CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Gândul zilei

Internetul este ca un oraș…Este acolo un mosneag foarte isteț. I se spune Google … E spirit.

 

 

 

 

 

George Pruteanu

 

 

 

 

 

 

 

pruteanu_3

 

 

 

George-Mihail Pruteanu (n.15 decembrie 1947 – 27 martie 2008), a fost un jurnalist, politician și filolog român. A studiat literatura la universitățile din Iaşi si Bucureşti, la secția franceza-româna şi a obținut ulterior  titlul de doctor în filosofie.

 A lucrat ca jurnalist și critic literar pentru reviste și ziare ca Dilema, Evenimentul Zilei, Expres. Între 1995 și 1999 el a fost realizatorul unui program zilnic de televiziune de cinci minute, dedicat  folosirii corecte a limbii române, intitulat „Doar o vorbă să-ți mai spun”.

In 1996 a fost ales  senator şi reales in  anul  2000. A inițiat si a susținut in 1997  Legea pentru protecția juridică a limbii române, promulgată in formă modificată in 2004, cunoscută sub numele de Legea Pruteanu, care cerea ca toate textele publice in limbi străine (inclusiv reclamele), sa conțină şi traducerea in limba română.

Legea a fost promulgată de președintele Ion Iliescu și adoptată de parlament în 2004 într-o variantă modificată, care nu conținea  sancțiunile prevăzute în proiectul inițial (Legea 500/2004).

George Pruteanu a criticat industria mediatică de divertisment din România, în special programele de calitate scăzută și manelele, pe care el le numea „gunoaie”.

A fost conferențiar universitar şi a predat de-a lungul carierei didactice la Scoala Superioara de Jurnalistica, la Universitatea Ecologică, la Universitatea “Hyperion” din Bucureşti, la Universitatea “Andrei Saguna” din Constanța, la Universitatea “Banatul” din Bistrita şi la Universitatea „Spiru Haret” din Bucureşti.

Publicitate

10/08/2015 Posted by | DIVERSE | Lasă un comentariu

Stenograma şedinţei Comitetului Politic Executiv al CC al PCR din ziua de 17 decembrie 1989. VIDEO

 

Iată textul integral al stenogramei şedinţei Comitetului Politic Executiv al CC al PCR din ziua de 17 decembrie 1989. 

 

Şedinţa a fost prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român.
Au participat tovarăşii: Bobu Emil, Ceauşescu Elena, Ciobanu Lina, Constantin Nicolae, Constantin Dăscălescu, Dincă Ion, Dobrescu Miu, Fazekaş Ludovic, Mănescu Manea, Niculescu Paul, Olteanu Constantin, Oprea Gheorghe, Pană Gheorghe, Popescu Dumitru, Radu Ion, Rădulescu Gheorghe, Totu Ioan, Andrei Ştefan, Curticeanu Silviu, Gere Mihai, Giosan Nicolae, Milea Vasile, Mureşan Ana, Pacoste Cornel, Postelnicu Tudor, Stoian Ion, Szasz Iosif, Toma Ioan, Ursu Ion.

Au fost invitaţi tovarăşii Bărbulescu Vasile, Radu Constantin.

 

 

Imagini pentru photos ceausescu birou cc

 

 

Tov. Nicolae Ceauşescu: Nu sînt toţi tovarăşii?

Tov. Silviu Curticeanu: Lipsesc tovarăşii Coman Ion şi Ilie Matei, care sînt la Timişoara şi tovarăşa Suzana Gâdea.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Uite, tovarăşi, de ce am convocat Comitetul Politic Executiv.

La Timişoara au avut loc aseară unele evenimente, care s-au reluat astăzi la prînz. Pretextul l-a format aşa zisul preot reformat, care a fost sancţionat pe linia lor, l-au mutat din Timişoara în alt judeţ şi trebuia să plece din casa pe care o ocupa. 

N-a vrut să elibereze casa. Episcopul s-a adresat tribunalului, care a hotărît să-l evacueze. Lucrurile s-au tărăgănat mult. Ieri s-au dus să pună în aplicare hotărîrea tribunalului. 

El şi-a organizat un grup. Aici este amestecul cercurilor din afară, a cercurilor străine de spionaj, începînd cu Budapesta, pentru că el a dat şi un interviu.

 De fapt lucrurile sînt cunoscute. De altfel este cunoscut şi faptul că că atît în răsărit cît şi în apus toţi discută că în România ar trebui să se schimbe lucrurile.

Şi-au propus şi cei din răsărit şi cei din apus să schimbe şi folosesc orice.
Aseară organele noastre au reuşit să pună ordine. A fost evacuat şi trimis acolo unde a fost dat de Episcopie.

Aceasta era, practic, o problemă strict a lor şi trebuia să se aplice o hotărîre judecătorească de evacuare a casei, ceea ce era ceva normal.
Astăzi, spre prînz, de altfel au fost şi ieri, dar tovarăşii n-au înţeles că vor reveni astăzi, o serie de elemente declasate s-au adunat din nou şi au provocat dezordine, au intrat în sediul Comitetului judeţean de partid.

Organele noastre de interne s-au purtat slab, pentru că normal era să nu lase să intre pe nimeni în sediul Comitetului judeţean de partid.

Trebuia pusă pază, pentru că asta este o regulă generală. Au avut o atitudine defetistă, capitulardă, atît organele Ministerului Apărării Naţionale cît şi ale Ministerului de Interne.
Aseară am discutat cu el şi le-am spus ca în cursul zilei de astăzi să facă demonstraţii cu unităţi de tancuri. Să fie în centrul oraşului, să facă demonstraţie.

Aceasta presupune că unităţile trebuiau să se găsească în centru.
Eu am dat ordin să se facă acest lucru, iar voi aţi făcut o plimbare. Nu era posibil să se întîmple ce s-a întîmplat dacă unităţile se găseau în centru. trebuia lichidat repeded toate aceste lucruri.

Le-a trebuit o oră şi jumătate pînă s-au mişcat unităţile militare. Unde a fost demonstraţia de care am vorbit, pentru care am dat ordin?

Tov. Milea Vasile: Am executat deplasarea de la est către vest.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Nu deplasare de la est către vest! Unităţile transportoare de tancuri trebuia să se afle în centru. Asta înseamnă ce am ordonat, nu să se ducă de la est către vest.

Am menţionat bine de aseară ce trebuie să faci, demonstraţia unităţilor de bază, a tanchetelor, unităţile motorizate, toate trebuiau să fie în centrul oraşului, nu în cazarme.

De aceea am spus să faceţi demonstraţie, că demonstraţia presupune că toate unităţile să fie în centru. Asta înseamnă demonstraţie!

Adevărat că n-am dat toate detaliile, dar cînd spui să fie demonstraţie, trebuie să fie demonstraţie, nu să se plimbe spre Jimbolia sau Arad.

Trebuia să fie în oraş, pentru că străzile sînt destul de largi. Acolo trebuiau să fie staţionate unele unităţi.
Acelaşi lucru şi cu trupele Ministerului de Interne. Impresia mea este că unităţile Ministerului de Interne n-au fost înarmate.

Tov. Elena Ceauşescu: Au fost neînarmate.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Neînarmaţi au fost.

Tov. Tudor Postelnicu: Cu excepţia celor de la grăniceri. Restul nu au fost înarmaţi.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Păi, de ce? V-am spus să fie toţi înarmaţi. De ce i-aţi trimis neînarmaţi? Cine a dat asemenea ordin?

Cînd am înţeles că merg trupele de securitate, era clar că merg înarmate, pentru că au armament, au totul în dotare şi auto şi tot, nu-i trimiteţi să se bată cu pumnul?

Ce fel de unităţi de interne sînteţi voi!? De unde aveţi asemenea lucruri.

Curticeanu, să vină imediat şi Vlad Iulian.
Cine a dat asemenea dispoziţie?
De ce ţinem trupe de grăniceri? Şi mi-aşi dat asigurări că aveţi 9 plutoane de securitate, ceea ce înseamnă aproape 1000 de oameni. Unde erau? I-aţi trimis neînarmaţi? Ce înseamnă sistemul acesta?!
Şi am discutat aseară, am spus: luaţi măsuri şi voi, măsuri ferme. Nu mi-aţi spus că îi trimteţi să se bată cu bastonul! Nu am nevoie de asemenea unităţi de securitate. Şi miliţia trebuia să fie înarmată. Aşa este legea.

Tov. Tudor Postelnicu: Vă raportez, tovarăşe secretar general, miliţia este înarmată.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Dacă era înarmată trebuia să tragă, nu să se lase să fie bătută şi să-i lase să intre în sediul comitetului judeţean. Două ore le-a trebuit unităţilor ca să ajungă, deşi sînt în centru, cînd trebuiau să fie acolo, pentru că au fost mobilizate să facă demonstraţie în stradă. Ele trebuiau să fie în zonă.
Am discutat cu voi şi azi noapte, am discutat de mai multe ori şi la 2 şi la 3 şi la 4 dimineaţa, ce aveţi de făcut.

Tov. Elena Ceauşescu: Trebuie să-l chemăm la telefon pe tovarăşul Coman cînd soseşte acolo.

Tov. Silviu Curticeanu: Am înţeles. Iau imediat legătură cu Timişoara.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Voi n-aţi executat ordinul dat, că am dat ordin în calitatea pe care o am de comandant suprem, ordin care este obligatoriu pentru voi, pentru toate unităţile, atît ale Ministeruliu Apărării Naţionale cît şi ale Ministerului de Interne.
Cum este posibilă o asemenea situaţie? Nişte derbedei să intre în sediul comitetului judeţean de partid, să bată pe soldaţi, pe ofiţeri şi ei să nu intervină!?
Ce au făcut ofiţerii tăi, Milea, de ce nu au intervenit imediat, de ce nu au tras? Trebuia să tragă să-i lase jos, să someze şi pe urmă să tragă la picioare.

Tov. Vasile Milea: Nu le-am dat muniţii.

Tov. Nicolae Ceauşescu: De ce nu le-aţi dat? Am dat ordin să se tragă îna er,. să someze? De ce nu le-aţi dat muniţii? Dacă nu le-ai dat muniţii mai bine îi ţineai acasă!
Ce fel de ministru al apărării eşti tu? Ce fel de ministru de interne eşti tu Postelnicu? Spuneaţi că le-aţi dat muniţii de manevră! Ei au primit sarcină de luptă nu de manevră. Nu aţi spus adevărul.

De abia acum spuneţi, pînă acum aţi dezinformat. Aţi spus că aţi dat ordin să tragă. De ce aţi dezinformat?!
Dacă trimiteţi unităţile de securitate să se bată cu bastonul mai bine le trimiteaţi acasă; era mai bine atunci să mobilizăm 500 de muncitori, cum am făcut pe timpuri în Bucureşti în 1945, în faţa celor care erau în piaţa aceasta, cînd au tras, eram cu Dancea, cu Pătrăşcanu şi n-am fugit.
Se poate una ca asta?! De ce atunci oamenii au ştiut ce să facă, acum stau cu băţul în mînă, deci nici nu se sinchisesc.

Tov. Elena Ceauşescu: Situaţia este foarte gravă şi neplăcută.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Este gravă şi voi sînteţi vinovaţi, pentru că aţi împins la această situaţie. De unde aţi primit ordin să nu daţi armament la trupele de securitate?
A ajuns Coman la Timişoara?

Tov. Silviu Curticeanu: Încă nu.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Ia legătura imediat şi cum ajunge la sediul Comitetului judeţean să ia legătura cu noi.
Toţi comandanţii militari să se găsească şi să fie chemaţi la teleconferinţă. În 5 minute să fie găsiţi.

Tov. Elena Ceauşescu: Nu se poate aşa, n-a acţionat cum trebuie nici ministrul apărării naţionale, nici ministrul de interne.
Tov. Nicolae Ceauşescu: O mînă de derbedei, puşi la cale de cei care vor să distrugă socialismul şi voi de fapt le faceţi jocul. Asta este realitatea. Are deplină dreptate Castro, în cele spuse în activul de partid, pentru că nu se poate una ca asta.
Aceasta este de fapt mentalitatea şi la gărzile patriotice şi în activul de partid. De ce nu au fost scoase gărzile patriotice cu armament, că au armament?

În felul acesta punem oamenii să stea cu mîna în sîn, iar ceilalţi vin cu răngi, iar noi stăm şi le ţinem predici. Duşmanul nu cu predici îl potoleşti, ci trebuie să-l arzi. Socialismul nu se construieşte cu dezinformare, cu închinăciune, ci cu luptă. Cu luptă trebuie să-l construim. Acum în Europa este o situaţie de capitulare, de pactizare cu imperialismul, pentru lichidarea socialismului.

Tov. Elena Ceauşescu: Este laşitate.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Mai mult decît laşitate. Am discutat cu voi toată noaptea de cîteva ori.

Tov. Tudor Postelnicu: Aşa este, de cel puţin 15 ori.

Tov. Nicolae Ceauşescu: iar în cursul dimineţii, iar de cîteva ori. Am fost aici la sediu, după aceea am plecat să văd ce este în oraş, şi mi s-a transmis că s-au adunat din nou în centru. Şi ştiau ce trebuie să facă.
Cum putem califica acest lucru. Să discutăm în Comitetul Politic Executiv această situaţie, iar eu, în calitate de comandant suprem, consider că aţi trădat interesele ţării, interesele poporului, ale socialismului şi n-aţi acţionat cu răspundere.

Tov. Vlad Iulian: Aveţi dreptate, tovarăşe secretar general, aşa este.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Au spus că au scos trupele de securitate, dar erau neînarmate.

Tov. Vlad Iulian: Aşa este. Au fost cu bastoane de cauciuc şi cu gaze lacrimogene.

Tov. Nicolae Ceauşescu: De ce nu au mers înarmaţi?

Tov. Vlad Iulian: Am crezut că nu este cazul.

Tov. Nicolae Ceauşescu: De ce n-aţi raportat, să spuneţi, că am vorbit toată noaptea cu voi?
Din momentul de faţă, dacă Comitetul Politic Executiv este de acord, destituim pe ministrul apărării naţionale şi pe ministrul de interne şi pe comandantul trupelor de securitate.

Din acest moment preiau comanda armatei, să-mi pregătiţi decretul. Convocaţi Consiliul de Stat, ca să facem totul legal, în seara asta. Nu mai am încredere în asemenea oameni.

Nu se poate merge mai departe aşa. Toată noaptea am stat şi am discutat cu ei din 10 în 10 minute, ca apoi să-mi dau seama că ei nu fac ce le-am ordonat. De abia pe urmă mi-am dat seama că ei nu fac ce le-am spus. Trebuia să-i omoare pe huligani, nu să-i bată ei.

Tu crezi că huliganii aceia n-au ştiut care este situaţia cu voi, de au intrat în sediu? Intrarea în sediul organului de partid nu este admisă!
Cine v-a dat dreptul să vă consultaţi voi şi să nu luaţi măsurile care se impun, pentru că eu am discutat cu voi şi v-am dat ordin?
Ştiţi ce ar trebui să vă fac, să vă pun în faţa plutonului de execuţie! Asta meritaţi, pentru că ceea ce aţi făcut voi se numeşte pactizare cu inamicul!
Ai făcut armata, Milea, aşa se cheamă, nu?

Tov. Vasile Milea: Da, tovarăşe secretar general.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Nu se poate una ca asta!
Să se convoace Consiliul de Stat, imediat!

Tov. Silviu Curticeanu: Da, am înţeles.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Deci, tovarăşi, avînd în vedere situaţia carfe s-a creat, acum de fapt, îmi dau seama, că aşa cum este, nu se poate face ordine cu ciomagul. Am convocat şi teleconferinţa. Voi da ordin ca imediat să se primească, acum, armament, toţi să fie înarmaţi şi să aplice ordinul.

Cînd am dat ordin să aplicaţi starea de necesitate, cu ce o aplicaţi, cu bîta?! Cînd am spus “stare de necesitate”, ce înseamnă pentru voi “stare de necesitate”, “cu bîta”.

Tu, care conduci trupele de securitate, nu ştii ce înseamnă stare de necesitate.

Tov. Vlad Iulian: Ştiu, tovarăşe secretar general, am dat ordin.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Nici acum nu spuneţi adevărul, pentru că cei de la sediul comitetului judeţean de partid n-au avut cu ce trage. Soldaţii au luptat cu ce au avut, cu bîta, şi au reuşit să facă faţă.

Unul dacă trăgea ar fi fugit ca potîrnichile. Voi nu vedeţi unde aţi adus situaţia?
Am spus să trageţi în aer, somaţi, şi dacă nu, trageţi în picioare.
Tov. Elena Ceauşescu: Să fi tras în ei, să fi căzut şi pe urmă luaţi şi băgaţi în beci. Nu vi s-a spus aşa? Unul să nu iasă.

Tov Nicolae Ceauşescu: Deci, măsuri imediate, să lichidăm repede ce este în Timişoara, să punem trupele în stare de alarmă, în stare de luptă, atît unităţile ministerului de interne, cît şi cele ale apărării naţionale, şi oriunde se încearcă vreo acţiune, lichidată radical, fără nici un fel de discuţie.

Şi desigur, să atragem atenţia gărzilor patriotice, că nu se poate lupta cu ciomagul. Toată situaţia să se dezbată serios cu întregul activ de partid, cu UTC-ul. Ce fel de educaţie comunistă faceţi voi tineretului? Ce fel de UTC-işti sînt aceştia, care au fost în rîndul huliganilor?

De altfel, au fost şi cîţiva membri de partid, dar mulţi UTC-işti. Ce educaţie revoluţionară faceţi voi?!
Uite tovarăşi, eu pun problema unor măsuri ferme. Dacă aveţi altă părere vă rog s-o spuneţi aici, că trebuie stabilite acţiunile şi măsurile ce trebuie luate, pentru că aici sînt acţiuni puse la cale atît din est cît şi din vest, care s-au unit pentru a distruge socialismul, că vor un “socialism uman capitalist”.

Ce părere aveţi voi?

Tov. Manea Mănescu: Sîntem de acord cu dumenavoastră şi cu toate măsurile luate.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Dacă are cineva altă părere, vă rog să spuneţi.

Tov. Elena Ceauşescu: Trebuie luate măsuri radicale, pentru că aici nu se poate merge cu îngăduinţă, pentru că asta ar însemna să capitulăm.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Vom lupta pînă la ultimul şi trebuie să supunem aprobării partidului, pentru că independenţa şi suveranitatea se cucereşte şi se apără cu luptă, pentru că dacă în 1968 nu am fi acţionat şi nu adunam aici poporul, nu înarmam gărzile patriotice, ar fi venit şi peste noi, cum au făcut în Cehoslovacia, pentru că atît sovieticii cît şi bulgarii erau la graniţă. Nu am dezarmat poporul.

Am pus şi am votat în Marea Adunare Naţională, ca totul să se apere cu arma în mînă.
De ce nu apăraţi legile, socialismul, că legile socialismului sînt legile ţării.

Tov. Elena Ceauşescu: Acestea sînt legi care nu se discută.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Că acum aţi discutat voi cum să faceţi şi aţi trimis cu mîna goală, pentru că asta înseamnă ce aţi discutat voi?!
Ce facem cu ministrul apărării? Ce spui tu, Milea?

Tov. Vasile Milea: Dacă aţi ordonat aşa, aşa transmitem imediat. După aceea sînt la dispoziţia dumneavoastră.

Tov. Nicolae Ceauşescu: De ce n-au ieşit unităţile cu arme, pentru că cu puşca în mînă, fără armament nu se poate apăra şi nici bate.

Tov. Elena Ceauşescu: Trebuie să spună ce este în concepţia lor, care este poziţia lor.

Tov. Vasile Milea: Vă raportez, altă poziţie nu am nici eu şi nici ceilalţi tovarăşi.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Tu să vorbeşti în numele tău.

Tov. Vasile Milea: Repet, tovarăşe secretar general, altă poziţie şi altă concepţie nu am.

Tov. Nicolae Ceauşescu: De ce nu aţi luat măsuri?

Tov. Vasile Milea: Sînt vinovat. Am gîndit că nu va lua amploare.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Tu trebuia să te temi de amploare. Ştiaţi care este situaţia la Timişoara.

În loc să luaţi măsuri aţi trimis neînarmată armata. Trebuia să fi luat măsuri imediat şi să fi lichidat de ieri, dar n-aţi făcut acest lucru şi aţi ajuns pînă astă seară.

Tov. Tudor Postelnicu: Mult stimate tovarăşe secretar general,
Mult stimată tovarăşe Elena Ceauşescu,
Raportez în faţa Comitetului Politic Executiv, în faţa dumneavoastră, că sînt întrutotul de acord cu măsurile care vor fi luate împotriva mea.
Vreau să vă mărturisesc în modul cel mai sincer, ca activist al partidului, trimis să-mi desfăşor activitatea în acest sector de activitate, că nu vreau să mă desculp cu nimic. Port întreaga răspundere şi, repet, nu vreau să mă desculp, că nu puteam să facem şi mai mult.
Vă raportez că sînt un ostaş cinstit şi devotat al partidului, dar vă mărturisesc, eu nu am cunoscut că unităţile trebuie să iasă cu armament, cu cartuşde de război. Indiferent ce măsuri se vor lua asupra mea,a ceasta este situaţia.

Nu odată am auzit discutîndu-se, s-a discutat în consiliul de conducere, cu cadrele de cîteva ori, am asistat la asemenea discuţii şi nu am reţinut că trebuie ca unităţile să fie scoase cu armament.
Eu vreau să vă spun că am acţionat cu fermitate, pe baza orientărilor şi indicaţiilor date de dumneavoastră în noaptea care a trecut. Am făcut tot ce a fost cu putinţă.

Tov. Elena Ceauşescu: N-ai făcut nimic.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Din moment cînd te duci cu bîta la aşa ceva, înseamnă că n-ai făcut nimic.

Tov. Elena Ceauşescu: Dacă nu v-a fost clar, de ce nu aţi întrebat? Trebuia să întrebaţi dacă ies trupele înarmate sau neînarmate.

Tov. Tudor Postelnicu: Vă raportez că nici într-un act normativ nu am găsit acest lucru şi nu mi s-a comunicat că trebuie să iasă cu cartuşe de război.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Nici grănicerii nu sînt înarmaţi, că sînt pe graniţă?

Tov. Vasile Milea: Cei care sînt la paza frontierei au cartuşe de război.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Postelnicu şi Vlad n-au cunoscut acest lucru?

Tov. Tudor Postelnicu: V-am, raportat şi vă raportez că în dotarea unităţilor noastre sînt cartuşe de război.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Atunci de ce n-au ieşit cu ele?

Tov. Vlad Iulian: Gîndurile noastre au fost că este o acţiune de mică amploare şi că putem să rezolvăm fără cartuşe.

Tov. Nicolae Ceauşescu: De ce n-aţi întrebat.

Tov. Vlad Iulian: Este o greşeală fundamentală a noastră.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Am spus să trageţi de avertisment, dacă nu se retrag să trageţi în picioare.
Nu m-am gîndit că trageţi cu gloanţe de manevră. Este apă de ploaie. Cei care au intrat în sediul comitetului judeţean de partid nu trebuiau să mai iasă de acolo, trebuiau să fie jos, la pământ

Tov. Tudor Postelnicu: Au acţionat prost generalii şi forţele trimise acolo.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Voi le-aţi dat ordinul acesta.

Tov. Vasile Milea: Aşa este, noi sîntem vinovaţi.

Tov. Nicolae Ceauşescu: De ce să-i acuzăm pe ei, pentru că voi aţi dat ordinul acesta. Aşa reiese acum, foarte clar.
Să hotărască Comitetul Politic Executiv.

Tov. Tudor Postelnicu: Închei spre a vă spune că sînt de acord cu măsurile luate de dumneavoastră, cu măsurile luate de Comitetul Politic Executiv.
Eu, ca activist al partidului, ca fost activist al partidului, vă mulţumesc pentru sprijinul primit în toată această perioadă şi vă asigur că voi fi în continuare un ostaş credincios al partidului, indiferent că voi rămîne cu calitatea sau fără calitatea de membru de partid, rămîn în continuare un om, un muncitor cinstit partidului şi patriei, indiferent că voi rămîne în funcţia pe care o am sau nu.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Ce părere aveţi, tovarăşi? Trebuie să hotărîm ce facem.

Tov. Gheorghe Rădulescu: Părerea mea acum, în legătură cu minsitrul apărării naţionale şi cu ministrul de interne, consider că nu este cazul, că nu este momentul potrivit pentru acest lucru.

Tov. Tudor Postelnicu: Tovarăşe secretar general, dacă aveţi încredere în mine vă asigur că nu voi precupeţi zi şi noapte şi îmi voi face datoria, aşa cum voi putea şi cum vor dovedi faptele.

Tov. Constantin Dăscălescu: V-aş ruga, tovarăşe secretar general, să analizaţi cu multă grije. Acum s-au auzit indicaţiile şi ordinele date, dar să nu ne grăbim să luăm nişte măsuri care n-ar fi bine studiate.
Vă rog să analizaţi cu discernămîntul dumneavoastră acest lucru. Eu sînt pentru măsuri ferme, dar este bine să gîndim ceea ce facem.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Ce zici Manea?

Tov. Manea Mănescu: Tovarăşe preşedinte, zic să rezolvăm situaţia care este acum şi după aceea să luăm măsuri.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Cu cine să rezolvăm? Este o problemă care se putea rezolva de ieri de dimineaţă în două ore, dar nu s-a rezolvat. S-a imprimat acest spirit de a da înapoi, de a nu lupta, ci de a capitula. Asta este problema.

Tov. Gheorghe Oprea: Tovarăşe secretar general, cred că sarcinile sînt foarte clare. Cred că tovarăşii au înţeles bine ce au de făcut şi vă rog să le acordaţi încrederea să se ocupe în continuare. Acum le este clar ce au de făcut.
Cred că acum au înţeles, le este foarte clar. Cred încă o dată că putem să le acordăm încrederea să acţionezer aşa cum aţi ordonat dumneavoastră.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Ştiţi cum aţi procedat acum? Cum aţi trimite pe front unităţi să le nimicească duşmanul, dezarmate, să fie nimicite de duşman. Asta aţi făcut. Aţi pus unităţile militare într-o situaţie foarte proastă.
Ce garanţii există că voi toţi nu veţi proceda la fel ca pînă acum?

Tov. Tudor Postelnicu: Vă asigur, tovarăşe secretar general, că nu se va mai repeta o asemenea situaţie. Vă rog să-mi acordaţi această încredere şi să lăsăm să vorbească faptele pînă cînd dumneavoastră, conducerea superioară de partid, Comitetul Politic Executiv vor aprecia.

Tov. Vasile Milea: Garanţia pentru mine este că n-am înţeles primejdia de la început, acum îmi este clar, cînd aţi spus că este “stare excepţională”.

Tov. Vlad Iulian: Vă asigur, tovarăşe secretar general, că ascultînd sarcinile care mi le-aţi dat, voi face în aşa fel să merit încrederea dumneavoastră.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Bine. Să mai încercăm tovarăşi?
– Toţi tovarăşii sînt de acord.
Să amînăm această hotărîre, să vedem cum acţionează şi apoi să reluăm această discuţie.
– Toţi tovarăşii sînt de acord.
Vom vedea cum acţionează în rezolvarea acestei situaţii.

Tov. Vasile Milea: Am înţeles, aşa vom face.

Tov. Tudor Postelnicu: Am înţeles pe deplin cele spuse de dumneavoastră, vă asigur, tovarăşe secretar general că aşa vom proceda.

Tov. Iulian Vlad: Şi eu am înţeles, tovarăşe secretar general, sarcinile ce revin trupelor de securitate şi voi proceda întocmai.

În după amiaza zilei de 17 decembrie, la ordinul lui Ceaușescu,la Timișoara a avut  loc masacrul.

Armata a tras în demonstranți, Noii  șefi veniți de la București (Gușe. Coman, Stănculescu, Chițac) au instaurat starea de asediu.

In sedinta  CEPEx se hotărâseră  în aceiaşi zi  măsuri forte pentru a reprima revolta.

Surpriză, Ceaușescu în loc să rămînă comandant suprem al bătăliei, a doua zi dimineață, 18 decembrie, a părăsit țara pentru a face o vizită în Iran.

Privitor la acea zi plutesc incă destule mistere. S-a dus la Teheran pentru a depune arhive și valori personale ?

S-a dus să ceară sprijin de la iranieni, trupe si echipament, acoperire logiistică, pentru a înăbuși revoluția? Sau s-a dus ca să dea impresia că e tare, și-și poate permite să părasească Bucureștiul într-un moment critic?

Unii au bănuit că a fugit de tot, și deja sarbătoreau. Alții credeau că s-a dus să ceară azil politic sau să pregătească terenul pentru el și familie.

În țară acest răgaz a însemnat haos și ambiguitate. Nimeni nu mai dădea ordine, nimeni nu mai asculta. Diferite unități și comandanți militari s-au repozitionat.

Diferite cercuri politice, din interiorul PCR s-au organizat pregătindu-se in caz de căderea lui Ceaușescu să preia putere.

Mai mulți s-au ascuns, au închis telefoanele. S-au internat prin spitale, manastiri, case de vacanță, au fugit la rude unde au rămas  pina la clarificarea situatiei în 25 decembrie.

La Timișoara se observă prezența a tot mai multe oficialități, Emil Bobu, Constantin Dăscălescu, etc.

Orașul pare paralizat, supus, pacificat, sub stare de asediu. Patrulele sunt peste tot, bulevardele sunt pustii. Se văd tancurile in intersecții.  

Trimisii lui Ceauseșcu telefonează la Bucresti, Elenei Ceauseșcu și lui Manea Mănescu, locțiitorii lui Ceausescu, și raportează că revolta este infrintă, lumea își vede de treabă.

E o aparență. Revolta continua.

A doua zi dimineața, marți, 19 decembrie, Timișoara  declara greva generală. ( Stelian Tanase – GAFA LUI CEAUȘESCU DIN DECEMBRIE 89).

Aşa a început sfârşitul comunismului românesc…

 

 

 

10/08/2015 Posted by | ISTORIE ROMÂNEASCĂ | , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

O ISTORIE A ZILEI DE 10 AUGUST. VIDEO

 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 

 

10 august, istoricul zilei

 

 

 

 

 

 

 

 258: Moare Sfântul arhidiacon Lavrentie (in latină:  Laurentius, n.cca  225), unul din cele șapte diaconi din Roma care au slujit sub Papa Sixtus al II-lea si care au fost martirizați, în timpul persecuției împăratului Valerian în 258.

 

 

 

 

 

 

 

 

Fluviul  canadian St. Lawrence a fost numit  în onoarea lui, de  exploratorul francez Jacques Cartier, care a navigat pentru prima dată intr-o zi  10 august, de Sfântul Laurențiu.

Ploaia de meteoriți  Perseidele care se observă pe cerul de vară în jurul zilei de 12 august, poarta de asemenea denumirea de   „Lacrimile Sfântului  Laurentiu”.

 Este celebrat de catolici şi ortodocşi pe 10 august.

 

 

 

 

 

 

626: Înfrângerea avarilor care  asediau Constantinopolul.

  Asediul Constantinopolului din 626,  intreprins de avari, aliati cu  un număr mare de aliați slavi și perși sasanizi, s-a încheiat cu o importanta victorie strategică pentru bizantini.

Eșecul acestui asediu a salvat Imperiul Bizantin de la colaps și, combinat cu alte victorii obținute de Heraclius în anul precedent și în anul următor (625, repsectiv 627), a permis bizantinilor să-și recâștige teritoriile pierdute și să pună capăt distructivelor războaie romano-persane, prin incheierea unui tratat favorabil.

 

 

 

 

 

955:  Împăratul Otto I al Sfântului Imperiu Romano- German, i-a învins pe maghiarii condusi de Bulcsú, Lehel și Súr, în bătălia de la Lechfeld, oprindu-le înaintarea spre vestul Europei.

 

 

 

 

Imagine similarăImagine similară

Regele Otto I şi o reprezentare a bătăliei de la Lechfeld de Michael Echter

 

 

 Cronicarul Widukind de Corvey relateaza ca forțele germane i-au urmărit pe maghiari in următoarele două zile, in timp ce acestia căutau refugiu în satele din apropiere, caii lor fiind obosiți. Au fost înconjurați și arși de vii în interiorul zidurilor.

Maghiarii capturați au fost executați ori trimiși înapoi la prințul lor,Taksony, dar cu urechile și nasul tăiate. La întoarcerea lor, ducii maghiari Lie, Bulcsú și Sur, care nu erau arpazi, au fost executați. 

 

 

 

 

 

1270: Yekouno Amlak  urca pe tronul Etiopiei, reinstaurand dinastia Solomon la putere după o 100 de ani  de domnie a dinastiei Zagwe.

 

 

 

 

1500: Ștefan cel Mare, domnul Moldovei (1457–1504), a dăruit Mănăstirii Putna, marea dveră a Răstignirii, o broderie monumentală de o valoare inestimabilă.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

În colțurile lucrării sunt înfățișate portretele votive ale lui Ștefan și al Mariei Voichița, soția sa.

 

 

 

 

 

 

 

1519: Exploratorul spaniol  Magellan a pornit, cu 5 corabii, in  celebra sa calatorie in jurul lumii.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1534: A început înălțarea bisericii “Sf. Dumitru” din Suceava, ctitorie a domnitorului Petru Rareș. 

Biserica a fost terminata in 30 august 1535.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1539:  Regele  Frantei Francisc I introduce in tara limba franceza ca limba de stat, si  ordona ca toate documentele oficiale sa fie scrise in franceza si nu in latina ca pana atunci.

 

 

 

 

 

1675: In Anglia   s-a pus piatra de temelie a Observatorului Regal Greenwich, care astăzi este reperul pentru meridianul  geografic zero. 

 

 

 

 

 

 

 

 

 In 1948, Observatorul a fost transferat în castelul Herstmonceux (Sussex). Vechea clădire a observatorului, construită de Wren, s–a păstrat până în prezent, şi este înconjurată de un parc în centrul Londrei.

 

 

 

 

 

1759: A murit  Regele Ferdinand al VI-lea al Spaniei; (n.23.09.1713).

 

 

 

 

 

 

 

 

Ferdinand al  VI- lea a fost rege al Spaniei din 1746 până la moartea sa.

Era al patrulea fiu al regelui Filip al V-lea al Spaniei, fondatorul Casei de Bourbon din Spania și a primei lui soții, Maria Louisa de Savoia.

A intreprins o serie de reformele financiare și militare complete, in urma carora au reînviat comerțul si  industria.

A dispus construirea de canale, a  favorizat dezvoltarea artelor si a stiintei,  a intemeiat mai multe universități și fondeaza Academia Regală de Arte Frumoase din San Fernando.

În ciuda unor  cheltuieli uriase, a lasat visteria Spaniei plina.

 

 

 

 

1792: Revolutionarii parizieni au luat cu asalt  palatul Tuileries.

Adunarea națională decide că regeleLudovic al XVI-lea este suspendat din funcțiile sale și că francezii vor alege o nouă Convenție Națională a cărei misiune este să fondeze o națiune nouă – „a doua revoluție”.

 

 

 

 

 

1793: Este deschis oficial la Paris, Muzeul Louvre, unul dintre cele mai mari și renumite muzee ale lumii din zilele noastre.

 

 

 

 

 

Luvru, Paris | Agentia de Turism Viotop Travel

 

 

 

 

 

1802: Moare  Franz Ulrich T. Aepinus, fizician şi matematician german, cunoscut pentru  cercetările sale  în domeniul electricităţii şi magnetismului; (n.13.12.1724).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1810: S-a nascut Camillo Benso conte Cavour, om de stat si diplomat italian din Piemont si Italia, unul dintre arhitectii  unificarii tarii  sub conducerea dinastiei Savoia; (d.6 iunie 1861).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 Camillo Benso Paolo Filippo Giulio, conte de Cavour, de Isolabella și de Leri,  a fost un om de stat italian și o figură de frunte în mișcarea de unificare a Italiei.

A fost fondatorul  Partidului Liberal și prim-ministru al Regatului PiemontSardinia, o poziție pe care s-a menținut (cu excepția unei demisii de șase luni) pe parcursul celui de-al doilea război italian de Independență și a campaniilor lui Garibaldi de unificare a  Italiei.

 

 

 

 

 

 

1821: Missouri devine al 24-lea stat al SUA.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1864: Guvernul român a contractat cu casa britanică „Stern Brothers” primul împrumut extern al României (916.000 de lire sterline, din care statul a primit 679.244 de lire, cu o dobândă de 7%), garantat cu veniturile vămilor.

 

 

 

 

 

1865: S-a născut  compozitorul şi dirijorul rus Aleksandr Konstantinovici Glazunov; (d. 21 martie 1936).

 

 

 

 

 

 

 

 Foto:  Aleksandr Glazunov

 

 

 

 

 

1874: S-a născut politicianul american Herbert Hoover, al 31-lea preşedinte al SUA (1929-1933).

 A decedat la 20 octombrie 1964.

 

 

 

 

 

Herbert Hoover

 

 

 

 

Confruntat cu efectele crizei economice din 1929, a promovat o politică de izolare a SUA faţă de restul lumii.

A fost învins în alegerile din 1933 de F.D.Roosevelt.

 

 

 

 

1875: Este pusă piatra de temelie a castelului – resedinta regala Peleș, din Sinaia; (10/22 august).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1875: S-a nascut in localitatea Chiojd,jud. Buzău, istoricul român, editor de texte vechi Constantin Giurescu; (d.15/28 octombrie 1918).

 

 

 

 

 

 

 

 

A nu fi confundat cu fiul sau, istoricul Constantin C.Giurescu, tatal academicianului Dinu C.Giurescu.

 

 

 

 

1878: S-a născut scriitorul şi medicul Alfred Döblin, considerat a fi unul din principalii reprezentanţi ai expresionismului în literatură. Romanul său, “Berlin Alexanderplatz”, este considerat prototipul romanului modern al marilor oraşe; (d. 28 iunie 1957).

 

 

 

 

 

Foto: Alfred Döblin

 

 

 

 

 

 

1884: S–a născut Panait Istrati (Gherasim Istrate), scriitor român afirmat în Franţa: “Chira Chiralina”, “Cum am devenit scriitor”, “Ciulinii Bărăganului”, “Codin”, “Moş Anghel”, “Spovedania unui învins”) ; (d. 16 aprilie 1935, Bucuresti).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1895: A decedat Ernst Felix Imman Hoppe-Seyler, biochimist german; în 1862 a preparat o formă cristalină de hemoglobină; (n. 26.12.1825).

 

 

 

 

În 1871 a descoperit invertaza, o enzimă care grăbeşte conversia zahărului în glucoză şi fructoză

 

 

 

 

 

1896: A murit  Otto Lilienthal, inginerul  german care în 1877 a conceput primul planor cu aripi arcuite  ca ale păsărilor.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

În 1895 a realizat şi a zburat împreună cu fratele său Gustav, cu primul planor care se poate ridica mai sus decât înălţimea de la care şi-a luat avânt.

A murit un an mai târziu, in urma  prăbuşirii planorului cu care zbura; (n. 23.05.1848).

 

 

 

 

1902: S-a nascut  Arne Wilhelm Kaurin Tiselius, chimist suedez; în 1930 a introdus electroforeza, o metodă de separare a proteinelor aflate în suspensie cu ajutorul curentului electric. Premiul Nobel în 1948. (n. Stockholm; d.29.101971, Uppsala).

 

 

 

 

Foto: Arne Tiselius

 

 

 

 

 

1912: S-a născut scriitorul brazilian Jorge Amado: „Dona Flor şi cei doi soţi ai ei”; (d. 6 august 2001).

 

 

 

 

1913: Se incheie  Pacea de la Bucureşti, care consfinţeşte sfârşitul războiului şi înfrângerea Bulgariei.

Grecia si  Serbia îşi împart Macedonia, iar România anexeaza Cadrilaterul.

Termenii  păcii împuse Bulgariei, au contrastat cu ambițiile guvernului de la Sofia din momentul declanșării războiului care  nu a reușit cucerirea Macedoniei, (care fusese pricipalul obiectiv al războiului, în special orașele Ohrid si Bitolia ), fiind  obligat să abandoneze proiectele pentru instaurarea hegemoniei bulgare în Balcani .

 

 

 

 

 

 

 Foto: Harta modificărilor  teritoriale din Balcani după Pacea de la Bucuresti.

 

 

 

 

 

1913: S-a nascut  Wolfgang Paul, fizician german, laureat al Premiului Nobel; (d. 07.12.1993).

 

 

 

Foto: Wolfgang Paul

 

 

 

 

1915: Moare  Henry Gwin Jeffreys Moseley, fizician englez. În 1913 a dedus locurile ocupate de elementele chimice în tabelul periodic cu ajutorul spectrelor acestora.

 

 

 

 

 

 

 

 

A formulat legea numărului de electroni: numărul de electroni al unui element chimic corespunde cu numărul său atomic; (n. 23.11.1887).

 

 

 

 

 

1919: În cadrul  unei adunări la Timișoara, reprezentantii  șvabilor din Banat  își dau acordul pentru  Marea Unire a provinciilor românești, proclamată la Alba Iulia.

 

 

 

 

 

 

1920: Imperiul  Otoman dispare, odată cu semnarea Tratatului de la Sèvres dintre Antanta şi  Turcia.

În urma acestui tratat, Turcia a pierdut  patru cincimi din teritoriul său.

 

 

 

 

 

 

 

 

Negocierile de pace au durat peste 15 luni, fiind începute la Conferința de Pace de la Paris, au continuat la Conferința de la Londra și au ajuns la forma finală a documentului la Conferința de la San Remo; (aprilie 1920).

In textul acestui Tratat, turcii recunoșteau inclusiv noile granițe ale României Mari.

Tratatul de la Sèvres a fost anulat practic în cursul Războiului de Independență al Turciei, la sfârșitul căruia a fost semnat un nou tratat de pace – Tratatul de la Lausanne din 1923, mult mai favorabil Turciei.

 

 

 

 

 

 

1921: S-a născut Ion Negoiţescu, critic şi istoric literar, membru marcant al Cercului literar de la Sibiu; (d. 6 februarie 1993, Munchen).

 

 

 

 

 

Imagine similară

 

 

 

1929:  S-a născut renumita actriţă română de teatru şi film,Tamara Buciuceanu.

     
     

Tamara Buciuceanu, actriţă română de teatru şi film

 

Tamara Buciuceanu (Tamara Buciuceanu-Botez), născută în data de 10 august 1929 la Tighina, este o actriţă română de teatru şi film.

Între 1948-1951 a frecventat Institutul de Teatru „Vasile Alecsandri” din Iaşi, iar  în anul IV de studii s-a  transferat la Bucureşti, la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică, la clasa profesorului Ion Bălţăţeanu (asistentă Sorana Coroamă). A absolvit în 1952.

Este una din reprezentantele generaţiei de aur a teatrului românesc., fiind  supranumită “Doamna comediei româneşti“.

Tamara Buciuceanu a jucat în peste 25 de filme, personajul său emblematic fiind profesoara Isoscel din seria “Liceenii“.

A jucat pe scenele marilor teatre Bucureştene precum: Giuleşti, Bulandra, Naţional, Teatrul de comedie etc.

A interpretat-o pe Coana Chiriţa pe scena Teatrului Naţional din Iaşi.

A avut roluri importante în teatru în piese precum “Coana Chiriţa“, “Romeo şi Julieta la început de noiembrie“, “Scaunele“, “Cumetrele“, “Doctor fără voie“, “Nepotul“, “Aşteptând la arlechin“, “Domnişoara Nastasia“, “Mamouret” etc. Cartea de vizită a carierei sale rămâne fără îndoială personajul Vicăi Delcă din piesa “Dimineaţă pierdută” după Gabriela Adameşteanu.

De asemenea Tamara Buciuceanu a făcut o cariera impresionantă şi în Televiziune, memorabile fiind cupletele sale din programele de Revelion. TVR Media a lansat în 2006 DVD-ul “Tamara Buciuceanu” ce cuprinde o selecţie din apariţiile sale memorabile în programele de divertisment ale Televiziunii Române.

 
 

 

1944: În războiul din Pacific, trupele americane infrâng ultima rezistență a trupelor japoneze din insula Guam.

 

 

1944: Al Doilea Război Mondial: Se incheie  Bătălia de la Narva .

Această bătălie a fost parte a luptelor de pe flancul de nord al Operațiunii Kingisep-Gdov  declanșată de Frontul Leningrad în februarie 1944, parte la rândul ei a mai amplei Ofensive strategice Leningrad-Novgorod, cunoscută și ca prima dintre cele „10 șocuri ale lui Stalin”.

Bătălia de la Narva este de asemenea cunoscută și ca Bătălia SS-iștilor europeni, pentru ca in rândul voluntarilor europeni din cadrul Waffen SS s-au aflat luptători din Norvegia, Danemarca, Olanda, Belgia și în special din Estonia (Divizia SS a 20-a Waffen Grenadier).

Cu toate ca  în rândul forțelor germane au luptat și două corpuri ale Wehrmachtului, rolul și prezența lor în luptă a fost trecute pe planul doi).

Deși in final operațiunea sovietică a fost un succes, Armata Roșie reușind traversarea râului Narva și cucerirea orașului cu același nume, mica forță germană a reușit să blocheze înaintarea sovietică pentru mai multe luni, folosind la maxim natura terenului din aria de operațiuni (o zonă mlăștinoasă împădurită).

 

 

 

 

1945: Japonia cere pace  Aliatilor și capituleză oficial după 4 zile, punându-se astfel capăt celui de–al doilea război mondial.

 

 

 

 

 

  1951: S-a înregistrat cea mai ridicată temperatură din România: +44,5° C în localitatea Ion Sion, la stația meteorologică din comuna Râmnicelu, judeţul Brăila.

 

 

 

 

 

1960: S-a nascut Antonio Banderas, cântareţ şi actor spaniol, supranumit “latino  lover” sau “noul Rudolph Valentino” ; (“Evita”, “Masca lui Zorro”, “Desperado”).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1961: Armata americana foloseste pentru prima data în timpul luptelor, defoliantul numit Agentul Orange, distrugând suprafeţe întinse din jungla care servea de adăpost gherilelor comuniste.

 

 

 

 

 

1974: Portugalia recunoaște independența coloniei sale africane Guineea–Bissau.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1974: A fost inaugurată Sala Polivalentă din Bucureşti.

 

 

 

 

Sala Polivalentă

 

 

 

 

  1990: Sonda spațială, Magellan lansată de Agenţia Spatială Americană (NASA), a ajuns la planeta Venus, după cincisprezece luni de la lansare.

 

 

 

 

 

1995: A fost semnat (Taba; 10–11 august), acordul parțial israeliano–palestinian privind extinderea autonomiei palestiniene în Cisiordania.

 

 

 

 

 

2001: In timpul Razboiului Civil din Angola, fortele UNITA  provoaca cu o mina antitanc deraierea unui tren care circula intre   localitatile  Zenza si  Dondo , dupa care mitraliaza pasagerii.

In urma acestui atac criminal, au ramas 252 de morti din cei 500 de pasageri care se aflau in tren.

 

 

 

 

2003: A încetat din viaţă părintele Galeriu  (Constatin Galeriu), teolog , preşedinte de onoare al Ligii Culturale a Românilor de Pretutindeni, membru în Comisia Naţională UNESCO,  preşedinte de onoare al Ligii Culturale a Românilor de Pretutindeni; (n. 21.11.1918, Racatau-Razesi, Bacau ).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2003: Cosmonautul rus Iuri Malencenko, aflat pe Sonda Spatiala Internationala în Cosmos, se căsătorește cu Ekaterina Dmitrieva aflată în Texas.

 

 

 

 

First space wedding: A bride on earth wed her husband on the ISS ...

 

 

 

 

 

 

 

 

 

10 august este :

 

 

 

 

 

In Ecuador – Sărbătoare naţională – Proclamarea independenţei  – 1809.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Republica Ecuador este o țară situată în partea de nord-vest a Americii de Sud, care se învecinează cu Columbia la nord, Peru la est și sud, respectiv cu Oceanul Pacific la vest.

Ecuador și Chile sunt singurele țări din America de Sud care nu au graniță cu Brazilia.

Aparținând de Ecuador, la aproximativ 965 km spre vest, în Oceanul Pacific, este arhipelagul Insulelor Galápagos (cunoscut și sub numele de Archipelago de Colón). N

Numită Ecuador după denumirea ecuatorului în limba spaniolă, țara este străbătută   de Ecuatorul Pământului și are  o suprafață totală de 283.560 km2, dintre care 272.045 km2 reprezintă partea continentală. Capitala țării este orașul Quito.

Populația acestei țări este de 16.498.502 locuitori (2018), din care metiși (71,9%); montubio (7,4%); amerindieni (7%); albi (6,1%); afro-ecuadorieni (4,3%); ; negri (1%).

Religii: romano-catolică (74%), evanghelică (10,4%), atei 7,9%, altele (6,4%), Martorii lui Iehova (1,2%), agnostici (0,1%).

Limba oficială: spaniola 93% (limba oficială). Alte limbi: quechua 4,1%, alte limbi indigene 0,7%, străine 2,2%.

 

 

 

 

 

CALENDAR CREȘTIN ORTODOX

 

 

 

 

 

 

 

Sfantul Lavrentie

 

 

 

 

 

 

 

Sfantul Lavrentie a vieţuit in secolul al III lea. Lavrentie a fost arhidiaconul episcopului Sixt. Din cauza persecutiei impotriva crestinilor, Sixt a fost luat spre a fi judecat, impreuna cu doi dintre diaconii sai: Felicissimus si Agapitus.

Pe cand cei trei erau aruncati in temnita, Arhidiaconul Lavrentie a spus catre Sixt: “Unde mergi, Parinte, fara fiul tau? Unde grabesti, Preasfintite, fara al tau arhidiacon?”.

La auzul acestor cuvinte, episcopul i-a raspuns: “Nu fiule, nu te parasesc, dar lupte inca si mai mari te asteapta.

Noi, ca batranii, ne-am angajat intr-o lupta usoara. Dar pe tine, tanar viguros, te asteapta o victorie si mai plina de glorie asupra tiranului. Nu mai plange. Peste trei zile Diaconul ii va urma Preotului”.

Dupa arestarea acestora, Lavrentie a vandut vasele bisericii si a impartit banii saracilor.

In timp ce Sixt era dus pe Via Appia, spre a i se taia capul, Sfantul Lavrentie i-a iesit in cale si i-a strigat: “Nu ma lasa, Parinte Sfant, pentru ca am impartit deja comorile pe care mi le-ai incredintat”.

Dupa ce a rostit aceste cuvinte, a fost luat de soldati si somat sa-i daruiasca imparatului comorile de care vorbise.

Ca imparatul sa cunoasca despre ce comori era vorba, Lavrentie va chema schiopii, orbii, bolnavii care se bucurasera de banii dati de Lavrentie.

Cuprinsi de furie, i s-a cerut acestuia sa se inchine idolilor. A refuzat si astfel a fost inchis in temnita. Aici l-a vindecat de orbire pe Lucillus si apoi l-a botezat. Temnicerul Hippolytus, fiind martor la minune a cerut si a primit si el botezul. S-a numarat si el in rand cu mucenicii, fiind omorat pentru credinta in Hristos (vezi ziua de 13 august).

Dupa mai multe chinuri, a fost intins pe un gratar asezat pe carbuni aprinsi. Lavrentie le-a raspuns:

“Eu ma dau ca jertfa placut mirositoare singurului Dumnezeu adevarat, pentru ca jertfa ce se cuvine lui Dumnezeu este o inima infranta si smerita” (Psalmii 50 :18).

Pe cand soldatii intareau focul, el i-a vestit imparatului: “Invata ca acest jaratec ma racoreste dar pe tine te va chinui vesnic. Acum ca sunt ars pe o parte, intoarce-ma pe partea cealalta !”.

Dupa ce a fost intors si pe cealalta parte, a rostit o ultima rugaciune: “Multumesc Tie, Iisuse Hristoase, pentru ca m-ai invrednicit sa intru pe portile Imparatiei Tale”, iar apoi si-a dat duhul.

Primind patimirea focului, Lavrentie a stins focul cel necurat al idolatriei.

In iconografie, el este reprezentat cu cadelnita cu jar in mana, cadind si inmiresmand Biserica lui Hristos.

 

Tot astazi, facem pomenirea:

– Sfantului Iron, filosoful;
– Sfintilor sase Mucenici care au murit in Vizie.

Video: ASTAZI IN ISTORIE – TODAY IN HISTORY

http://www.youtube.com/watch?v=fr0v2tahZY4

 

 

 

 

Bibliografie (surse):

 

Crestin Orodox.ro; Istoria md.; Istoricul zilei blogspot. com; Mediafax.ro; lessignets com; Wikipedia ro; Rador.ro;  http://www.mae.ro 

10/08/2015 Posted by | ISTORIE | , , , , , , , , , , , | 4 comentarii

%d blogeri au apreciat: