O ISTORIE A ZILEI DE 26 AUGUST. VIDEO

 

 

 

 

 

26 august, istoricul zilei

 

 

 

1071: Turcii selgiucizi condusi de sultanul Alp-Arslan  i-au învins pe bizantini și l-au luat prizonier pe împăratul Romanos al IV-lea în bătălia de la Manzikert.

Înfrângerea decisivă a armatei bizantine și capturarea împăratului Romanos al IV-lea Diogenes a jucat un rol important în disolutia autorității bizantine în Anatolia si Armenia.

 

 

După dezastrul de la Manzikert, Imperiul Bizantin nu și-a mai revenit niciodată. Haosul a continuat, teritorii vaste au fost pierdute, inclusiv Ierusalimul și orașele sfinte sunt ocupate de selgiucizi, fapt care va avea ca și consecință directă apariția cruciadelor.

Cruciada I va cuceri Ierusalimul în 1089, apărând un nou concurent în regiune, Imperiul Latin al cruciaților.

Cruciada a patra va cuceri Constantinopolele pentru aproape șaptezeci de ani, în anul 1204. Constantinopolele va mai supraviețui cu greutate, pierzând tot mai multe teritorii, până va fi cucerit de turcii otomani conduși de Mahomed al II-lea la 1453. Malik Shah, fiul lui Arp Aslan, va domni peste Imperiul Selgiucid până la moartea sa, în 1092.

Dar încă din timpul domniei sale se vedeau tendințele centrifuge, de fărâmițare. Din fericire pentru Imperiul Bizantin, la moartea sa, imperiul se fragmentează între fratele și fii săi, nemaifiind o amenințare militară reală.

Dar ascensiunea altui popor turcic, otomanii, va aduce din nou amenințarea islamică la porțile Constantinopolelui și ale Europei.

1346: Bătălia de la Crecy: Trupele franceze au fost înfrânte de englezi. Cavaleria franceza,mult mai numeroasa este decimata de arcasii englezi. In aceasta batalie englezii au folosit pentru prima data in Occident armele de foc. 

Mulți istorici considera această bătălie ca fiind începutul sfârșitului cavalerismului clasic.

 

 

 

 

 

 

 

 

Armata engleză și galeză, având cca. 9000 – 10.000 oameni , comandată de Eduard al III-lea al Angliei a învins o armată superioară ca număr, armata condusă de Filip al VI-lea al Franței care număra cca. 35.000 – 100.000 oameni.

 

 

 

 

1510 : A fost tipărit  Octoihul, a doua carte imprimată de ieromonahul şi tipograful Macarie de la Târgovişte.

 

OCTOIHUL (sau Ohtoih, din limba greacă oktoihos sau „opt tonuri”) este o carte bisericească destinată cultului ortodox, care cuprinde cântările fiecărei zile din săptămână pe opt glasuri (tonuri), fiecărei zile consacrându-i-se succesiv câte un glas.

Octoihul mare cuprindea toate zilele săptămânii, în timp ce octoihul mic era un extras din cel mare, care cuprindea doar sâmbetele şi duminicile.

A doua carte imprimată de Macarie în Ţara Românească a fost Octoihul (Osmoglasnicul),care a ieşit de sub tipar la 26 august 1510,în timpul domniei lui Vlad cel Tânăr zis Vlăduţ(1510-1512).

 Octoih, tipărit „din porunca lui Io Vlad Voevod şi stăpânitor întregei Ţeri a Ungro-Vlahiei şi a celor de lângă Dunăre în anul 7018 (1510), ostenindu-se întru acesta ieromonachul Macarie.”

MACARIE (1507-1512) a fost călugăr de provenienţă sârbă,preot,tipograf şi gravor în Ţara Românească, Veneţia,Muntenegru. Limba de tipărire a cărţilor sale  a fost slavona. Învaţă meşteşugul tipografic la Veneţia în tipografia lui Andreas Toressani. 

  După cucerirea Muntenegrului de turci, este posibil ca Macarie să fi fugit în Ţara Româneasca şi sub patronajul domnilor Radu cel Mare şi Mihnea cel Rău să realizeze tipărirea Liturghierului în limba slavonă de redacţie mediobulgară.

Urmează Octoihul tipărit sub domnia lui Vlad cel Tânar şi Evanghelia la comanda lui Neagoe Basarab. Ieromonahul Macarie, cum semneaza epilogurile celor trei cărţi imprimate în Ţara Românească, nu mai este cunoscut după anul 1512.

Setul de litere folosit în Muntenegru este altul decât cel folosit pe teritoriul românesc, ceea ce nu exclude identitatea lui Macarie, care putea fi un tipograf ambulant. Tipariturile sale slavo-române poarta stema Ţării Româneşti şi unele elemente specifice decorării manuscriselor autohtone.

1548:   S-a încheiat, la Iaşi, Tratatul de închinare şi credinţă, de comerţ şi de procedură judiciară, între Iliaş, domn al Moldovei, şi principele Ioan Sigismund Zapolya, rege al Ungariei şi Transilvaniei.

S-a stabilit comerţul liber al negustorilor transilvăneni, în schimbul plăţii taxelor  vamale.

 

 

 

 

 

1740:  S-a născut  francezul Joseph-Michel Montgolfier care, împreună cu fratele său, Jacques-Etienne, a conceput şi experimentat balonul cu aer cald (aerostatul); (m. 26 iunie 1810).

 

 

 

 

1743:  S-a născut savantul Antoine Laurent Lavoisier, fizician şi chimist, unul dintre fondatorii chimiei moderne, membru, la 25 de ani, al Academiei de Ştiinţe; a enunţat legea conservării masei (care îi poartă numele) şi legea conservării elementelor).

 

 

 

 

 

 

 

A fost decapitat pe ghilotina in timpul Revolutiei Franceze la data de  8 mai 1794, fiind acuzat de „tradare”.

 

 

 

1789:  In timpul Revolutiei franceze  fost adoptată de Adunarea Nationala Constituanta “Declaraţia Drepturilor Omului şi Cetăţeanului”, în care se enunțau câteva drepturi elementare individuale și colective ale tuturor  cetatenilor, pe baza căreia va fi adoptată, în 1848, “Declaraţia Drepturilor Omului”.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1813: Ultima victorie a lui Napoleon. In lupta de pe raul Elba armata lui Napoleon invinge armata coalitiei prusiene, austriece si ruse.

 

 

 

1819: S-a nascut Prinţul Albert de Saxa-Coburg şi Gotha, soţul reginei Victoria; (d. 1861).

 

 

 

 

 1821: Se deschide oficial Universitatea din Buenos Aires, in Argentina.

 

 

 

 

 

 1826: Are loc ultima execuție publică la  Bucuresti in Tara Romaneasca: Ghiță Cuțui și Simion sunt spânzurați la capul Podului Târgului de Afară, pentru că, împreună cu alte persoane, s-au răzvrătit împotriva domniei.

A doua zi, trei dintre tovarășii lui Cuțui sunt plimbați „cu pieile goale” prin târg și bătuți, după care vor fi trimiși la ocnă.

Pedeapsa cu moartea va fi desființată in Principatele Romane de Regulamentul Organic, în iulie 1831.

1834:  Prime încercări de navigaţie aeriană in Moldova. Cu prilejul înscăunării domnitorului Mihail Sturza, în Moldova, gazeta “Albina românească” relata că “s-a slobozit un mare glob aerostaticesc”, iar după ce “s-au ridicat la oarecare înălţime”, din el s-au împrăştiat foi cu versuri festive.

 

 

 

 

1834: A fost prezentata, la Iasi (pentru celebrarea încoronarii lui Mihai Sturza), prima lucrare dramatica româneasca inspirata din istoria nationala.

Piesa “Dragos, întâiul domn suveran al Moldovei” a fost scrisa de Gheorghe Asachi, pe muzica Elenei Asachi.

 

 

 

1850:  A murit  Regele Ludovic-Filip al Franţei; (n. 1773).

 

 

 

 

 1860: S-a infiintat  prima agenţie diplomatică a Principatelor Unite, la Paris.

 

 

 

 

 1871: Sărbătorirea a 400 de ani de la târnosirea mânăstirii Putna, manifestare organizată din iniţiativa studenţilor români de la Viena, în frunte cu Eminescu şi Slavici;(14/26 august).

 

 

 

1873:  S-a nascut Lee De Forest, inventator american cu peste 300 de invenţii în domeniile telegrafiei făra fir, radiotehnicii.

Contribuţia sa esenţială la extinderea, generalizarea radiodifuziunii, i-a facut pe unii contemoprani să-i acorde titlul de „părinte al radioului”; (d. 30.06.1961).

 

 

 

1880: S-a născut Guillaume Apollinaire (Wilhelm Apollinaris de Kostrowitsky), poet şi critic de artă francez (m. 9 noiembrie 1918).

 

 

 

 

 

 

 

 

1881: S-a nascut poetul roman Panait Cerna; (d.26.03.1913).

 

 

 

 

 

 

 

 

1885 : S-a născut scriitorul francez Jules Romains (pseudonim pentru Louis Farigoule): romanul-fluviu “Oameni de ispravă”; (m. 14 august 1972).

 

 

 

 

 

 

 

 

1886 : S-a născut Alexandru D. Rădulescu, medic, membru al Academiei Române, al Academiei de Chirurgie din Paris; de numele său se leagă înfiinţarea la Cluj, în 1921, pentru prima dată în România, a unui spital de ortopedie; în 1931 a pus bazele Societăţii române de ortopedie; (m. 11 aprilie 1979).

 

 

 

1888: S-a născut Constantin Pantazi, general român, fost Ministru al Apărării în perioada 23 ianuarie 1942 – 23 august 1944.

 

 

 

Constantin Pantazi, general român, fost Ministru al Apărării în perioada 23 ianuarie 1942 – 23 august 1944

Generalul Constantin Pantazi s-a născut la 26 august 1888 la Călăraşi, România. A urmat şcoala Militara de Infanterie şi Cavalerie, apoi, şcoala Superioară de Război. A fost Ministru de Război în guvernul Antonescu (perioada precisă 23 ianuarie 1942 – 23 august 1944), anterior fiind comandantul Diviziei 3 Cavalerie, comandantul Diviziei blindate şi subsecretar de Stat al Armatei de uscat. Constantin Pantazi a fost unul din cei mai fideli adepți ai Mareşalului Ion Antonescu.

A fost arestat împreuna cu grupul Antonescu şi declarat criminal de război la 23 august 1944. La 17 mai 1946, Tribunalul Poporului avînd în componenţă exponenţii ignoranţei despre care se ştie ce pregatire aveau, l-a condamnat la moarte, pentru crime de război. Regele Mihai i-a comutat “pedeapsa cu moartea” în “muncă silnică pe viață“, în timp ce mergea spre locul de execuție.

Primul ministru Petru Groza și ministrul de Justiție Lucrețiu Pătrășcanu semnează decretul la 1 iunie 1946, și îl înaintează pentru contra-semnare Regelui Mihai I. Cîtă “mărinimie“!

Încarcerat iniţial la abatorul uman Aiud, a fost transferat la Rîmnicul-Sărat unde a murit orb, celula din subteran neavînd fereastră. Diabetul şi scleroza vaselor renale precum şi bătaia cumplită i-au pus punct vieţii la 23 ianuarie 1958. 

Trebuie  menţionat regimul de exterminare la care au fost supusi multi  alti  generali  ai armatei române :

• La Aiud, au murit în chinuri groaznice, bătrîni, orbi, bolnavi de plămîni, anchilozaţi, bătuţi crunt, scuipaţi şi batjocoriţi, 21 de generali, lînga care precizăm telegrafic anul morţii. Comandanţi: Aurel Aldea – 1949, Constantin Anton – 1950, Constantin Antonie – 1952, Emanoel Barzotescu – 1951, Ion Carlaont – 1950, Dumitru Carlaont – 1952, Constantin Eftimiu – 1950, Nicolae Gheneraru – 1950, Iosif Iacobici – 1952, Gheorghe Koslinschi – 1950, Nicolae Macici – 1950, Gheorghe Macici – 1952, Socrate Mardari – 1954, Gabriel Negrei – 1951 (avea 83 de ani), Constantin Petrovicescu – 1949, Olimpia Stavrat – 1951, Gheorghe Stavrescu – 1951, Ion Sichitiu – 1952, Nicolae Stoenescu – 1951, Ion Topor – 1950, Alexandru Vatamanu – 1951.

• La închisoarea de tristă amintire Sighet, au trecut în lumea umbrelor masacraţi în urma unor schingiuiri prelungite 17 generali şi un contraamiral: Henri Cihoski – 1950, Grigore Georgescu – 1952, Alexandru Glatz – 1953, Gheorghe Marinescu – 1952, Nicolae Marinescu – 1953, Nicolae Pais – 1952, Alexandru Popovici – 1953 (96 de ani), Epure Popovici – 1953, Cehan Racovita – 1954, Mihail Racovita – 1954, Radu Rosculet – 1952, Nicolae Samsonovici – 1950, Nicolae Tataranu – 1952, Alexandru Tatarascu – 1951, Gheorghe Vasiliu – 1954, Aurel Vlad, Anton Zwiedinek – 1953.

• La Jilava, au murit în chinuri cumplite sau au fost executaţi şi îngropaţi în locuri neştiute un mareşal şi 11 generali: Ion Antonescu – 1946, Radu Baldescu – 1953, Sergiu Enulescu – 1949, Constantin Iordachescu – 1950, Gheorghe Iliescu – 1957, Ion Mihailescu – 1949, Ion Negulescu – 1949, Radu Rosetti – 1949, Constantin Teodorescu – 1950, Dumitru Teodorescu – 1957, Constantin Piky Vasiliu – 1946, Mihail Voicu – 1958.

• La închisoarea Văcăreşti, delirul masacrării s-a abătut asupra unui grup de nouă generali: Ioan Arbore – 1954, Nicolae Ciuperca – 1950, Constantin Constantin – 1948, Grigore Cornicioiu – 1952, Constantin Ilasievici – 1955, Radu Korne – 1949, Vasile Mainescu – 1953, Ioan Mihailescu – 1957, Gheorghe Rozin – 1961.

• Lîngă digurile lagărelor de exterminare de la Canalul Morţii, au avut parte de o moarte cumplită şase generali: Gheorghe Giosan – 1953, Ioan Ilcusu – 1953, Alexandru Nicolici – 1953, Emil Palangeanu – 1953, Nicolae Stoenescu – 1959, Constantin Voiculescu – 1953.

• La închisoarea Făgăraş, au fost masacraţi cinci generali: Emanoil Leoveanu – 1959, Gheorghe Stefan Liteanu – 1959, Gheorghe Lintes – 1955, Ion Popescu – 1954, Vasile Zorzor – 1952.

• În beciurile fără ferestre de la Rîmnicul-Sărat, au murit orbi, infometaţi şi bolnavi de tuberculoză trei gene­rali: Gheorghe Dobre – 1959, Gheorghe Jienescu – 1953, Constantin Pantazi – 1958.

• La închisoarea Piteşti, au fost exterminaţi doi gene­rali: Mihail Kiriacescu – 1960, Constantin Trestioreanu – 1957.

• Alte temniţe  în care au murit  generali ai armatei romane : Botoşani – Ion Petrovan (1963); Galaţi – Petre Vasilescu (1959); Gherla – Vasile Pascu (1960); Tg. Ocna – Constantin Tobescu (1951); Ocnele Mari – Arthur Popescu (1952); Dej – Traian Teodorescu (1951).

Dumnezeu să îi odihnească pe toţi !

 

 

 

1906: S-a nascut  Albert Bruce Sabin, microbiolog de origine poloneză, descoperitorul  vaccinului antipoliomelitic; (d. 1993).

 

 

 

 

 

 

 

 

1910: S-a născut, la Skopje, capitala fostei Republici Iugoslave a Macedoniei, Maica Tereza (nume laic Agnes Gonxha Bojaxhiu), superioară a Congregaţiei romano-catolice ”Surorile carităţii”, cu sediul la Calcutta,deţinătoarea Premiului Nobel pentru Pace pe 1979 (n.Skoplie, Macedonia; d.05.09.1997).

 

 

 

 

 

A primit Premiul Nobel pentru pace pe anul 1979; (m. 5 septembrie 1997).

 

 

 

1914 : S-a născut scriitorul Julio Cortazar (romane: “Bestiar”, “Învingătorii”, scenarii de film: “Blow up”); (m. 12 februarie 1984).

 

 

1920:  Secretarul de Stat al SUA Bainbridge Colby a semnat documentele celui de-al nouăsprezecelea amendament al Constituţiei, care dădea femeilor drept la vot.

 

 

 

 

 

 

1938:  A încetat din viaţă Millosh Gjergi Nikolla Migjeni, poet şi prozator, considerat unul dintre întemeietorii literaturii albaneze moderne; (n. 13 octombrie 1911).

 

 

 

1939:  Guvernul şi Marele Stat Major polonez cer României sprijinul pentru tranzitarea prin ţara noastră a materialului de război destinat Poloniei. Cererea este satisfăcută de guvernul român.

 

 

1940: S–a născut Ion G. Dumitrache, inginer, profesor universitar, membru fondator şi preşedinte al Societăţii Române de Bioinginerie şi Biotehnologie, membru fondator al Societăţii Române de Automatică şi Informatică Tehnică.

 

 

 

1944 : Generalul Charles de Gaulle intra in Parisul eliberat de sub ocupatia nazista.

 

 

 

 

 

 

 

 

1945: A decedat  Franz Werfel, scriitor austriac, unul dintre întemeietorii curentului literar numit expresionism. (“Cerul furat”); (n. 1890).

 

 

 

 

 

 

1947:  S–a născut Nicolae Dobrin, unul dintre cei mai mari fotbalişti români, maestru emerit al sportului; a cucerit de trei ori, în 1966,1967 şi 1971, titlul de cel mai bun fotbalist al ţării; (m. 26 octombrie 2007).

 

 

 

 

 

 

 

1950: S-a nascut la Botosani, Mihai Mălaimare, actor si regizor român, fondator si director Teatrul Masca, om politic, deputat.

 

 

 

 

 

 

 

1950 : S-a nascut scriitorul italian Cesare Pavese.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1955: Are loc prima transmisie TV color (NBC) a unui meci de tenis din cadrul Cupei Davis.

 

 

1955 : S-a nascut  Emil Hurezeanu, jurnalist, realizator programe TV.I n anul 1983, s-a stabilit în Germania unde a primit azil politic,.A fost director al secţiei române a postului de radio Deutsche Welle din Köln (1995-2002) (volumul de interviuri ‘‘ Cutia neagră” 1997); (n. Sibiu).

 

 

 

 

 

 

1957: S-a nascut cantaretul suedez de origine nigeriana Dr. Alban.

 

 

 

 

 

 

 1966: Declanşarea luptei armate a poporului namibian, sub conducerea SWAPO, pentru eliberarea de sub ocupaţia regimului rasist al Africii de Sud.

 

 

 

 

1972: Se deschide la Munchen in Republica Federala Germania a XX-a editie a Jocurilor Olimpice Moderne (26 august -10 septembrie).

 

 

 

 

 

1972:  A încetat din viaţă Sir Francis Chichester, câştigătorul primei curse transatlantice.

 

 

 

 

 

 

In 1966, în 226 de zile, a realizat prima cursă solitară în jurul lumii,la bordul ambarcaţiunii “Gipsy Moth IV”, în urma acestui succes fiind înnobilat de Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii (n. 17 septembrie 1901).

 

 

1974:  Portugalia a recunoscut independenţa coloniei sale Guineea-Bissau; recunoaşterea oficială a intrat  în vigoare începând cu 10 septembrie 1974.

 

 

1974: A decedat  Charles Lindbergh, aviator american, primul care a traversat Oceanul Atlantic în zbor; (n. 4.02.1902).

 

 

 

 

 

 

 

1976: A încetat din viaţă Lotte Lehmann, soprană germană, stabilită, în 1945, în SUA; (n. 27 februarie 1888).

 

 

 

 

 

 

 

1977: După multe dezbateri, Adunarea Naţională  a adoptat Legea  101, sau  Carta limbii franceze in Canada.

Această lege prevede utilizarea exclusivă a limbii  franceze in provincia canadiana Quebec  în cadrul Adunării Naţionale şi instanţele de judecată, in afaceri şi publicitate, precum şi instruirea  în limba franceză, cu excepţia  vorbitorilor  nativi de limba engleza.

 

 

1978 : Sigmund Jahn , primul cosmonaut  german, zboara la bordul navei sovietice Soyuz 31.

 

 

 

1978: A încetat din viaţă Charles Boyer, actor de film american de origine franceză; a primit Premiul Oscar special în 1942, pentru promovarea relaţiilor culturale franco-americane: “Lumina de gaz”, “Cum să furi un milion”; (n. 28 august 1897).

 

 

 

 

 

 

1980:  S-a nascut  Macaulay Culkin, actor american, interpretul principal din filmul ”Singur acasă”.

 

 

 

 

 

 

1989: A încetat din viaţă scriitorul american Irving Stone: “Agonie şi extaz”, “Turnul Nebunilor”, “Paria”; (n. 14 iulie 1903).

 

 

1999: Rusia începe al doilea razboi cecen, ca răspuns la invazia forţelor cecene in Daghestan.

 

 

 

2004:  Preşedintele ucrainean, Leonid Kucima, a inaugurat canalul Bâstroe, în pofida criticilor venite din Romania si din Occident.

 

 

 

 

 

Canalul traversează o rezervaţie protejată din Delta Dunării şi permite Ucrainei să aibă acces navigabil la Marea Neagră.

România a înaintat la Curtea Internaţională de la Haga dosarul litigiului privind canalului Bâstroe.

 

 

 

2008: Preşedintele rus  Dmitri Medvedev, a anunţat că Rusia recunoaşte unilateral independenţa fostelor regiuni  georgiene separatiste, republicile Abhazia  şi Osetia de Sud.

 

 

 

 

  

 

 

 

CALENDAR CRESTIN ORTODOX

Sfintii Adrian si Natalia

 

 

Sfintii Adrian si Natalia, sot si sotie, au trait in Nicomidia, in vremea imparatului Maximian. Adrian era pagan si pretor al Nicomidiei, iar Natalia era crestina. In timpul unei persecutii, vazand curajul si blandetea a 23 de barbati crestini, Adrian, un tanar de 28 de ani, a ales sa devina crestin.

Cand imparatul a auzit cele petrecute, l-a intrebat pe Adrian: “Ti-ai iesit din minti?”. Pretorul Adrian i-a raspuns: “Nu, abia acum mi le-am aflat”.

A fost aruncat in temnita impreuna cu ceilalti barbati crestini. Nu trecusera decat treisprezece luni de la casatoria lor. Cand l-au torturat pe Adrian, Natalia a stat langa el, intarindu-l in credinta.

Inainte de a fi omorat, temnicerii i-au permis sa mearga acasa si sa-si ia ramas bun de la sotie si familie. Natalia, cand a vazut ca Adrian vine acasa, a incuiat usa. Se temea ca acesta a lepadat credinta in Hristos si pentru acest lucru a fost eliberat.

Dar cand a aflat scopul venirii sale, de indata supararea i s-a schimbat in bucurie. Dupa ce si-a luat ramas bun, s-a intors impreuna cu ea la temnita. Pe drum ea l-a indemnat sa nu se ingrijeasca de cele pamantesti, ci sa cugete la bunatatile ceresti.

L-a intarit in suferinta spunandu-i: “Scurte sunt caznele, dar cele ce urmeaza sunt fara de sfarsit; scurta este suferinta, dar slava muceniciei vesnica. Sufera durerea numai putina vreme si curand te vei bucura cu ingerii”.

Dupa torturi prelungite, imparatul a poruncit ca bratele si picioarele mucenicilor sa fie zdrobite cu ciocanul pe nicovala. In aceste chinuri si-au dat duhul Adrian si cei 23 de crestini.

Dupa cateva zile de la trecerea lor la cele vesnice, Natalia l-a vazut pe Adrian in vedenie si acesta i-a descoperit ca in curand va veni si ea in lumina cereasca. Dupa ce timpul s-a implinit conform celor vestite, Natalia si-a dat duhul, alaturandu-se sotului ei in imparatia lui Dumnezeu.

“O, pereche fara de prihana si aleasa Domnului! O, preadorita doime si lui Hristos preaiubita! O, insotire preabuna si lui Dumnezeu fericita! Cine nu se va spaimanta de aceasta, auzind faptele cele mai presus de om? Cum femeia s-a imbarbatat asupra tiranului celui amar, si pe barbatul ei l-a intarit a nu slabi in cele cumplite, ci sa aleaga a muri pentru credinta mai degraba decat a trai. O, graiuri impletite de Dumnezeu ale inteleptei Natalia! O, sfatuiri dumnezeiesti care au strabatut cerurile si au facut pe maritul Adrian cunoscut catre insusi scaunul Imparatului Celui mare! O, insotire sfanta! Rugati-va lui Hristos pentru noi, care din dragoste savarsim pomenirea voastra, sa ne mantuim din ispite si de tot necazul.“ (Mineiul pe August, p. 300).

Tot astazi, facem pomenirea:

 

– Sfintilor douazeci si trei de Mucenici care au fost chinuiti impreuna cu Sfantul Adrian;
– Sfintilor Mucenici Atic si Sisenie;
– Sfantului Cuvios Ivistion;
– Sfantului Mucenic Adrian, printul;
– Sfantului Cuvios Ioasaf, fiul lui Avenir, imparatul Indiei;
– Sfantului Cuvios Titoe.

 

 

VIDEO: ASTAZI IN ISTORIE – TODAY IN HISTORY

http://www.youtube.com/watch?v=a8la6TDKnos

Bibliografie (surse):

1. Crestin Ortodox

2. Istoria md.

3. Istoricul zilei.com;

4. Mediafax.ro;

5. Wikipedia.ro;

6. paginiromanesti.com Autor: Ioan Anton Datcu);

7. ro.wikipedia.org.Constantin_Pantazi

 

Publicitate