei.

Astfel, primul ministru francez Edouard Herriot şi guvernul său, ca şi liderii britanici din toate sectoarele politice şi redactorul şef de la Times, Noel Baker, au căzut în mecanismele acestui conspirator.

În final a reuşit să îl atragă pe însuşi Winston Churchill. În acelaşi an, cel care mai târziu urma să fie genocidul ceh a 300.000 de sudeţi germani, Edvard Benes, a fost numit preşedinte onorific.

Până în acest moment el a ignorat complet existenţa lui Kalergi, dar negocia cu Mussolini pentru restrângerea dreptului autodeterminării austriecilor pentru a favoriza mai mult popoarele victorioase, dar a eşuat.

În infinita listă de politicieni ai secolului XX, de menţionat în mod special sunt Konrad Adenauer, fostul ministru al justiţiei spaniol, Rios şi John Foster Dulles (EEUU).

Fără să respecte fondamentul democraţiei şi cu ajutorul ziarului New York times şi al New York Herald Tribune, Kalergi a prezentat Congresului American planul său.

Dispreţul pe care îl avea faţă de guvernul popular l-a exprimat într-o frază din 1966, în care aminteşte activitatea sa de după război: „Succesivii 5 ani ai mişcării Paneuropene au fost dedicaţi mai ales acestui obiectiv: prin mobilitarea parlamentelor se forţau guvernele să construiască Paneuropa”.

Ajutat de Robert Schuman, ministrul de externe francez, Kalergi reuşeşte să scoată de sub controlul Germaniei propriaproducţie de oţel, fier şi cărbune şi să le transfere suveranităţii supranaţionale, adică antidemocratice.

Apar alte nume: De Gasperi, trădătorul autodeterminării tirolezilor de sud şi Spaak, liderul socialist belgian.

Kalergi pretinde că vrea să stabilească pacea între poporul german şi cel francez prin urmaşii lui Clemenceau, cei care au creat planul genocid de la Versailles.

În anii 20 alege culoarea albastră pentru steagul Uniunii Europene.

Rolul de conducere al lui Kalergi în cosntruirea Europei multiculturale şi în restricţionarea puterii executive a parlamentelor şi guvernelor e evident şi în zilele noastre şi se demonstrează prin conferirea premiului „Coudenhove Kalergi” de către cancelarul Helmut Kohl drept  mulţumire pentru urmarea  planului, ca  jertfă şi adorare a puterii personajului din partea masonului şi politicianului european, primul ministru al Luxemburgului, Junker.

În 1928 s-au adăugat celebri politicieni şi masoni francezi: Leon Blum (mai târziu prim ministru), Aristide Briand, E.M. Herriot, Loucheur. Printre asociaţii săi se întâlneau şi alte nume ca şi scriitorul Thomas Mann şi fiul Kaiserului, Otto von Absburg.

Printre promotorii, dincolo de cei deja menţionaţi, se întâlnesc şi Churchill, CIA, loja masonică B’nai B’rith, New York Times şi toată mass-media americană.

Kalergi a fost primul căruia i s-a oferit premiul Carlomagno în localitatea Aachen; iar când l-a primit Adenauer, Kalergi era prezent. În 1966 păstrează contactele cu cei mai importanţi colaboratori.

Toţi cei care au primit acest premiu fac parte din cercul de prieteni ai lui Kalergi şi sunt masoni, sau se străduiesc să reprezinte interesele SUA în Germania.

În anul 1948 Kalergi reuşeşte să convertească „Congresul europarlamentarilor” din Interlaken într-un instrument prin care să oblige guvernele să îşi întoarcă atenţia spre „chestiunea europeană”, adică să îi realizeze propriul plan.

Tocmai atunci se formează Consiliul European, iar la conducerea delegaţiei germane îl găsim pe Konrad Adenauer sprijinit de CIA.

(Gerd Honsik, „Planul Kalergi”)

[2] Kalergi, „Praktischer Idealismus”

[3] Honsik, cit.

[4] „USA Magazine” 12 august 1955

Surse: art 31.ro/planul-kalergi-genocidul-popoarelor-europene/; expunere.com/planul-kalergi-genocidul-popoarelor-europene ; http://identità.com/blog/2012/12/11/il-piano-kalergi-il-genocidio-dei-popoli-europei/

Publicitate

Gândul zilei

Orice guvern al Serbiei  care-şi va da demisia, va fi un guvern al salvării naţionale.

 

 

 

 

 

Ranko Guzina

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Ranko Guzina este un cunoscut autor de aforisme din Serbia.

S-a nascut la 23 octombrie 1939 in localitatea Sopianska Greda din Iugoslavia, aflata astazi in Croatia.

 

 

O ISTORIE A ZILEI DE 29 AUGUST. VIDEO

 

 

 

 

 

 

 

29 august, istoricul zilei

 

 

 

886: A murit imparatul bizantin Vasile I Macedoneanul ( n.cca.811), intemeietorul dinastiei macedonene.

 Pe 26 mai 867, Vasile a fost încoronat co-împărat, iar în noaptea de 23/24 septembrie, l-a asasinat pe împăratul Mihail al III-lea, proclamându-se împărat. 

A  scris multe cărți legislative, printre care Basilica (sau Basiliscale, terminată de Leon al VI – lea), Prochiron sau Eisagoge si  fost  un sprijinitor al  renasterii artei bizantine. 

 

 

 

 

1261: Urban al IV-lea devine papă, fiind ultimul care accede la scaunul pontifical, fără să fi fost mai întâi cardinal.

Era de origine franceză ( nascut la Troyes cca.1195), pe numele laic Jacques Pantaleon a fost fiul unui cizmar si a  păstorit Sfântul Scaun din 1261 si pana la decesul sau la 2 octombrie 1264.

 

 

 

1369: A fost încheiat tratatul de pace între Ludovic, rege al Ungariei si domnitorul Munteniei Vladislav I (Vlaicu-Voda), prin care cel din urma a acceptat suzeranitatea ungara si a primit feuda Fagarasului (Tara Oltului).

 

 

 

 

1484: Cardinal Giovanni Battista Cibo este ales papă sub numele Inocenţiu al VIII-lea.

 

 

 

 

1526: Armata otomană condusă de Suleiman Magnificul a învins  în bătălia de la Mohács, trupele maghiare  aflate sub comanda arhiepiscopului de Kolcsa, Pál Tomori, transformând partea centrală a Regatului Ungariei în pașalâc timp de aproximativ  150 de ani.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Martin Luther în scrierea sa Vom Kriege wider die Türken („Despre războiul contra turcilor”), a reținut – cu referire directă la arhiepiscopul Pál Tomori (n. ca. 1475 – d. 29 august 1526 la Mohacs)  – că nu este treaba bisericii să conducă războaie, ci aceasta este datoria puterii seculare.
Pe campul de lupta de la la Mohacs, a murit regele Ludovic al II-lea al Ungariei și Boemiei, ultimul rege din dinastia Iagello, in varsta de 20 de ani.

 

 

 

 

1530: Se desfasoara lupta de la Viişoara (judeţul Olt), in urma căreia domnul muntean Moise Voda este înfrânt si ucis de Vlad; alături de domn este ucis si cumnatul sau, boierul Barbu Craiovescu, iar Ştefan Mailat e luat prizonier.

In timpul domniei lui Vlad Înecatul, in Ţara Românească se ascut divergentele din sanul familiei Craiovestilor, astfel ca autoritatea politica a acestor mari boieri olteni decade.

 

 

 

 

 1533: Aventurierul spaniol Francisco Pizarro îl execută pe Atahuallpa, al treisprezecelea şi ultimul împărat al incaşilor.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1541: Forțele otomane capturează Buda, capitala Regatului Ungariei.

 

 

 

 

1619: S-a nascut Jean Baptiste Colbert, om politic ce a deţinut mai multe funcţii în timpul regelui Ludovic al XIV-lea, printre care şi aceea de controlor general al finanţelor.

 

 

 

 

 

 

 

Prin politicile fiscale aplicate, a reuşit să consolideze puterea economică a Franţei astfel încât, datorită lui, regele a devenit unul dintre cei mai puternici monarhi din Europa; (d.06.10.1683).

 

 

 

 

1632: S-a nascut John Locke, filosof si om politic britanic; lucrarea sa “Câteva păreri asupra educaţiei”, apărută în 1693, a avut o puternica influenta asupra dezvoltării pedagogiei în sec XVIII si XIX; (d. 28.10.1704).

 

 

 

 

 

 

 

 

1751: În pivnița Castelului Heidelberg din Germania se finalizează construcția celui mai mare butoi de vin din lume care putea  stoca 221.726 de litri de vin.

 

 

 

 

1756: Regele Prusiei, Frederic cel Mare atacă Saxonia; este începutul Războiului de Şapte Ani.

 

 

 

 

 

 

1780: S-a nascut marele pictor si gravor francez, Jean Auguste Dominique  Ingres; (d.14.01.1867).

 

 

 

Jean Auguste Dominique Ingres  – autoportret

 

 

 

 

1825: Portugalia recunoaste independenta fostei sale colonii Brazilia.

 

 

 

 

 1831: Britanicul Michael Faraday a descoperit inducţia magnetică.

 

 

 

 

 

 

 

 

1832 : S-a nascut Neculai Culianu, matematician şi astronom român, membru corespondent (din 1889) al Academiei Române; (d.28.11.1915, Iaşi).

 

 

 

 

 

 

  

 

 

 

1841: S-a nascut  Georges Benjamin Clemenceau, om politic, prim-ministru francez în perioda 1906-1909; (d.24.11.1929).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1842:  Primul Război al Opiului  s-a încheiat prin semnarea tratatului de la Nanking,  in urma caruia  China a fost obligata sa acorde  privilegii comerciale europenilor și a cedat Regatului Unit insula Hong Kong.

 

 

 

 

1862: S-a nascut  Maurice Maeterlinck, scriitor belgian de lemba franceza , laureat al Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 1911, cel mai important dramaturg simbolist (“Pasarea albastra”, “Tezaurul celor umili”); (d.06.05.1949).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1864: Domnitorul  Alexandru Ioan Cuza aprobă comasarea serviciului postal cu cel telegrafic, iar prin ordonanţa din 3 decembrie 1865 promulgă prima lege de organizare poştal-telegrafică.

 

 

 

 

1885: Germanul Gottlieb Daimler a brevetat motocicleta.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1891:  S-a născut Мihail Cehov, actor, regizor şi scriitor rus; (d. 1955).

 

 

  

1897: Reprezentantii evreilor la Primul Congres Sionist de la Basel, in Elvetia, adopta Steaua lui David ca simbol oficial al sionismului.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1898:  Este fondata compania producatoare de cauciuc Goodyear.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1904: S-a nascut Werner Forssmann, chirurg german, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în 1956.

 

 

 

 

 

1904: A murit  Murad al V-lea, sultan otoman; (n. 1840).

 

 

 

 

 

 

 

 Mehmed Murad al V-lea  (n. 21 septembrie 1840)   a fost  sultan al Imperiului Otoman timp de trei luni, pana la 31 august 1876.

 

 

 

 

1915:  S-a născut actriţa americană de origine suedeză, Ingrid Bergman, soţia celebrului regizor italian Roberto Rossellini ( filmul “Casablanca” – avându-l ca partener pe Humphrey Bogart, “Intermezzo”, “Va place Brahms”, “Sonata de toamna”); (d. 29.08.1982)

 

 

 

 

 

 

 

 

 1920: S-a nascut Charlie Parker, legendarul jazzman american, cunoscut sub numele de “Bird” sau “Yardbird”; (d. 12.03.1955).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1929: Dirijabilul “Contele Zeppelin” încheie prima călătorie in jurul lumii.

 

 

 

 

 

 

 

 

1936: În urma presiunilor cercurilor guvernamentale din Germania şi Italia, Nicolae Titulescu este înlăturat de la conducerea Ministerului de Externe, in urma unei reorganizari  a Guvernului României.

 

 

 

 

1939: S-a nascut Joel Schumacher, regizor american (seria filmelor având ca personaj principal pe Batman).

 

 

 

 

1940: Consiliul de Coroană ţinut în noaptea de 29-30 august a analizat comunicatele cu caracter ultimativ ale guvernelor german şi italian şi a hotărât acceptatea arbitrajului puterilor Axei asupra tratativelor româno-maghiare privind teritoriile din Ardealul de Nord.

Rezultatul acestui arbitraj l-au constituit prevederile Dictatului de la Viena, semnat la 30.08.1940.

 

 

 

 

 

1943: S-a nascut  Petre Magdin, compozitor, interpret, publicist si realizator TV român.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 1944: Delegaţia României pleacă la Moscova, pentru încheierea armistiţiului cu   puterile aliate (U.R.S.S., Statele Unite ale Americii si Regatul Unit al Marii Britanii), prin care era legitimată practic ocupaţia sovietică ; din delegaţie făceau parte Lucreţiu Pătrăşcanu, Dumitru Dămăceanu, Ştefan Voitec, George Fotino. Convenţia de armistiţiu a fost semnată la 12.09.1944.

 

 

 

 

 

1944: A murit Constantin C. Orghidan, inginer şi colecţionar, membru al Academiei Române şi al Societăţii numismatice; a sprijinit editarea unor lucrări de referinţă pentru cultura română, între care şi “Enciclopedia României”; (n. 22.06.1874).

 

 

 

1945: A încetat din viaţă marele actor, umorist şi cupletist român  Constantin Tănase; (n. 5.07.1880).

 

 

 

 

 

 

 A rămas în conştiinţa publicului ca fondator al teatrului de revistă românesc (Teatrul “Cărăbuş”, înfiinţat în 1919), ca autor şi interpret de cuplete incisive, ca actor de film (“Visul lui Tănase”).

 

 

 

1949: Uniunea Societică testează , la Semipalatinsk in  Kazakhstan, prima sa bombă atomică.

 

 

 

1958: S-a născut in  Gary, in statul american  Indiana, cântăreţul  Michael Jackson, supranumit Regele muzicii pop.

 

 

 

 

 

Este recunoscut ca fiind cel mai de succes artist din toate timpurile. Michael Jackson a murit la 25 iunie 2009, într-un spital din Los Angeles, în urma unui stop cardiac suferit la locuinţa sa.

Moartea lui a atras atenţia întregii lumi, ceremonia de comemorare fiind urmărită de aproximativ un miliard de oameni; (d.25 iunie 2009).

 

 

 

 

1966: Ultimul concert live Beatles la San Francisco – Candlestick (California), în faţa a 25 000 de spectatori; formaţia cu cel mai mare succes comercial al tuturor timpurilor s-a destrămat în anul 1971.

 http://www.youtube.com/watch?v=hZqmEnjvS2M

 

 

 

 

 

1972: S-a nascut  prezentatoarea de televiziune  Andreea Esca.

 

 

 

 

 

 

1975: A murit Theodor Constantin, prozator, unul dintre cei mai cunoscuţi autori ai genului poliţist (“Doamna în mov”, “Magdalena de la miezul nopţii”); (n. 21.11.1910).

 

 

 

 

 

 

 

 

1980: S-a nascut  gimnasta Corina Ungureanu.

A  fost membra echipei de gimnastică artistică a României care a câştigat de două ori titlul mondial şi a fost campioana europeană la sol în 1998.

 

 

 

 

 

 

 

1991: Sovietul Suprem al Uniunii Sovietice suspendă toate activitățile Partidului Comunist, scotandu-l in afara legii.

 

 

 

 

1991: Semnarea înţelegerii privind stabilirea relaţiilor diplomatice şi a acordului consular între România şi Republica Moldova.

 

 

 

 

 

2005: A încetat din viaţă Radu Anton Roman, jurnalist, scriitor şi realizator TV, cunoscut mai ales pentru emisiunile pe teme culinare (n. 1948).

 

 

 

 

 

 

 

2005: Uraganul Katrina a lovit America, la limita dintre statele Louisiana şi Mississippi, provocând moartea a cel puţin 1.836 de persoane.

Afectand  o suprafata de peste 230.000 kmp, cu o viteza alvantului de 280 km/h si efecte devastatoare, Katrina s-a dovedit a fi unul dintre cele mai violente uragane care s-au manifestat vreodata in bazinul atlantic.

 

 

 

 

 

 

 

2005: A murit Mitropolitul Ardealului, Crişanei şi Maramureşului, Antonie Plămădeală; (n. 17.11.1926).

 

 

 

 

 

 

 

2007: Mitropolitul Varlaam al Moldovei a fost canonizat la Mănăstirea Secu din judeţul Neamţ, la 350 de ani de la moartea sa; (n. 1580 sau 1585 – m. 19.12.1657).

 

 

 

 

 

 

 

La propunerea Sinodului mitropolitan al  Mitropoliei Moldovei si Bucovinei, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a înscris în rândul sfinţilor din calendar pe învăţatul Mitropolit Varlaam al Moldovei, cu zi de pomenire la  30 august .

 

 

 

 

 

 

 

 

CALENDAR CRESTIN ORTODOX

 

 

 

 

Taierea capului Sfantului Ioan Botezatorul

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Taierea capului Sfantului Ioan Botezatorul  este praznuita pe 29 august. Este ultima mare sarbatoare din anul bisericesc, pentru ca pe 1 septembrie incepe un nou an.

Ziua Taierii capului Sfantului Ioan Botezatorul este o zi de post. Ni se cere sa postim in aceasta zi, pe de o parte ca sa nu ne asemanam cu Irod, care din cauza ospatului fara masura, a cerut ca Salomeea sa-i danseze si drept rasplata i-a oferit capul Sfantului Ioan Botezatorul, iar pe de alta parte, ca sa ne asemanam cu viata infranata a lui Ioan.

Exista persoane care au sustinut ca ziua Taierii Capului Sfantului Ioan Botezatorul prefigureaza Vinerea Patimilor.

Si dupa cum postim in fiecare vineri, ca zi a rastignirii Domnului, tot astfel se cuvine sa postim si in aceasta zi.

Mentionam ca in afara posturilor de lunga durata, avem si posturi de o zi:
– miercurea, ziua in care Mantuitorul a fost prins;
– vinerea, ziua in care a fost rastignit;
– pe 14 septembrie – Inaltarea Sfintei Cruci, in amintirea Patimilor Mantuitorului;
– pe 5 ianuarie, in Ajunul Bobotezei, in amintirea postului pe care il tineau in vechime catehumenii care urmau sa fie botezati in ziua praznuirii Botezului Domnului.

Sunt si persoane care postesc si lunea, in ziua inchinata sfintilor ingeri.

Sfantul Ioan Botezatorul

Sfantul Ioan Botezatorul s-a nascut in cetatea Orini, in familia preotului Zaharia. Elisabeta, mama sa, era descendenta a semintiei lui Aaron. Nasterea prorocului Ioan s-a petrecut cu sase luni inaintea nasterii lui Iisus.

Nasterea sa a fost vestita de catre ingerul Gavriil lui Zaharia, in timp ce acesta slujea la templu.

 

Pentru ca nu va da crezare celor vestite de ingerul Gavriil, Zaharia va ramane mut pana la punerea numelui fiului sau.

Exista o lunga perioada din viata Sfantului Ioan Botezatorul despre care nu avem informatii. Cunoastem ca s-a retras in pustiu, unde a dus o viata de aspre nevointe, pana in momentul in care a primit porunca sa inceapa sa predice. Rolul lui Ioan nu a fost doar acela de a pregati poporul pentru venirea lui Hristos, ci si acela de a-L descoperi lumii ca Mesia si Fiul lui Dumnezeu.

Taierea capului Sfantului Ioan Botezatorul

Din Evanghelie cunoastem ca Irod, la un ospat prilejuit de sarbatorirea zilei de nastere, a taiat capul Sfantului Ioan Botezatorul, la cererea Irodiadei.

 

In acea vreme, Sfantul Ioan era intemnitat in castelul lui Irod de la Maherus. Ioan il mustrase pe Irod pentru traiul lui nelegiuit cu Irodiada, care era sotia fratelui sau. In ura ei de moarte, Irodiada a sfatuit-o pe Salomeea, fiica ei, care dansase si placuse oaspetilor si indeosebi lui Irod, sa ceara de la acesta capul Botezatorului ca rasplata.

Capul Sfantului Ioan a avut, dupa traditia Bisericii, o istorie aparte. El a fost de trei ori pierdut si de trei ori aflat.

Prima si a doua aflare a capului este sarbatorita pe 24 februarie, iar A treia aflare a capului Sfantului Ioan Botezatorul este praznuita pe 25 mai.

Potrivit traditiei, Sfanta Ioana, femeia dregatorului lui Irod, este cea care a luat capul Sfantului Ioan Botezatorul din curtea Irodiadei si l-a ingropat la Ierusalim, in muntele Eleonului, intr-un vas de lut.

Dupa un timp, un proprietar bogat si slavit a crezut in Hristos, si lepadand pozitia sociala si toata desertaciunea acestei lumi, s-a facut monah, luandu-si numele de Inochentie.

 

Ca monah, el s-a salasluit chiar la locul unde se afla ingropat capul Botezatorului Ioan. Dorind sa-si zideasca o chilie si o bisericuta, el a sapat adanc si a descoperit un vas de pamant in care se afla un cap. Prin descoperire dumnezeiasca a aflat ca este al lui Ioan Botezatorul.

Cand s-a apropiat insa de trecerea la cele vesnice, spre a nu fi gasit si pangarit de paganii ce se inmultisera in zona, el l-a luat si l-a ascuns din nou in pamant, in acelasi loc.

Capul Sfantului Ioan Botezatorul a fost prezent aici pana in vremea Sfintilor Imparati Constantin si Elena, cand Sfantul Ioan Botezatorul s-a aratat unor doi calugari si le-a poruncit sa dezgroape cinstitul sau cap. Aceasta e socotita cea dintai aflare a sfantului cap.

In vreme ce calagarii calatoreau cu capul sfantului intr-un sac, au intalnit un olar si i-au dat acestuia sa duca sacul. Din cauza lenevirii acestora, Sfantul Ioan i-a cerut olarului sa fuga de cei doi calugari.

 

Ajuns acasa, olarul s-a bucurat de multe binefaceri datorita prezentei capului prorocului. Cand si-a simtit sfarsitul, olarul a pus capul sfantului intr-o racla si l-a daruit surorii sale. Racla va ajunge in grija lui Eustatiu, un monah arian, care locuia intr-o pestera.

Multe minuni se vor petrece la aceasta pestera. Din nefericire, Eustatiu spunea ca datorita puterilor sale sunt prezente minunile, oamenii nestiind ce ascunde in pestera sa.

 

Dupa un timp, Eustatiu stiind ca va fi trimis in exil, ingroapa capul Sfantului Ioan Botezatorul.

Pestera va fi locuita de niste monahi credinciosi, care vor ridica in apropierea ei o manastire. In anul 452, arhimandritul Marcel, staretul acelei manastiri, a vazut un foc mare la pestera de langa orasul Emesa, in timpul cantarii psalmilor.

Asa a aflat in chip minunat capul sfantului. Aceasta este socotita a doua aflare a cinstitului cap al Botezatorului.

In timpul luptei impotriva sfintelor icoane, capul Sfantului Ioan a fost ingropat la Comane, de unde a fost adus in Constantinopol, de catre Sfantul Ignatie (860), in vremea imparatului Mihail. Aceasta este cea de-a treia si cea din urma aflare a cinstitului cap.

Taierea capului Sfantului Ioan Botezatorul – traditii si obiceiuri

In ziua de 29 august, cand praznuim Taierea capului Sfantului Ioan Botezatorul, exista credinta in popor ca nu trebuie sa se foloseasca cutitul, totul se rupea cu mana.

In popor se vorbea si de inceperea unui post, numit “de la cruce pana la cruce”, un post care tinea pana pe 14 septembrie (Inaltarea Sfintei Cruci), neconsemnat in calendarul crestin, care avea rolul de a-i curati pe cei care au savarsit omoruri sau alte pacate grave.

Tot in popor era intalnita si interdictia de a taia si manca fructe si legume cu forma rotunda, de exemplu pepenele nu era consumat in aceasta zi. Subliniez ca sunt credinte care nu au legatura cu Sfanta Scriptura si Sfanta Traditie, deci, nu trebuie respectate.

 

 

 

 

VIDEO: ASTAZI IN ISTORIE – TODAY IN HISTORY

 

http://www.youtube.com/watch?v=SelAIthGUYs

 

 

 

Bibliografie (surse) :

Crestin Ortodox.ro; mediafax.ro; istoricul zilei.com; Istoria md.; wikipedia.ro.