CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Pacea de la Kuciuk-Kainargi din 1774 si războiul ruso-turc din 1768-1774, momente importante in istoria romanilor


Ecaterina cea Mare, împărăteasa

Rusiei 1762-1796.

 

 

 Constantin Mavrocordat, domn al Moldovei 1733-35, 1741-43, 1748- 49, 1769

Mustafa al III-lea, sultanul Turciei 1757-1774, 

 

 

 

Sub ţarina Ecaterina a II- a, Imperiul Rus a mai făcut un pas mare spre hotarele Moldovei.

Armatele Ecaterinei a II- a trecură prin Polonia, ţară care pe atunci era cu totul supusă influenţei ruseşti şi năvăliră în Moldova.

Războiul ruso-turc din 1768 a început când Goliţin a trecut Nistrul şi a ocupat Hotinul şi Iaşii, dar în curând însă a fost silit să treacă Nistrul îndărăt.

Goliţin a predat  comandamentul lui Rumeanţev, care ii bătu pe turci lângă Kameneţ.

Constantin Mavrocordat, care tocmai îşi începuse ultima lui domnie, fu prins de soldaţii ruşi la Galaţi şi trimis în Rusia.

Generalul Kazarin, ajutat de voluntari munteni, în frunte cu spătarul Pârvu Cantacuzino, a ocupat Bucureştiul,unde domnul Gheorghe Ghica se lăsă prins.

Imediat după ocuparea celor două principate, porniră la Sankt-Petersburg, capitala Imperiului Rus, delegaţii de boieri munteni şi moldoveni, ca să prezinte ţarinei supunerea românilor şi dorinţele lor.

Delegaţia boierilor din Muntenia ceruse  alipirea ţării la Imperiul Rus, însă cu drept de autonomie: ţara să fie guvernată numai de boierii mari, câte 12 pe rând, sub guvernator rus, iar veniturile visteriei să se trimită spre Imperiul Rus.

Delegaţia boierilor din Moldova ceruse ca tara să devină pur şi simplu un judeţ (oblasti) a Imperiului Rus.

Ruşii însă nu s-au putut bucura de izbânzile lor, căci sub ameninţarea unui război cu Imperiul Austriac, care nu putea să vadă principatele româneşti ale în componenţa Imperiului Rus, ei fuseseră siliţi să încheie pace cu Turcia, renunţând la cuceririle făcute.

In iulie 1770 armatele rusesti (care aveau in componenta si voluntari romani) sunt victorioase in fata turcilor, la Larga si la Cahul.

Septembrie 1769 – iulie 1774: Ocupaţie şi administrație militară rusă în Moldova şi Ţara Românească

Intre iulie 1772 si martie 1773, la Focsani si la Bucuresti, au loc negocieri pentru incheierea pacii. Pacea se incheie pe 10/21 iulie 1774, prin tratatul ruso-turc de la Kuciuk-Kainargi (localitate in Bulgaria de azi).

Principatele au fost  scutite de plata haraciului pe timp de doi ani. Intre 27 septembrie 1769 si pana in septembrie 1774.

Moldova s-a gasit sub ocupatia trupelor rusesti, la fel Tara Romaneasca, intre noiembrie 1769 și iulie 1774.

Tratatul de la Kuciuk-Kainargi, a fost semnat la 10/21 iulie, 1774, în Dobrogea de sud, de Imperiul Rus (reprezentat de feldmareșalul Piotr Rumianțev) și Imperiul Otoman, după înfrângerea acestuia din urmă.
Tratatul era o lovitură extrem de umilitoare primită de atotputernicul Imperiu Otoman.

Otomanii au pierdut și Hanatul Crimeii, căruia au fost forțați să îi recunoască independența.

Hanatul, deși oficial independent, era în realitate sub controlul Rusiei, care l-a si anexat în 1783.
Tratatul a acordat Rusiei și alte beneficii.

A eliminat restricțiile privind accesul Rusiei la Marea de Azov (Tratatul de la Belgrad din 1739 dădea Rusiei teritoriu la Marea de Azov, dar îi interzicea fortificarea zonei sau dezvoltarea unei flote.)

Otomanii au cedat teritoriul regiunii Yedisan dintre râurile Nipru și Bugul de Sud. Acest teritoriu includea portul Cherson și oferea Rusiei primul său acces direct la Marea Neagră.

Prin tratat, Rusiei îi mai erau cedate porturile Kerci și Enikale din Crimea, precum și regiunea Kabarda (cabardină) din Caucaz.

Rusia primea și o serie de drepturi economice și politice în Imperiul Otoman, între care permisiunea acordată creștinilor ortodocși din Imperiul Otoman de a naviga sub steagul Rusiei, respectiv permisiunea acordată Rusiei de a ridica o biserică ortodoxă în Istanbul (care nu a fost însă construită vreodată).

Rusia a interpretat tratatul ca dându-i dreptul de a proteja creștinii ortodocși din Imperiu și a folosit această prerogativă mai ales în Principatele Danubiene (Moldova și Țara Românească), intervenind în timpul ultimei domnii fanariote și după Războiul Grec de Independență.
Tratatul dădea califului otoman dreptul de a proteja credincioșii musulmani din Rusia (între care cei din Crimeea).

Era pentru prima dată când o putere europeană recunoștea autoritatea califului otoman în afara granițelor imperiului său. Prin Tratatul de pace de la Kuciuc- Kainargi Moldova şi Muntenia, rămâneau sub suzeranitate turcească, însă ruşilor li se recunoaştea dreptul de control şi de apărare a românilor contra abuzurilor turceşti.

Acesta a fost începutul protectoratului rusesc în Principatele Române.

Prin consulii de la Iaşi şi Bucureşti, Imperiul Rus va exercita un control şi  un amestec continuu, în toate afacerile ţărilor române.

Cu toată dorinţa Imperiului Rus de a anexa ambele Principate Dunărene, scopul urmarit  nu a putut fi realizat, din cauza că la 1772 în loc de aceste două ţări, acesta a capătat o bucată din Polonia.

Imperiul Austriac însă, folosindu-se de împrejurările favorabile pentru el, a ocupat atunci nordul Moldovei, numit ulterior Bucovina, si a anexat-o ca provincie in anul 1777.

 Asa se face ca două Imperii vecine crestine, au intervenit direct in dauna intereselor  naţiunii creştine române, care în curgerea secolelor, ţinuse piept aproape singură cu vitejie, lumii musulmane, in mersul acesteia  spre inima Europei.

 

Bibliografie (surse):

  1. Zamfir C. Arbure, Basarabia în secolul XIX, Bucureşti 1898;

  2. Petre P. Panaitescu, Istoria românilor, Bucureşti 1990.

  3. Istoria md.

21/07/2015 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , ,

Un comentariu »


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: