Stefan cel Mare si arhivele secrete ale Vaticanului

 

 

 

 

Voievodul  Stefan cel Mare in arhivele secrete ale Vaticanului

 

 

 

Comemorarea în anul 2004 a jumătate de mileniu de la chemarea la Domnul a Bine-credinciosului Voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt, în Sesiunea solemnă a Sfântului Sinod şi a Adunării Naţionale Bisericeşti, a prilejuit regretatului academician Virgil Cândea prezentarea personalităţii marelui voievod, ca apărător al Europei creştine din vremea sa.

Însuşi Papa Sixt al IV-lea îl considera pe domnul Moldovei ca un „adevărat atlet al credinţei creştine”. Pergamentul cu această extraordinară caracterizare se află în arhivele Vaticanului

În conferinţa intitulată „Ştefan cel Mare şi Sfânt şi creştinătatea”, academicianul Virgil Cândea preciza: „Ştefan cel Mare întruchipează idealul suveranului creştin prin gândirea, virtuţile şi acţiunile lui…

Într-o vreme în care Machiavelli, contemporanul mai tânăr al lui Ştefan, propunea în „Principele” o filosofie politică nouă, recomandând conducătorului să fie „vulpe şi leu”, şiret şi crud, călcător de jurăminte şi prefăcut, potrivit intereselor statului, un suveran cu atitudinea riguros creştină în gândirea şi acţiunile sale, ca Ştefan cel Mare, devenise rar în Europa…

Personalitatea şi opera Bine-credinciosului Voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt, pe care îl comemorăm acum, la cinci secole după trecerea sa în veşnicie, sunt pilde ale unei alte Europe, care se numea „Republica Christiana”, şi ale unui alt fel de europeni care îşi spuneau „creştini”… Apărător al acestei Europe creştine a fost Sfântul nostru Voievod şi cu această viziune sunt de acord atât oamenii Bisericii, cât şi slujitorii ştiinţelor istorice”.

 

 

http://youtu.be/YhtGyehh-Fw

Fonduri papale pentru domn „contra crudului turc”

Acest principe al „Republicii Christiana” scria la 25 ianuarie 1475

„Către Coroana ungurească şi către toate ţările în care va ajunge această scrisoare… că necredinciosul împărat al turcilor a fost de multă vreme şi este încă pierzătorul întregii creştinătăţi şi în fiecare zi se gândeşte cum ar putea să supună şi să nimicească toată creştinătatea.

De aceea, facem cunoscut Domniilor Voastre că, pe la Boboteaza trecută, mai sus-numitul turc a trimis în ţara noastră şi împotriva noastră o mare oştire, în număr de 120.000 de oameni… Auzind şi văzând noi acestea, am luat sabia în mână şi, cu ajutorul Domnului Dumnezeului nostru Atotputernic, am mers împotriva duşmanilor creştinătăţii,i-am biruit şi i-am călcat în picioare, şi pe toţi i-am trecut sub ascuţişul sabiei noastre; pentru care lucru, lăudat să fie Domnul Dumnezeul nostru. Auzind despre aceasta, păgânul împărat al turcilor îşi puse în gând să se răzbune şi să vie, în luna lui mai, cu capul său şi cu toată puterea sa împotriva noastră şi să supună ţara noastră, care e poarta creştinătăţii şi pe care Dumnezeu a ferit-o până acum…

De aceea, ne rugăm de Domniile Voastre să ne trimiteţi pe căpitanii voştri într-ajutor împotriva duşmanilor creştinătăţii, până mai este vreme, fiindcă turcul are acum mulţi potrivnici şi din toate părţile are de lucru cu oameni ce-i stau împotrivă cu sabia în mână…”

Papa Sixt al IV-lea (1471-1484) avea să răspundă de la Roma unei scrisori asemănătoare la 9 aprilie 1476, iar marele voievod avea să primească de la pontif următorul răspuns:

„…luând în considerare smerita cerere a lui Ştefan, principele Moldovei, a Episcopului Moldovei, a nobililor şi locuitorilor Moldovei, cu deosebită consideraţie pentru persoana lui Ştefan (papa) acordă iertarea generală pentru toţi creştinii care vor vizita biserica cea mare a Moldovei”, iar fondurile ce vor rezulta în marele an jubiliar urmând a fi date de episcopul Petru al Moldovei şi de bărbaţii desemnaţi de principe „numitului Ştefan Voievod pentru întreţinerea armatei sale ridicate contra crudului turc, duşmanul numelui creştin şi fondurile să nu fie întrebuinţate într-alt scop decât în acela al Sfintei Cruciade”.

Scrisoarea urma să fie larg difuzată în copie autentificată, atrăgându-se atenţia asupra obligaţiei de a se respecta măsurile descrise.

 

 

 

Foto: Scrisoarea Papei Sixt al IV-lea, din 9 aprilie 1476, prin care afirma  sprijin pentru  lupta împotriva turcilor.

 

Documentul amintit este completat de un altul, semnat la 13 ianurie 1477, tot la Roma, prin care Papa Sixt al IV-lea extinde concesia anului mare jubiliar, din 9 aprilie 1476, asupra tuturor persoanelor care vor vizita cele două catedrale din Cetatea Albă şi în care îl apreciază pe domnul Moldovei ca fiind un „adevărat atlet al credinţei creştine”.

Iată textul:

„…Cum deci, precum o ştiu toate naţiile pământului, neamul fără de lege al turcilor nu încetează a unelti în contra credinţei ortodoxe şi contra acelora care au primit-o în Sfântul Botez al renaşterii şi mai ales în contra iubitului fiu, nobilul bărbat, Ştefan Voievod, şi a stăpânirilor sale care se află în regiunile mărginaşe cu turcii, pentru ca, supunându-le aceste spurcatei lor tiranii, să li se deschidă mai uşor drumul spre ţările celorlalţi creştini şi deşi sus-numitul Ştefan, ca un adevărat atlet al credinţei creştine, e dispus să reziste perfidiei şi atacurilor turcilor înşişi, totuşi, pentru susţinerea unei poveri atât de grele şi pentru a o duce la bun sfârşit, singurele lui puteri nu sunt suficiente, ci către acelea sunt necesare nu puţin averile şi ajutoarele creştinilor, care sau să contribuiască cu bunurile date lor de Dumnezeu, sau să se alăture personal, mergând să lupte în armata pregătită de însuşi Ştefan, pentru ca, în sfârşit, câineasca turbare a turcilor să poată fi înfrântă şi alungată de la hotarele creştinilor şi ca să li se taie aceloraşi turci curajul şi îndrăzneala blestemată de a prigoni pe creştini… Noi, din mila lui Dumnezeu cel atotputernic, a cărui cauză şi ale cărui drepturi, Ştefan, între ceilalţi creştini, le apără după puterile sale, îi vom întări pe cei ce vor vizita cele două catedrale… cu răsplata iertărilor şi cu darul dezlegărilor”…

 

 

 

HARTA MOLDOVEI MARELUI STEFAN

 

 

 

 

Urmare scrisorii adresate de Ştefan cel Mare Coroanei ungureşti, la 26 ianuarie 1476, Papa Sixt al IV-lea mai decide ca episcopii din Ungaria şi din părţile dinspre Serbia să dispună ca preoţii din jurisdicţia lor să acorde sprijin românilor ortodocşi şi, fără să-i înjosească în credinţa lor, când cer, să le dea chiar Sfintele Taine şi să-i înmormânteze în cimitirele catolice.

 

 

Sursa: Ziarul Lumina. ro

 

 

 

Publicitate

O ISTORIE A ZILEI DE 10 IULIE. VIDEO

10 iulie, istoricul zilei

 

 

 

 

 

 

138: A murit imparatul roman  Hadrian (n. 76). A fost  înmormântat la Roma, în mormântul lui Hadrian, alături de soţia sa, Vibia Sabina.

 

 

 

 Hadrian, împărat roman

 

 

 

649: A murit imparatul chinez  Li Shimin; (n. 599).

 

 

 

 

1096: Celebrul erou national spaniol  El Cid, pe numele real Rodrigo Diaz de Vivar, s-a stins din viata.
Nascut in jurul anului 1043, la Burgos, Diaz a crescut la curtea regelui Ferdinand I. A dobandit respect datorita abilitatilor sale militare exceptionale, insa a fost expulzat din regat dupa ce a condus o campanie neautorizata in tinutul Leon aflat sub protectia lui Alfonso VI.

Si-a oferit serviciile conducatorilor musulmani ai Saragosei, sporindu-si faima de general printr-o serie de victorii stralucite. In jurul anului 1087 a initiat o serie de manevre politice si militare complicate, in urma carora a cucerit regatul Valenciei pe care l-a condus pana la moartea sa.

 

 

 

Faptele de vitejie ale Cidului, care in araba inseamna  “domn”sau “stapan”, au fost romantate in mare masura. Lui i-a fost dedicat ”Cantecul Cidului” („Poema del Cid” sau ”Cantar del Mio Cid”), care este una din  marile  epopei  ale  Spaniei medievale. Datorita bravurii sale a ramas un model pentru toti cavalerii acelui timp. Mormantul sau se afla in Catedrala din Burgos.

 

 

 

1290 : A murit regele Ladislaus IV al Ungariei; (n. 1262).

 

 

 

1419: S-a nascut imparatul Japoniei Go-Hanazono ; (d. 1471).

 

 

 

1452: S-a nascut  regele Scotiei James  al III- lea ; (d. 1488).

 

 

 

1466: Incep lucrarile de constructie la Manastirea Putna, ctitorie a lui Stefan cel Mare, ridicata dupa cucerirea cetatii Chilia.

Conform Letopiseţelor putnene şi Cronicii moldo-polone, pe 10 iulie a  început zidirea bisericii Mănăstirii Putna, cea mai importantă ctitorie monastică a lui Ştefan cel Mare, concepută in plan triconc dezvoltat, cu menirea de a servi ca necropolă domnească pentru marele voievod şi familia sa.

 

 

 

Pe 15 septembrie  Ştefan cel Mare a cumpărat  satul Vicovul de Sus, cu 200 de zloţi tătăreşti si l-a daruit  Mănăstirii Putna, a cărei construcţie abia începuse, inaugurând astfel seria marilor donatii pentru gloriosul său aşezământ religios.

 

 

 

1509: S-a nascut Jean Calvin, teolog si om de stat francez, important reprezentant al reformei protestante, fondator al calvinismului.

 

 

 

 

 

S-a nascut in oraselul Noyon, din Picardia, Franta, in 1509. Provenea dintr-o familie de burghezi care a impus fiilor cariere care sa le asigure ascensiunea sociala, Jean preferand stiintele umaniste.

A studiat la Paris latina si filosofia, dupa care si-a luat licenta in stiinte umaniste.

S-a orientat catre drept, desi ar fi preferat o cariera ecleziastica. Dupa moartea tatalui sau, a inceput sa studieze greaca si ebraica la universitatile din Bourges si Orleans. Ideile sale reformatoare l-au obligat sa paraseasca Parisul supa ce a fost etichetat ca eretic.

In 1535, s-a stabilit la Basel, in Elvetia, unde s-a dedicat studiului teologic si a inceput sa scrie ”Institutio Religionis Christianae” („Institutia Religiei Crestine”), publicata in 1536. Aceasta reprezinta esenta teologiei calvine, prin care dorea sa stabileasca o religie unificatoare, comuna tuturor crestinilor adevarati. Ideile sale s-au raspandit cu repeziciune, iar in 1559 a fost proclamat cetatean al Genevei si in acelasi an a fondat Academia geneveza, unde va ocupa catedra de teologie. S-a stins din viata in 27 mai 1564.

 

 

 

 

1553:  La patru zile după moartea predecesorului ei, Eduard al VI-lea, Lady Jane Grey  a fost proclamată regină a Angliei și a început scurta sa domnie de nouă zile.

 

 

 

 

 

 

 

Pe patul de moarte,  regele Eduard, în ciuda voinței tatălui, și-a lipsit surorile  Elisabeta și Maria, care în mod normal ar trebui să-i succeadă la tron, de dreptul de succesiune la tron și a numit ca urmașă a sa pe Jane Grey,verisoara sa, după care și-a luat rămas bun de la viață.

Pe 9 iulie 1553, Consiliul Coroanei a informat-o pe Jane despre decizia defunctului rege, iar o zi mai târziu, a fost declarată regină a Angliei, sub denumirea de Jane I.

Maria Tudor, sora lui Eduard al VI-lea, a adunat oastea la Norfolk iar  pe 19 iulie 1553, Maria a intrat în Londra, iar regina Jane I a fost acuzată de trădare și, împreună cu soțul ei, a fost întemnițată în Turnul Londrei.

 Șase luni mai târziu, pe data de 12 februarie 1554, Jane Grey a fost decapitată în Tower Green, iar soțul ei, Guildford Dudley, a fost executat în Tower Hill.

 

 

 

 

1557: A murit Giambattista Ramusio din Treviso, om politic italian, geograf si literat de formatie umanista (n. 1485).

 

 

1559:  A murit regele  Henric al II-lea al Franței; (n. 1519).

 

 

 

1606: Simion Movila devine domn al Moldovei .

Simion Movilă, a fost Domn al Munteniei din  octombrie 1600 – pana la 3 iulie 1601, și  din august 1601 – pana in august 1602. Devine domn al  Moldovei pe  10 iulie 1606  si ramane pe tron pana  la 24 septembrie 1607.

 

 

 

I-a luat locul  fratelui  său Ieremia Movilă în iulie  1606, dupa moartea acestuia, reușeșind să fie recunoscut și de sultan. Cât timp a fost domnitor în Moldova, a avut relații de dușmănie cu polonezii, care, încercând zadarnic să-l detroneze prin intermediul turcilor, reușesc să-l otrăvească în 1607. A fost înmormântat la Mănăstirea Sucevița.

 

 

 

1630: Casatoria lui Rembrandt cu Saskia, pe care a pictat-o in multe tablourile sale  cu personaje biblice.

 

 

 

1767: A murit Alexander Monro, celebru anatomist englez, intemeietor al unei dinastii de anatomisti.

 

 

1774: Se incheie Războiul  ruso-turc 1769-1774, dupa   semnarea  Tratatului  ruso-turc de pace de la Kuciuk-Kainargi, localitate aflata  Dobrogea de sud.

 

 

 

Ecaterina cea Mare, împărăteasa Rusiei 1762-1796, sursă:russia.rin.ru	Constantin Mavrocordat, domn al Moldovei 1733-35, 1741-43, 1748-49, 1769	Mustafa III-lea, sultan 1757-1774, sursă:oocities.org

La 10 iulie 1774 s-a încheiat Pacea de la Kuciuc-Kainargi, Dobrogea de sud, în urma Războiului ruso-turc 1769-1774. Stipulările tratatului, contrariu pretenţiilor Imperiului Rus, care cerea Oceakov-ul, întrega Moldovă şi Muntenia (Ţara Românească), s-au mărginit în a ceda Imperiului Rus Kerci-ul şi Enicale, precum şi a proclama pe tătarii din Crimeea independenţi de Turcia.

Prin Tratatul de pace de la Kuciuc-Kainargi Moldova şi Muntenia, rămîn sub suzeranitate turcească, însă Ruşilor li se recunoaşte dreptul de control şi de apărare a Românilor contra abuzurilor turceşti. Acesta a fost începutul protectoratului rusesc în principatele române. Prin consulii de la Iaşi şi Bucureşti, Imperiul Rus exercită un control şi au un amestec continuu în toate afacerile ţărilor române. Tara Romaneasca si Moldova sunt scutite de plata haraciului timp de doi ani.

Războiul ruso-turc din 1769 s-a început cînd Goliţin a trecut Nistrul şi a ocupat Hotinul şi Iaşii; în curînd însă a fost silit să treacă Nistrul îndărăt. Goliţin cedă comandamentul lui Rumeanţev, care bătu pe turci lîngă Kameneţ. Constantin Mavrocordat, care tocmai îşi începuse ultima lui domnie, fu prins de soldaţii ruşi la Galaţi şi trimis în Rusia. Generalul Kazarin, ajutat de voluntari munteni, în frunte cu spătarul Pîrvu Cantacuzino, a ocupat Bucureştiul unde domnul Gheorghe Ghica se lăsă prins.

Imediat după ocuparea celor două principate, porniră la Sankt-Petersburg, capitala Imperiului Rus, delegaţii de boieri munteni şi moldoveni, ca să prezinte ţarinei supunerea românilor şi dorinţele lor. Delegaţia boierilor din Muntenia ceru alipirea ţării la Imperiul Rus, însă cu drept de autonomie: ţara să fie guvernată numai de boierii mari, cîte 12 pe rînd, sub guvernator rus, veniturile visteriei să se trimită spre Imperiul Rus. Delegaţia boierilor din Moldova ceruse ca acestă să devină pur şi simplu judeţ (oblasti) a Imperiului Rus. Ruşii însă nu s-au putut bucura de izbîndele lor, căci sub ameninţare de război cu Imperiul Austriac, care nu putea să vadă principatele româneşti ale în componenţa Imperiului Rus, ei fuseseră siliţi să încheie pace cu Turcii, renunţînd la cuceririle făcute.

 

 

 

1778:  Ludovic al XVI-lea al Franţei declară război Marii Britanii, venind in sprijinul razboiului de independenta al americanilor. 

 

 

 

1821: Statele Unite iau  în posesie teritoriul  Florida,  recent cumparat  de la Spania.

 

 

1830: S-a nascut pictorul francez Camille Pissarro;  (d. 1903).

 

 

 

1851: A murit Louis Jacques Mande Daguerre, pictor, decorator francez, inventatorul tehnicii fotografice, daghereotipului; (n. 1787).

 

 

 

 

 

1871: S-a nascut scriitorul francez Marcel Proust;  (d. 1922).

 

 

 

 

 

Dintre cartile sale celebre citam: 1896 Les plaisirs et les jours (Plăcerile și zilele), 1913-1927:  À la recherche du temps perdu (În căutarea timpului pierdut), 1913: Du côté de chez Swann (În partea dinspre Swann), 1918:  À l’ombre des jeunes filles en fleur (La umbra fetelor în floare), 1922:  Sodome et Gomorrhe (Sodoma și Gomora), 1923: La prisonnière (Captiva ).

 

 

1872: La Bucuresti apare gazeta muncitoreasca “Uvrierul”, care continua traditia “Analelor tipografice”.

 

 

 

1890: Wyoming  a devenit  cel de-al 44-lea stat in componenta Statelor Unite.

 

 

1913: In  Death Valley(Valea Mortii)  din  California se  semnaleaza  o temperatura de   134 ° F  (adica +56.7 ° C), cea mai ridicată temperatură înregistrată în Statele Unite ale Americii.

 

 

1921:  Bloody Sunday in Belfast,Irlanda  de Nord : 16 de persoane sunt ucise şi 161 case distruse în timpul  revoltei armate a irlandezilor impotriva stapanirii britanice.

 

 

1925: A fost infiintata agentia rusa de presa TASS. Din 22 ianuarie 1992 aceasta a  luat numele de  ITAR-TASS.

 

 

1925 : In orasul Dayton, Tennessee, din Statele Unite, incepe asa numitul “Proces al maimutelor”  intentat unui tanar profesor,  John T. Scopes,  acuzat de a  fi  predat Teoria evolutionista a lui Charles Darwin in scoala, incalcand  Legea  Butler care interzicea acest lucru.

 

 

 

1927: La Manastirea Neamtului se desfasoara Congresul Conducatorilor Miscarii Studentesti legionare.

 

 

1940: Au loc tratative ungaro-germano-italiene la Munchen, pentru pregatirea Diktatului de la Viena.

 

 

 

1943: Armatele anglo-americane au debarcat in insula Sicilia, deschizand un nou front in cel de-al Doilea Razboi Mondial, operatiunea militara fiind cunoscuta sub numele de ”Husky”.

 

 

 

1946: In Ungaria ocupata de sovietici inflatia atinge  proportiile  extraordinare  de 348, 46 procente intr-o  zi , preturile dublandu-se la fiecare 11 ore.

 

 

 

1951:   S-a nascut autorul  și  interpretul  român de muzică folk, Vasile Șeicaru.

 

 

 

1955: S-nascut interpreta romanca de muzica populara Maria Dragomiroiu.

 

 

 

 

Maria Dragomiroiu

 

 

1980: S-a nascut cantareata americana de muzica usoara, actrita si designer de moda, Jessica Simpson.

 

 

 

 

 Jessica Simpson

 

 

 

 

1955: Prin Hotarârea Consiliului de Ministri (HCM) 903/1955, pe lânga Consiliul de Ministri al Republicii Populare Române  se constituie (înfiinteaza) Comitetul pentru Energia Nucleara, care „va asigura baza materiala pentru cercetarile în domeniul fizicii nucleare si aplicarea lor în domeniile stiintei si tehnicii“.

 

 

 

 

1955: A avut loc primul zbor al avionului  sovietic  TU–104, pionier al aviatiei civile cu reactie.

 

 

 

1962: A fost lansat, de la centrul spatial din Cape Canaveral, primul satelit de telecomunicatii care a facut posibila transmiterea de programe de televiziune peste Oceanul Atlantic.

 

 

 

1970: A fost creata Banca Internationala de Investitii (BII).

 

 

 

 

1985: A fost reintrodusa in SUA vechea denumire  clasica a ”Coca-Cola”, in urma controverselor legate de schimbarea numelui in ”New Coke”.

 

 

 

 

1989: Moare Mel Blanc, barbatul care a interpretat  vocal  multe personaje de desene animate realizate de studioul Warner Bross.

 

 

 

1991: Boris Eltin a devenit primul presedinte rus ales prin vot democratic, in alegerile prezidențiale din Rusia  care au avut loc  pe 12 iunie 1991, Elțsin a câștigat 57% din voturile populare  și a fost învestit în funcție pe 10 iulie.

 

 

 

 

 

Boris Eltin  a murit la varsta de 76 de ai, in ziua de  23 aprilie  2007.

 

 

 

 

1995: Intre 10 si 19 iulie are loc masacrul de la Srebrenita; fortele sarbe ucid peste  7000 de musulmani bosniaci.

 

 

 

Foto: Ipedia

 

 

 

1997: Presedintii SUA si Frantei, Bill Clinton, respectiv Jacques Chirac, au devenit cetateni de onoare ai Bucurestiului printr-o hotarare a Consiliului General al Capitalei.

 

 

 

 

2000: 30 milioane de oameni, din peste 2.000 orașe, au participat la un „Marș al lui Isus”, pentru celebrarea celor 2.000 ani de creștinism.

2000: Președintele Israelului, Ezer Weizman, își anuntă demisia, cu trei ani înainte de încheierea celui de–al doilea sau mandat în fruntea statului.

 

 

 

 

 

La sfârşitul anului 1999, ziarele au publicat acuzaţii potrivit  cărora  Weizman ar fi  acceptat sume mari de bani de la oameni de afaceri înainte de a deveni preşedinte, fara sa declare acest lucru organelor competente.A fost fortat sa demisioneze in urma  presiunii opiniei publice. Demisia lui Weizman a intrat în vigoare la 13 iulie 2000.

 

 

 

2003: Premiera in tehnologia culturii de organe: medici chinezi anunta ca au reusit sa dezvolte inima unui embrion uman, plantata in vitro.

 

 

 

 

2006: A murit asasinat de Serviciile Speciale rusesti, liderul patriotilor rasculati ceceni, comandantul  Samil Basaev;  (n. 1965).

 

 

 

Samil Basaev

 

 

 

2008 : Fostul ministru de interne al Republicii Macedonia, Ljube Boškoski  a fost achitat de Tribunalul International O.N.U.  de acuzatiile  de crime de razboi. 

 

 

 

 

2011: Tabloidul britanic  News of the World  isi publica ultima editie dupa o existenta de  174  de ani ,ca urmare a implicarii sale  in scandalul telefoanelor ascultate. 

 

 

 

 

 

CALENDAR CRESTIN ORTODOX

 

 

Sfintii 45 de Mucenici din Nicopolea Armeniei

 

 

 

 

 

 

 

Sfintii 45 de Mucenici  din cetatea Nicopolea Armeniei au patimit in vremea imparatului Liciniu (308-324). Dintre acesti sfinti mucenici amintim pe Leontie, Mavrichie, Daniil si Antonie. Acesti mucenici marturisind credinta in Hristos, au fost osanditi la moarte.

Le-au fost taiate mainile si picioarele, iar trupurile mutilate au fost aruncate in foc. Unii au murit in momentul in care li s-au taiat mainile si picioarele, insa altii au fost aruncati de vii in foc.

Sfintii au fost mistuiti de foc, iar oasele lor au fost aruncate in raul Lices. Ele au fost luate din acest rau de cativa credinciosi si puse la loc de cinste. Dupa moartea lui Liciniu, s-a zidit o biserica in cinstea lor, iar oasele lor cele sfinte au fost asezate aici si s-au prefacut in izvor de tamaduiri.

Tot astazi, facem pomenirea:

– Sfintilor Mucenici Vianor si Siluan;
– Sfantului Mucenic Apolonie din Sardia;
– Sfintilor zece mii de Parinti din pustiile Egiptului;
– Sfantului Ioan, cuvantatorul de Dumnezeu.

 

 

 

 

VIDEO: ASTAZI IN ISTORIE – TODAY IN HISTORY

http://www.youtube.com/watch?v=RaksgrqGQpE

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse) :

 

1. Zamfir C. Arbure, Basarabia în secolul XIX, Bucureşti 1898

2. Crestin Ortodox;

3. e.mm.ro;

4. Istoria md.;

5. Lessignets.com;

6. Petre P. Panaitescu, Istoria românilor, Bucureşti 1990

7. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

8. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric

9. Rador.ro

Gândul zilei

 

 

 

” Îi invidiez pe nepoţii şi strănepoţii noştri cărora le va fi dat să vadă Rusia în 1940, stând în fruntea lumii civilizate, devenind un model al dezvoltării ştiinţei şi artei şi primind prinosul plin de respect din partea întregii omeniri civilizate.”

 

 

 

 

– Vissarion Belinski –

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Vissarion Grigorievici Belinski  (n. 11 iunie 1811 – d.7 iunie 1848) a fost un filosof si critic literar rus,  fondator al programului estetic al  realismului in cultura rusa („Școala naturală”).

Spre sfarsitul vietii se considera socialist si s-a apropiat  de revista  Contemporanul (Sovremmenik) si de ideile poetului si marelui critic  Nikolai Nekrasov.