CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

O ISTORIE A ZILEI DE 12 AUGUST. VIDEO


 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

12 august, istoricul zilei

 

 

 

 

 

 

 

 

490 î.Hr.: Grecii ii inving pe invadatorii perși în Bătălia de la Marathon; atenienii conduși de Miltiade au înfrânt armata persană trimisă de imparatul Darius I ( alte surse, indica data bătăliei la 12 septembrie).

Legenda spune că Pheidippides, un mesager atenian, a alergat distanţa de 42 de kilometri de la câmpul de luptă din oraşul Marathon, până la Atena, pentru a anunţa victoria asupra Persiei în bătălia de la Marathon.

În momentul în care a ajuns, a strigat : Nenikikamen ! (Am învins!), după care a murit pe loc.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

30 î.Hr.: S-a sinucis  Cleopatra a VII-a Philopator, ultima regina  din dinastia greaca a Ptolemeilor, familie  care a condus Egiptul după Alexandru cel Mare.

 

 

 

 

 http://mostbeautifulproject.files.wordpress.com/2011/07/queen-cleopatra-vii12.gif

 

 

S-a născut în anul 69 î.Hr. si a fost fiica regelui Ptolemeu al XII-lea.

 

 

 

 

 

678: Printr-un  tratat arabo-bizantin, s-a pus capăt temporar, atacurilor anuale ale flotei arabe asupra Constantinopolului.

 

 

 

 

 

 

1099: Se incheie Prima Cruciadă, odată cu bătălia de la Askalon și cu retragerea forțelor fatimide în Egipt.

 

 

 

 

 

 

 1121: Batalia de la Didgori : Regele georgian David al IV-lea il invinge decisiv pe celebrul comandant selgiucid, Ilghazi.

Victoria de la Didgori  a inaugurat  Epoca de Aur medievala georgiana și este sărbătorită în cronicile din Georgia ca o “victorie miraculoasa”.

 

 

 

 

 

 

 

1323: Se semneaza Tratatul de la Nöteborg dintre Suedia şi Novgorod, care reglementează  pentru prima data frontiera dintre cele două ţări.

 

 

 

 

 

 

 

 

1480: Bătălia de la Otranto in Apulia ( Italia) : Trupele otomane  decapiteaza 800 de prizonieri creştini care  refuzasera să se convertească la Islam. 

Trupurile martirilor crestini au fost ingropate în Catedrala din Otranto şi în biserica Santa Caterina o Formiello din Neapole.

 

 

 

 

 

 

 

 1499:  Se desfasoara batalia de la  Zonchio, cunoscuta ca  prima batalie de la Lepanto, un episod  al razboiului turco-venetian din 1499-1503.

Este considerata prima batalie navala din istorie,  in care la bordul navelor au fost utilizate tunuri.

 

 

 

 

 

 1687: Are loc  doua  Bătălie de la Mohács,  dintre forțele sultanului otoman Mehmed al IV-lea  comandate de Marele Vizir Sari Süleyman Pașa, și armatele   imparatului Sfantului Imperiu Romano-German Leopold I, conduse de Charles de Lorraine. Rezultatul a fost o înfrângere zdrobitoare pentru otomani.

 După bătălie, Imperiul Otoman a căzut într-o criză profundă si pentru un an a fost paralizat .

Comandantul Sari Suleyman Pașa, speriat că va fi ucis de trupele sale, a fugit de la comanda armatei. 

Când vestea înfrângerii a ajuns la Istanbul  la începutul lunii septembrie, a fost numit  comandant Abaza Sivayus Pasa, însa înainte ca acesta sa poata  prelua comanda, întreaga armata otomană s-a dezintegrat.

Fostul comandant,Sari Suleyman Pașa a fost executat la ordinul sultanului.

Dezintegrarea a armatei turcesti a permis armatei  imperialilor  habsburgi  sa  cucereasca  zone întinse detinute pana atunci de otomani.

 Cea mai mai mare parte a  Slavoniei si Transilvania  au intrat sub ocupația  austriecilor.

 La data de 9 decembrie 1687 a fost organizată o Dieta la Bratislava in care  Arhiducele Joseph a fost încoronat rege ereditar al Ungariei iar descendentii  împăraților habsburgici au fost declarati regii unsi ai  Ungariei.

 

 

 

 

 

1762: S-a nascut George al IV-lea, rege al Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei și al Hanovrei, din 29 ianuarie 1820, până la moartea sa; ( d.26 iunie 1830).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1816: S-a născut Ion Ghica, scriitor, economist, om politic, membru şi preşedinte al Societăţii Academice Române, prim-ministru al României de două ori, de patru ori preşedinte al Academiei Române.

 

 

 

 

 

A fost unul dintre fondatorii societăţii “Frăţia”, participant la Revoluţia de la 1848.(“Scrisori ale lui Ion Ghica catre V. Alecsandri”, “Scrieri economice”, “Pamântul si omul”) (d. 22.04.1897).

 

 

 

 

 

1848:  A încetat din viaţă inginerul englez George Stephenson (nascut la 9 iunie 1781), constructorul primei cai ferate  publice care utiliza  locomotive cu abur.

 

 

 

 

 

 

 

 

Ecartamentul liniei sale masura  1.435 mm (4 picioare și 8 toli și jumătate), si este considerat actualmente ecartamentul standard al căilor ferate.

 

 

 

 

 

 

1851: Inventatorului Isaac Singer ii este acordat un brevet pentru maşina sa de cusut.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1857: Poarta Otomană ordonă sub presiunea puterilor europene, anularea alegerilor pentru Adunarea ad-hoc a Moldovei.

 

 

 

Alexandru Ioan Cuza al Moldovei, 1859-1866

Caimacamul  Nicolae Vogoride al Moldovei, 1857-1858, caricatura din presa vremii

 

 

Nicolae Vogoride (Vogoridis, Bogoridi), (n. 1820, Iaşi – d. 23 aprilie 1863, Bucureşti), sprijinit de Austria şi Turcia, care-i promiteau lui Vogoride domnia, prin falsificarea listelor electorale de reprezentare în Divanul Ad-hoc al Moldovei obţine funcţia de Caimacam (locţiitor, regent) al Moldovei între 1857 – 1858.

Anterior căimăcămiei proprii, Vogoride, a fost Ministru de Finanţe al Moldovei: 18 decembrie 1856 – 7 martie 1857 sub căimăcămia lui Teodor Balş. După ce a fost numit Caimacam al Moldovei, Vogoride s-a manifestat ca un antiunionist convins şi dornic de a-şi face partizani.

Compromisul de la Osborne între Napoleon al III-lea al Franţei, susţinut de regina Victoria a Angliei, precum şi de regii Prusiei, Rusiei şi Sardiniei, a contribuit la anularea primelor alegeri în Moldova.

Poarta Otomană ordonă anularea alegerilor pentru Adunarea ad-hoc a Moldovei la 12 august 1857 şi organizarea la 18 august de noi alegeri, care de această dată se soldează cu o majoritate unionistă.

La 22 septembrie 1857 s-a adunat Divanul Ad-hoc al Moldovei care era favorabil unirii, iar la 30 septembrie cel al Valahiei şi prin documentele redactate, au fost puse bazele fuzionării celor două principate. Colonelul Alexandru Ioan Cuza se numără printre deputaţii noi aleşi în Divan, meniţi să dezbată şi viitorul Principatelor.

 

 

 

 

Regele Napoleon III-lea al Franţei, 1852-1870

Regina Victoria a Angliei, 1837-1901

 

 

 Unirea ulterioara  a Principatelor româneşti îşi datorează înfăptuirea conjuncturii internaţionale favorabile apărute după Războiul Crimeii (1853-1856) şi dorinţei de unire a românilor.

Sesizînd momentul internaţional favorabil, elita românească de la acea data, generaţia paşoptistă, a înteles şansa extraordinară care li se oferă şi a acţionat în consecinţă. Dorinţa puterilor occidentale era aceea de a bloca Rusia din drumul spre controlul continentului european. Congresul de la Paris (13 februarie 1856-18 martie 1856) a încercat să pună bazele unei noi ordini europene după Războiul Crimeii, avînd la bază îngrădirea puterii ruseşti şi a influenţei sale în sud-estul Europei.

Blocarea Imperiului Rus era eminentă, dar în ceea ce priveşte Unirea Principatelor, opiniile Marilor Puteri Occidentale au fost împărţite în funcţie de interesele lor strategice de politică externă. În cele din urmă s-a decis ca Principatele să-şi decidă singure soarta în cadrul unor Divanuri ad-hoc.

Şedinţele Divanului ad-hoc din Moldova s-au deschis la 22 septembrie 1857, ulterior a fost deschis şi divanul din Muntenia. 

Avînd în vedere majoritatea unionistă zdrobitoare din ambele Divane, rezultatul formulat în rezoluţia din 7 octombrie a fost unul clar: Unirea Principatelor într-un singur stat sub numele de România şi Prinţ străin, cu moştenirea tronului, ales dintr-o familie domnitoare a Europei şi ai cărui moştenitori să fie crescuţi în religia ţării.

A doua zi a fost adoptată rezoluţia şi în Muntenia, avînd practic aceleaşi concluzii.

Rezultatele au fost analizate într-un raport de comisari ai Puterilor garante şi dezbătute într-o Conferinţă care a durat trei luni. La 7 august 1858 a fost semnată Convenţia de la Paris care stabilea viitorul politic al Principatelor.

În fapt, acest document cu rol de constituţie era un compromis între regele Napoleon al III-lea al Franţei şi regina Victoria a Angliei. S-a stabilit ca unirea să fie una formală, fiecare principat avînd propriile sale instituţii legislative şi executive.

În perioada următoare au avut loc alegerile pentru Adunările Elective din fiecare principat, cele care trebuiau să aleagă domnii, de asemenea, cîte unul pentru fiecare principat.

 

 

  
  

Ţarul Alexandru II-lea al Imperiului Rus, 1855-1881

Sultanul Abdul-Medjid al Imperiului Otoman, 1839-1861

Imparatul Franz Joseph I al Austriei, 1848-1916

 

 

 

 

 

1866- S-a născut Jacinto Bonavente Martinez, autor dramatic, laureat al Premiului Nobel pentru literatură în 1922: “Noaptea sabatului”, “Logodnica de zăpadă”, “Scrisori de femeie” (d. 14 iulie 1954).

 

 

 

 

 

1871: Se inființeaza Cabinetului numismatic al Academiei Române, prin donațiile lui Al. Papiu Ilarian și V.A. Urechia.

 

 

 

 

1877:  Astronomul american Asaph Hall, a descoperit satelitul Deimos  al planetei Marte.

 

 

 

Asaph Hall                                            satelitul Deimos 

 

El a determinat orbitele unor sateliți naturali și ale unor planete, precum și masa planetei Marte.

 Asaph Hall a sugerat ca cele doua luni ale lui Marte,  pe care le descoperise sa  se numească Phobos și Deimos,inspirandu-se din cartea  a XV-a din Eneida, în care Ares invoca frica și groaza.

Deimos este probabil un asteroid, a cărui orbită a fost perturbată de gravitația lui Jupiter, în acest fel a fost capturat de Marte, chiar dacă această teorie se află încă în dezbatere.

Ca majoritatea corpurilor de această mărime, el are o formă neregulată de 15x12x10 km.

 

 

 

 

1881: S-a născut Cecil de Mille, regizor şi producător: “Sunset Boulevard”, “The Greatest Show on Earth”, “The Ten Commendments”; (d. 21 ianuarie 1959).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1898: Drapelul  Hawaiian este coborât la Palatul Iolani  si  este înlocuit cu drapelul Statelor  Unite, incetand suveranitatea Republicii Hawaii, care este anexata de  Statele Unite ale Americii.

 

 

 

 

 

 

 

1899: S-a născut Scarlat Longhin, general şi medic dermatovenerolog român, membru corespondent al Academiei Române (d. 13 martie 1979).

 

 

 

 

 

1908: Primul model al mașinii Ford “T” a ieșit pe porțile uzinei din Detroit, SUA.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1913: S-a nascut actrița română de teatru și film Clody Bertola; (“Felix si Otilia”, “Profetul, aurul si ardelenii”); (d. 2007).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1914: Primul Război Mondial –  Marea Britanie declară război Austro-Ungariei , fiind urmata de ţările  Imperiului Britanic.

 

 

 

 

 

1914 : A decedat John Philip Holland, parintele  submarinului modern, creatorul şi constructorul primului vas subacvatic acceptat  in serviciul  U.S. Navy; (n.29 februarie 1840).

 

 

 

 

 

1922: A încetat din viaţă Arthur Griffith, primul preşedinte al Republicii Irlanda (9 ian. – 12 aug. 1922) şi membru fondator al Sinn Fein, aripa politică a Armatei Republicane Irlandeze (n. 1872).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1933: A încetat din viaţă lingvistul şi filologul Alexandru Philippide, membru al Academiei Române, întemeietorul şcolii de lingvistică de la Iaşi; (n. 1 mai 1859).

 

 

 

 

 

 

 

1937 : A încetat din viaţă scriitorul  de stanga Alexandru Sahia (Alexandru Stănescu), membru post-mortem al Academiei Române (n. 9 octombrie 1908).

 

 

 

 

 

 

1944 : Fortele franceze libere comandate de  generalul Leclerc  elibereaza orasul Alençon. Este primul oraş din Franţa, eliberat de nazişti de către forţele franceze.

 

 

 

 

 

1948: A încetat din viaţă Harry Brearley, inventatorul unei tehnologii de fabricare a oţelului inoxidabil; (n. 18 februarie 1871).

 

 

 

 

 

 

1952: Noaptea Poeţilor Ucisi : 13 intelectuali proeminenţi evrei sunt asasinati din ordinul conducerii sovietice  în Moscova.

Printre ei a fost si David   Bergelson, unul dintre militantii pentru constituirea regiunii  evreiesti  Birobidjan din URSS si  al Comitetului antifascist din timpul celui de-al doilea razoi mondial.

 

 

 

 

 

1955 : A încetat din viaţă scriitorul german  de origine evreiasca  Thomas Mann, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 1929: “Casa Buddenbrook”, “Muntele vrăjit”, “Moarte la Veneţia”, “Iosif şi fraţii săi”, “Doctor Faustus” (n. 6 iunie 1875).


 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1965: A decedat  Constantin Kirițescu, om de știință, zoolog, publicist și istoric român (n. 1876). 

 

 

 

 

 

 

 

Este autorul monumentalei  lucrari “Istoria războiului pentru Întregirea României: 1916-1919″, Editura Casei Școalelor, București, 1921, reeditare Editura Științifică și Enciclopedică, 1989

 

 

 

 

 

 

1971: S-a nascut  tenismanul american de origine greaca Pete Sampras.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 A activat între anii 1988 și 2002, câștigând de paisprezece ori  Marele Slem la categoria simplu bărbați.

S-a menținut timp de șase ani în poziția întâi a clasamentelor mondiale ale ATP si este recunoscut ca unul dintre cei mai talentați tenismeni din ultimele patru decenii.

 

 

 

 

1982: A încetat din viaţă actorul Henry Fonda: “Femeia diabolică”, “Fructele mâniei”, “Război şi pace”, “Draga mea Clementina”; (n. 16 mai 1905).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1992: A încetat din viaţă compozitorul şi pianistul John Cage, inventatorul pianului preparat şi unul dintre iniţiatorii muzicii aleatorice, concomitent cu P. Boulez (Franţa) şi cu K. Stockhausen (Germania).

 

 

 

 

 

 

 

 

Este considerat de critici ca fiind unul dintre cei mai importanți compozitori ai secolului XX; (n. 15 septembrie 1912).

 

 

 

 

 

2000: A murit  Loretta Young,  veterană a ecranului american supranumită “Sfânta Loretta”; (“Fiica fermierului”, “O noapte de neuitat”); (n.1913).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2000 : Submarinul nuclear rusesc Kursk a explodat  în timpul unui exercițiu militar si s- a scufundat in Marea  Barenţ, având la bord 118 ofiţeri şi mateloti, unii cu vârsta de 17 ani.

Cauza scufundării rămâne incertă, fiind avansate mai multe ipoteze: coliziunea cu un alt submarin (american sau britanic) aflat în zonă, experimentarea ratată a unei rachete ultrasecrete sau un atentat organizat de miltantii pentru independenta Ceceniei.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 2009: A decedat  Les Paul (n. Lester William Polsfuss, 9 iunie 1915),  chitarist american de jazz și muzică country, compozitor și inventator.

 

 

 

 

 

 

  A  fost un pionier în dezvoltarea chitarei electrice , care a făcut ca „sunetul de rock and roll să fie posibil”.

 

 

 

 

 

2012: Are loc ceremonia de inchidere a Jocurilor Olimpice de la Londra.Londra a fost primul oraş din istoria modernă care a organizat Jocurile Olimpice de vară pentru a treia oară, după cele din 1908 şi 1948.

Lotul Romaniei  la Jocurile Olimpice din 2012 a fost compus din 104 atleți care au concurat în 15  probe sportive.

Portdrapelul Romaniei de la ceremonia de deschidere a fost tenismenul profesionist Horia Tecau , iar la ceremonia de închidere, portdrapel  a fost gimnasta Sandra Izbasa .

 

 

 

 

 

 

 

12 august este Ziua Internaţională a Tineretului si a fost  proclamata de Adunarea Generala a ONU  la data de 17 decembrie 1999, la recomandarea Conferintei Mondiale a Ministrilor responsabili cu problemele tineretului, desfasurata la Londra între 8-12 august 1998.

 

 

 

 

 

 

 

CALENDAR CESTIN ORTODOX

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Sfintii Mucenici Fotie si Anichit

 

 

 

 

 

 

Sfintii Mucenici Fotie si Anichit
 
 
 
 
 
 

 

Sfintii Fotie si Anichit au trait in vremea imparatului Diocletian. Anichit, unul din demnitarii cetatii Nicomidia, a marturisit ca este crestin in momentul in care s-au declansat torturile impotriva crestinilor.

Desi i se taie limba, Anichit nu ramane lipsit de grai, ci marturiseste in chip minunat catre imparat: “O, idolatrule, iata esti acoperit de rusine! Iata, de nimic sunt zeii tai!”.

Dupa rostirea acestor cuvinte, imparatul a poruncit sa fie decapitat. Insa calaul, in loc sa-l omoare pe Anichit, s-a lovit pe sine fara sa vrea si a murit.

Dupa mai multe chinuri, au fost inchisi in temnita timp de trei ani. Au fost aruncati in foc, iar multi crestini le-au urmat suferinta, intrand si ei in foc.

Din foc se auzeau pana in departari cantari de lauda catre Dumnezeu. In acel foc s-a facut trecerea la cele vesnice a Sfantului Anichit, a lui Fotie, nepotul sau si acelor ce i-au urmat.

Sfintii Anichit si Fotie sunt invocati la rugaciunile de la Taina Sfantului Maslu si de la slujba Sfintirii Apei.

 

 

Tot in aceasta zi, facem pomenirea:

 

– Sfintilor Mucenici Pamfil si Capiton;
– Sfintilor Cuviosi Serghie si Stefan;
– Sfantului Cuvios Palamon;
– Sfintilor doisprezece mucenici, ostasi cretani;
– Sfantului Cuvios Castor;
– Sfintilor treizeci si trei de mucenici din Palestina.

 

 

 

 

 

VIDEO: ASTAZI IN ISTORIE – TODAY IN HISTORY

http://www.youtube.com/watch?v=QR2fLmTGbyU

 

 

 

 

Bibliografie (surse):

  1. Crestin Ortodox.ro

  2. Istoria md;

  3. Mediafax.ro;

  4. Istoricul zilei blogspot.com;

  5. wikipedia.org.

  6. enciclopediaromaniei.ro

12/08/2015 - Posted by | ISTORIE | , , , , , , , , , , ,

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: