Pagini de istorie basarabeana. Pan Halipa despre anexarea Basarabiei la Imperiul Rus

 

 

 

Pantelimon Halipa: Anexarea Moldovei dintre Prut și Nistru de către Imperiul Rus (partea I)

 

«Toata lumea, si cu atat mai mult rusii, care ocupau Moldova inca din 1806 si pana 1812 cu armatele lor, stiau foarte bine ca teritoriul dintre Prut si Nistru avea denumirea de Moldova de pe stanga Prutului, si impreuna cu teritoriul din dreapta Prutului forma Principatul Moldova.

Conform Tratatului de la Tilsit din 1807 incheiat intre Napoleon I si tarul Rusiei, Alexandru I, Rusia se obliga sa evacueze si sa retraga trupele din Valahia si Moldova.

Adica, armatele rusesti urmau sa se retraga peste Nistru in tara lor.

(D)ar ceva mai spre toamna anului 1807, la o a doua conferinta ce a avut loc la Paris, diplomatul rus Tolstoi a ridicat din nou problema retragerii trupelor rusesti peste Nistru, si cu aceasta ocazie diplomatul Rusiei a afirmat ca Rusia va respecta obligatia de a retrage trupele sale din Moldova si Valahia, dara a cerut sa ramana rusilor macar Basarabia, despre care nu se vorbea nimica in tratatul de la Tilsit, stiind precis ca aceasta fasie de teren din sudul Moldovei avea o denumire locala “Bugeacul” sau Basarabia – in amintirea voievodului Basarab – si ca Moldova nu era acea fasie de teren cu denumirea de “Basarabia”.

Diplomatia rusa, cu o vadita rea credinta, a indus in eroare conferinta de la Paris, precum ca Basarabia, acea fasie de teren intre Chilia, Cetatea Alba si Dunare nu face parte din Moldova si rusii s-au straduit sa convinga conferinta ca acea fasie se extinde de la Dunare inspre nord pe raurile Prut si Nistru si se margineste la nord cu hotarul imperiului Austro-Ungar.

In felul acesta Rusia a obtinut aprobarea forului de la Paris de a nu evacua teritoriul zis Basarabia de pe stanga Prutului.

Academicianul rus L. S. Berg, in cartea sa “Basarabia”, la p. 2, califica afacerea asta ca un succes diplomatic rusesc. Astfel incat, conform tratatului de la Tilsit si de la Paris din 1807, Rusia a evacuat Valahia si Moldova de pe dreapta Prutului, iar Moldova de pe stanga Prutului, botezata de ea cu un nume fals “Basarabia” si care nu-i apartinea, a ramas sub jugul tarismului rusesc.

Si bietul popor moldovenesc din aceasta parte a Moldovei a continuat sa sufere mai departe. El suferea moraliceste suportand tot felul de umilinte; el suferea si materialiceste, fiindca trebuia sa aprovizioneze armatele rusesti cu tot necesarul. Suferea cu totii, dar taceau fiindca rusii spuneau ca vin la noi in numele crestinismului, iar românii ii credeau si sperau ca rusii in adevar vin la noi cu gand curat, pentru a-i feri de paganismul tucesc.

Dar mai ales credeau românii ca miloasa, pravoslavnica Rusie ii va izbavi de fanarioti, care prin mijloace murdare si intrigi, ce adesea duceau la crime, ajungeau la carma tarii, pe care o storceau de averi, imbogatindu-se si rasplatind din belsug vizirii turci, care ii favorizau si ii mentineau in diferite posturi inalte, unde jefuiau avutul poporului.

Adeseori acesti fanarioti reuseau sa induplece chiar pe sultanii turci ca sa le incredinteze posturi de domnitori in Tarile Românesti. Instalandu-se pe teritoriul românesc, acesti fanarioti, ca niste lipitori, sugeau toata vlaga poporului român.

 

 

 

 

 

Indata dupa anexarea teritoriului dintre Prut si Nistru la imperiul rusesc, populatia, in massa, fugea in Moldova de pe dreapta Prutului, la pagansimul otoman.

Pentru a opri aceasta fuga Alexandru I a recunoscut dreptul taranilor de a ramane liberi si mai departe, adica sa nu fie robi, sa nu fie iobagi, cum erau taranii din Rusia, adica sa nu fie «crepostnoi».

De asemenea li s-au recunoscut si boierilor toate drepturile si privilegiile avute inainte.

Dar fuga taranilor si a boierilor in Moldova aflata sub suzeranitate turceasca nu s-a oprit, si, atunci, tarul Alexandru I, vrand sa indulceasca intrucatva viata din aceasta parte a Moldovei, a scutit pe timp de cativa ani pe moldoveni de plata impozitelor si de serviciul militar. In 1818 acorda o autonomie locala.

Se constituie un sfat superior local in care majoritatea consilierilor o are elementul moldovenesc local, dar din sfatul superior facea parte vice-regele, guvernatorul, vice-guvernatorul si inca doi consilieri numiti de Petersburg.

In acest sfat superior se discutau si se luau hotararile in limba româneasca si ruseasca. Toata administratia civila era in mainile moldovenilor.

Ispravnicii de judet (un fel de prefect), care erau nu numai administratori, dar si judecatori, la inceput se alegeau de moldoveni.

Astfel ca toate organele cunducatoare ale administratiei acestei provincii subjugate sub rusi in acea perioada, erau recrutate din partea boiereasca, care in totalitatea ei era româneasca si care nu cunoastea limba rusa.

Primul guvernator al provinciei a fost Scarlat Sturza, un batran de optzeci de ani, bolnavicios, slab si fara putere de munca.

Deci, in conducerea superioara se alegeau români, cu totii vorbeau numai româneste si ceva limba greaca.

Mai tarziu, fiii nobililor au inceput sa vorbeasca limba franceza sau germana; e de notat ca limba ocupantilor rusi nu o cunostea nimeni. Dar aceasta stare de lucruri n-a durat mult.

Incetul cu incetul situatia se schimba, in locul guvernatorilor români se numesc guvernatori generali rusi, care nu cunosteau limba româneasca, nu cunosteau legile si nici obiceiurile locale.

Incepand cu primii guvernatori rusi, se lanseaza o campanie de ponegrire, de critici si de denunturi la adresa moldovenilor.

Generalii guvernatori Harting, Bahmetev, Inzov si mai ales vice-guvernatorul Vieghel si altii sunt furiosi ca, incepand cu elementele din conducerea suprema a acestei provincii dintre Prut si Nistru, toti vorbesc numai româneste si pentru acest motiv moldovenii sunt reclamati si considertai inculti.

Abuzurile guvernatorilor rusi si supusilor lor se inmultesc, iar moldovenii sunt nevoiti, la randul lor, sa reclame si ei, fac cereri aparandu-si drepturile si demnitatea.

Guvernul de la Petersburg ordona anchete, iar la toate anchetele anchetatorii se ingrozesc de cele constatate: peste tot abuzuri si talharii. Cu toate instructiunile Petersburgului referitoare la modul cum sa se ancheteze, anchetatorii sunt nevoiti sa raporteze adevarul ca toata vina pentru proasta administrare cade asupra guvernatorilor rusi si ca moldovenii nu aveau nici o vina.

Asa, in vara anului 1815, soseste la Chisinau anchetatorul Svinin. La fata locului, el ia cunostinta cum se administra provincia in trecut, inainte de a fi anexata la Rusia, apoi Svinin se deplaseaza la Iasi, pentru a se convinge de cele spuse la Chisinau si de buna administratie din Moldova. Aici, la Iasi, Svinin discuta problema cu domnitorul si cu mitropolitul Moldovei.

Cu toate instructiunile date lui Svinin la Petersburg, el constatata ca toata vina pentru proasta administratie a Basarabiei cade asupra generalului rus Harting, si nu asupra boierilor moldoveni, scrie el:
«Greselile in administratia Basarabiei se explica nu prin vina boierilor moldoveni, ci prin vina guvernatorilor rusi.»

Dar mai mult decat o serie de abuzuri, pe anchetatorul Svinin il impresioneaza faptul ca din Basarabia populatia moldoveneasca fuge peste Prut si trece in Moldova cu miile.

In rapoartele lui Svinin, direct catre tarul Alexandru I, se noteaza ca intr-un an din judetul de hotar Tighina au fugit 900 de familii, din judetul Codrilor au fugit 290 de familii, iar din judetul Hotin au fugit 3.359 de familii de romani. Nu mai putin e ingrijorat de aceasta emigratiune si generalul Kiselev care, facand o inspectie a granitei sud-vestice, este tulburat de cele constatate si inainteaza tarului urmatorul raport:

«Asi dori ca Majestatea Voastra sa binevoiasca a da ordin ca sa se constate cati locuitori au fost in 1812 cand s-a incheiat pacea, cati bulgari dupa aceasta au venit la noi si cati din ei au fugit spre apus, preferand jugul turcesc, fiind foarte grea pentru ei administratia noastra».

Suferintele taranilor de prin judete erau insuportabile, dar ei, de frica sa nu fie si mai rau jefuiti de ispravnici, se temeau sa-i divulge. Cu toata tacerea taranilor aceste jafuri erau cunoscute la Petersburg, in urma raportului facut de generalul Kiselev, direct tarului Alexandru I, raport in care scrie textual:
«Acolo, in Basarabia, totul se vinde, totul are pret, ispravnicii sunt nevoiti sa jefuiasca, fiindca ei singuri platesc pentru un post ce il ocupa de la 20.000 la 30.000 ruble.»

In urma acestor jafuri constatate, generalul guvernator Harting este dat afara in 1816 sub pretextul ca e bolnav.»

 

Pagini de istorie basarabeana.Pan Halipa despre anexarea Basarabiei la Imperiul Rus (partea a II-a)

 

 

 

 

 

 

«De jafurile si asupririle la care erau expusi românii nostri din Moldova dintre Prut si Nistru, erau impresionati nu numai calatorii straini, ci si rusii si chiar insusi imparatul Alexandru I.

Asa dupa patru ani de guvernare a generalului Harting, imparatul in rescriptul sau catre mitropolitul Gavril, cu ocazia numirii noului conducator al Basarabiei, cu titlul de vice-rege, generalul Bahmetev, scria urmatoarele:

«Sunt profund nemultumit ca in unele parti, au ajuns la apogeu, din care cauza oamenii nevinovati isi lasa casutele si tot avutul lor si fug de la noi, cautand adapost peste hotar.»
Rescriptul are data de 1 aprilie 1816, tiparit in lucrarea lui Stadnitchi, pag. 289 si in lucrarea lui Leon Casso «Rusia la Dunare», pag. 213.

Iar lui Bahmetev, vice-regele provinciei, imparatul ii scria:
«Odata cu schimbarea primului guvernator, lucru ce devenise necesar in anul 1813, in ocarmuirea acestei provincii au aparut toate viciile: pe de o parte ea a fost lasata pe mana oamenilor nepriceputi, iar pe de alta parte pe seama functionarilor incorecti si interesati.»

Un alt anchetator rus, Storjenco, scria:
«Nu se vede ca populatia Basarabiei ar fi progresat, dimpotriva cand in anul 1806 au venit armatele rusesti, starea populatiei era infloritoare, guvernatorii nu fac nimic decat abuzuri.» Citat din lucrarile comisiei arhivelor statului, Chisinau, vol. II, pag. 170.

In mainile guvernatorilor si ispravnicilor (prefecti) rusi, Moldova dintre Prut si Nistru devenise un camp de exploatare si afaceri personale. Toti acei ce o vizitau erau uimiti de cele constatate. Populatia era exploatata si saracita.

Deci, rusii recunosc, ca, in loc de fericirea care se promitea românilor prin propaganda ruseasca, ei au adus populatia la cea mai groaznica saracie.

Dar practic nu se lua nici o masura de indreptare a lucrurilor. La mici intervale de timp se schimbau guvernatorii si ispravnicii si se numeau mereu altii tot mai saraci si mai lacomi.

Desi in aparenta imparatul Alexandru I isi manifesta dorinta ca Moldova dintre Prut si Nistru sa fie guvernata in mod cinstit, ca regimul sa fie cat se poate de suportabil si ca populatia sa se simta bine, aceasta nu era o dragoste deosebita ce ar fi avut-o fata de populatia noastra, ci pentru a demonstra fata de alte popoare, dupa cum se exprima chiar el, ca sub domnia tarista lumea traieste fericita si aceasta se facea cu scopul ca sa atraga si alte popoare la imperiul tarist. E vorba de popoarele slave.

Imparatul Alexandru I a dat amiralului Ciceagov o plangere a locuitorilor din Moldova impotriva armatelor lui Kutuzov, spunand:
«Nu mai pot sa permit mai departe asemenea grozavii».

Deci, cine isi poate imagina ce suferinte si nenorociri venisera pe capul bietului popor românesc, daca insusi tarul care patrona toata aceasta barbarie, se ingrozeste. Dar generalii rusi nu se sinchisesc si nu se ingrozesc cand sumedeniile de care incarcate cu alimente si furaje pentru armate erau trase de circa 30.000 de barbati si femei, flamanzi si desculti. La protestul românilor de a se pune capat acestor barbarii nemaipomenite in istoria omenirii, generalii rusi spuneau cu sange rece ca pe ei nu-i intereseaza cine este inhamat la car, animale sau oameni, ci totul e ca aceste care sa fie transportate. (Karl Marx si Leon Casso «Rusia la Dunare», pag. 126-127, dupa o scrisoare a lui Ciceagov).

Amiralul Ciceagov , calatorind prin Moldova in primavara anului 1812, se mira de numarul mare de case parasite si sate distruse de armatele rusesti.

Cu toata dorinta tarului exprimata prin rescriptele sale, treburile administrative mergeau din ce in ce tot mai rau.

Guvernatorii si ispravnicii judeteni (prefectii) ce de acum se numeau de catre guvernatorii rusi, administrau provincia noastra dupa bunul lor plac.

In urma neregulilor constatate de anchetatorul Svinin, guvernatorul Harting e dat afara sub pretextul ca e bolnav, iar in locul lui este numit cu imputernicirea de vice-rege generalul Bahmetev, avand ca ajutor de guvernator pe grecul Catacazi, ruda cu Ipsilanti, de origine greaca.

Dar nici guvernarea lui Bahmetev n-a dat roade. Aceasta guvernare a fost si mai proasta decat a lui Harting. In cele din urma el este invinuit de contrabanda.

Afacerile din jurul vice-regelui Bahmetev sunt initiate de sotia sa si sunt implicati tot felul de greci, polonezi, armeni, evrei etc. Bahmetev este dat pe mana justitie, insa judecata nu-l condamna si, in anul 1820, el este scos din serviciu pe caz de boala.

Dupa Bahmetev este numit guvernatorul Inzov, slab si nepriceput in treburile administratiei. Prezenta lui in acest post a fost inutila, toata activitatea lui s-a rezumat la sadirea pomilor pe marginea drumurilor.

Guvernul din Petersburg, nemultumit de modul cum este administrata aceasta provincie, recurge la un alt demnitar al timpului, contele Vorontov, guvernatorul Rusiei de sud, cu sediul la Odessa, caruia i se incredinteaza suprema supraveghere a administratiei acestei provincii. Contele Vorontov a indeplinit aceasta functie din anul 1823 pana in anul 1844.

Pentru a se informa despre cele ce se petrec in provincia care ii era incredintata pentru buna administrare, ordona si el sa i se raporteze tot ce se petrece acolo si, in curand, i se aduc la cunostinta realitatile.

Asa, de exemplu, o personalitate inalta, cu numele Longhinov, in scrisoarea sa din 4 august 1824, care se pastreaza in arhiva contelui Vorontov, scrie din Chisinau: «Situatia economica a Basarabiei era mult mai buna sub conducerea moldovenilor decat sub conducerea ruseasca in timp de 15 ani.

Aici, in regiunea Basarabiei, unde inca e barbarism, oamenii fara vina sunt bagati in inchisori, batuti, jefuiti si arsi».
(Nota: Lucrarea lui Leon Casso «Rusia la Dunare», pagina nr. 222).

In 1829 Mihailovici Danilevschi, in «Russcaia starina», vol. 79, pag. 182, scria:
«Acum 11 ani am fost in Basarabia, dar de atunci n-am mai gasit nici o schimbare.»
(Nota: L. Casso «Rusia la Dunare», pag. nr. 221)

In ziua de 11 iulie 1833, generalul Kiselev scria lui Vorontov:
«Imi zugraviti un tablou trist in Basarabia; moldovenii se grabesc sa-si vanda mosiile, pe cand in Bucovina proprietarii platesc 30% impozite, dar lauda ordinea si cinstea organizatiei Austriei.

V-au ajutat rau guvernatorii care s-au schimbat la Chisinau si functironarii lor, care sunt drojdia Rusiei si a Moldovei».

(Nota: L. Casso «Russia la Dunare», pag. nr. 224 si arhiva contelui Vorontov, vo. 38, pag. 209.).

Chiar si imaparatul rus vorbeste despre functionarii rusi necorespunzatori si nedoriti, culesi dupa nevoile timpului in mare graba.

Desi taranii si nobilii moldoveni la inceput erau rezervati fata de Rusia, curand s-au convins ca rusii sunt pusi pe jaf.

Statul rus a luat hotararea ferma de a incredinta administrarea acestei provincii functionarilor rusi. Fata de aceasta masura moldovenii intervin prin cereri catre Imparat, se plang contra guvernatorilor si functionarilor rusi si impotriva masurilor de inlocuire a functionarilor romani din adminstratia provinciei.

Ei se plang ca obiceiurile si legile provinciei sunt inlocuite treptat.

(Nota: Eparhia din Chisinau, 1902, pag. 366-369, si L. Casso «Rusia la Dunare», pag. 209).»

 

Pantelimon Halipa, Anatolie Moraru, Testament pentru urmasi, Chisinau, ed. Hyperion, 1991.

 

 

Sursa: Blogul Basarabia dupa independenta md.

Publicitate

CEL CE ARE DOUA TARI, NU ARE NICI UNA …

 

 

O ISTORIE A ZILEI DE 24 IUNIE. VIDEO

 

 

 

 

24 iunie, istoricul zilei

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 109: Împăratul roman Traian inaugurează  Aqua Traiana, un apeduct prin care  apa din Lacul Bracciano aflat la 40 km nord-vest, era adusa la Roma.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

238: A murit imparatul roman Maximinus Thrax; (n. 173).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Maximinus Thrax, cunoscut si  sub numele de Maximin I, a fost impărat roman din anul  235, pana  in anul  mortii sale – 238 . Potrivit  Historia Augusta, Maximinus s-a născut în Tracia sau Moesia.

Jordanes în lucrarea sa Getica relateaza ca  a fost deosebit de iubit de  geţi (daci) si ca  în plus, ca  el ar fi fost  unul din ei “A murit la Aquileia  în timp ce încerca să inabuse  o revoltă senatorială.

 

 

 

 

 

 

474: Iulius Nepos il forteaza pe uzurpatorul Glicerius sa abdice de pe tron si se proclama imparat al Imperiului Roman de Apus.

 

 

 

 

 

 

 

 

Iulius Nepos (430 480) era fiul împăratului bizantin Leon I  si a fost împărat roman între anii  474-475 .

La început a domnit peste tot Imperiul Roman , dar a fost deposedat de tron  și a rămas doar la conducerea Dalmatiei.

Unii istorici il considera pe Nepos ultimul imparat al Imperiului Roman de Apus, in timp ce altii considera sfarsitul acestui imperiu in anul 476, odata cu detronarea imparatului Romulus Augustulus de către Odoacru,  căpetenia herulilor (un neam germanic din uniunea de triburi a gotilor).

 

 

 

 

 

 

 

637: Are loc bătălia de la Moira  dîntre armata  regelui  Irlandei, Domnall al II-lea  şi  cea a regelui  Congal  al Ulsterului sustinut de  aliatul sau  Domnall Brecc al  Dalriadei .

Este considerata cea mai mare batalie din  istoria Irlandei .

Bătălia s-a purtat in apropierea satului de Moira si a dus la moartea lui  Congal şi retragerea  lui Domnall Brecc.

 

 

 

 

 

 

 972: Se desfasoara Bătălia de la Cedynia.

Este cea mai veche bătălie menționata în documentele referitoare la istoria Poloniei si este consemnata in Cronicile lui  Gallus Anonymus in „Gesta principum Polonorum” și in „Chronicon Merseburg” a  lui Thietmar.

Polonezii, condusi de Mieszko I și fratele său Czcibor, au zdrobit armata lui  Odo I,  (cca. 930 -13 martie 993), margraful Marcii saxone de Est a Sfântului Imperiu Romano – German (din 965 până la moartea sa).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Mieszko I (n.940 – d.25 mai 992), domn al polonezilor din cca. 960 până la moartea sa, membru al dinastiei Piast si tatăl lui Bolesław I Viteazul (primul rege încoronat al Poloniei).

Această victorie a permis Poloniei să-si  asigure granița de vest.

După al doilea război mondial, un monument de comemorare a bătăliei a fost ridicat în orasul.

Cedynia.Bătălia de la Cedynia este comemorata si la în Mormântul Ostașului Necunoscut,  din Varșovia, prin inscripția „Cedynia 24 VI 972„.

 

 

 

 

 

 

1128: Are loc Bătălia de la São Mamede, in apropiere de de Guimarães, intre o armata condusa de Alfonso I si cea condusa de mama sa Tereza de León și iubitul ei Fernando Pérez de Traba.

După această bătălie, viitorul rege  Alfonso I isi ia titlul de „Print de  Portugalia”, primul pas spre  independența  oficiala a tarii, care va fi  implinita în 1139, după bătălia de la Ourique.

 

 

 

 

 

 

 

  Afonso I al Portugaliei, cunoscut  ca Afonso Henriques si O Conquistador (Cuceritorul), (n. Viseu, 1109 conform  tradiției 25 iulie –. d.Coimbra, 1185, 6 decembrie), a fost  primul rege al Portugaliei, dupa declararea Independenței fata de regatul Leonului.

 

 1314: Batalia de la Bannockburn se incheie cu o victorie decisiva a fortelor scotiene conduse de Robert the Bruce impotriva celor engleze.

Regele  Eduard al II-lea al Angliei avea o armata de  circa 20.000-25.000 de soldați, de două ori mai mare decat cea a lui Robert Bruce si a  fost cu greu salvat în iureșul bătăliei de către câțiva cavaleri credincioși, fiind dus la castelul Dunbar și de aici, cu o corabie, la Londra.

În urma lui au rămas pe câmpul de luptă aproape zece mii de morți, mai puțin de o mie fiind scoțieni, restul englezi.

Anglia a recunoscut independenta Scotiei in 1328, prin Tratatul de la Edinbourgh – Northampton.

 

 

 

 

 

 

1340: Bătălia de la Sluys.  A fost o importantă bătălie navală a Războiului de 100 de ani, care a asigurat Angliei și aliaților săi supremația  navală asupra Franței și controlul asupra Canalului Mânecii.

 

Pierderile francezilor au fost aproximativ 16 – 20.000 de oameni, fiind ucis în luptă însăși comandantul francez Quiéret. 

Ca urmare a bătăliei englezii și-au asigurat superioritatea pe mare si  în același timp, i-au privat pe francezi de posibilitatea de a debarca în Anglia.

Cu privire la această bătălie britanicii glumeau  spunand ca  „Dacă Dumnezeu le–ar fi dat peștilor posibilitatea de a vorbi, ei ar fi vorbit în franceză, fiindcă au mâncat o mulțime de francezi”.

 

 

 

 

 

1398: A murit  impăratul Hongwu, fondatorul dinastiei Ming din China; (n. 1328). A domnit intre anii 1368-1398. 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Zhu sa autoproclamat împărat al Chinei, în 1368., iar capitala a rămas în Nanjing. Epoca lui a fost  numita „Hongwu”.

Sub conducerea împăratului Hongwu, birocrații mongoli care au dominat administratia tarii  în timpul  dinastiei Yuan a fost înlocuiti cu  chinezi de etnie  Han.

Traditiile mongole, inclusiv articolele de îmbrăcăminte și numele, au   boicotate.

Au fost inregistrate  de asemenea, atacuri asupra palatelor si cladirilor administrative, folosite anterior de către conducătorii Yuan.

 

 

 

 

 

1400: S-a născut Johann Gutenberg, inventatorul tiparului cu litere mobile din metal; (m. 3 februarie 1468).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1441: A fost fondat  in Anglia  celebra scoala publica pentru baieti, Colegiul Eton.

 

 

 

 

 

1497: John Cabot declara actualul teritoriu al Canadei  de Est,  proprietate a Angliei.

 

 

 

 

 

John Cabot

 

 

Marinarul venetian  Giovanni Caboto  (sau John  Cabot),  descoperă Canada.

La cinci ani după călătoria triumfătoare a lui Cristofor Columb, el l-a convins pe regele Angliei sa-i  finanteze o expediţie maritimă. Nava sa de 50 de tone, Matthew, avand un echipaj de 18 marinari printre care si fiul sau Sebastian, pleaca din portul englez Bristol pe 2 mai, traversează Oceanul Atlantic si  descoperă insulele Cape Breton şi Terra Nova, de la gura de varsare a raului St Lawrence din Canada de azi. 

 Cabot și membrii expediției au fost primii europeni care au pășit în America de Nord, după călătoriile desfășurate cu jumătate de mileniu în urmă de  vikingii lui Leif Ericson (circa 1003).

 

 

 

 

 

1509:  Henric al  VIII-lea  şi Catherine de Aragon sunt încoronati rege şi regină a Angliei.

 

 

 

 

 

 

1519: A murit  Lucrezia Borgia , ducesa de Ferrara .

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Acest  tablou de la Galeria Națională Victoria, intitulat „Portretul unei tinere”, pictat de Dosso Dossi , a fost identificat în noiembrie 2008, ca fiind un  portret al Lucreției  Borgia.

Lucreția Borgia (n. 18 aprilie 1480 ), a fost fiica lui Rodrigo Borgia, un potentat din Valencia renascentistă, care a devenit mai târziu Papa Alexandru al VI-lea și a Vannozzei dei Cattanei.

I-a avut ca frați pe Cesare Borgia, Giovanni Borgia și Gioffre Borgia.  Familia Lucreției a servit ulterior drept model lui Niccolò Machiavelli, care a descris acțiunile politice dure și corupția sexuală despre care se crede că erau caracteristice papalității renascentiste.

Lucreția a fost descrisă ca o femeie fatală, rol în care a apărut în numeroase lucrări de artă, romane și filme. 

 

 

 

 

 

 

1571: Spaniolul  Miguel Lopez de Legazpi  fondeaza orasul  Manila, actuala capitala a Republicii  Filippine.

 

 

 

 

 

1610: Preotul Jessé Fléché il boteaza pe  Membertou,  primul autohton din America de Nord crestinat  impreuna cu  21 de membri ai familiei  sale.

 

 

 

 

 

 

 

 

Membertou a fost ”sagamo” (Seful) unui trib de indieni Micmac care traia in apropierea actualului  Port-Royal, in Noua Scotie. 

A luat numele de « Henri », in onoarea regelui Frantei,  Henric al  IV-lea.

 

 

 

 

 

1622: Batalia pentru Macao : Portughezii, desi aflati in inferioritate numerica si fara fortificatii adecvate, au  reuşit să-i  respingă  pe olandezii care inccercau sa preia controlul acestei colonii aflate pe coasta de sud-est a Chinei.

 

 

 

 

 

 

1711: Petru I, tarul Rusiei, impreuna cu imparateasa si intreaga curte soseste la Iasi, unde se intalneste cu domnul Moldovei, Dimitrie Cantemir.

 

 

 

 

 

 

Petru I al Rusiei

 

 

 

Intai intrase  in Moldova  pe la Tutora un corp de oaste rusesc condus de generalul Seremetev, cu 4000 de soldati.

La 13 aprilie 1711, Dumitrascu Voda ( Dimitrie Cantemir), semnase   cu tarul Petru al Rusiei un tratat formal, in care se prevedea si ajutorul militar pe care-l ofera Rusia, precum si contributia Moldovei cu oaste si hrana.

Efectiv, tarul Petru si Dimitrie Cantemir au stat  in Iasi 10 zile zile, dupa care au plecat in zona luptelor pe Prut..

Ion Neculce, care era la acea vreme hatman (comandantul oastei moldovene), a descris in amanunt ospetele stropite din plin cu vin de Cotnari si sampanie frantuzeasca, tarul fiind cunoscut ca un mare iubitor de bauturi.

De altfel, oastea rusa si moldoveneasca era deja la Tutora si se pregateau de lupta, facand lucrari de fortificatii ..” atunce sau facut trei obuze” spune Neculce, ”in gura Jijiei” langa Stanilesti.

In aceste “obuze”, de fapt niste redute pentru artilerie si infanterie era concentrata oastea.

 

 

 

 

 

Dimitrie Cantemir

 

 

 

In  luptele cu turcii, oastea moldo- rusa a fost   nevoita sa ceara  pace, iar in urma  Pacii de la Vadul Huşilor (12/23 iulie 1711), i se permitea ţarului rus să se retragă din Moldova, cu toată oastea şi cu armamentul.  

Dimitrie Cantemir renunta la domnie si a fost lăsat să plece în Rusia, unde a trăit până la sfârşitul vieţii.

Pe 16 iulie Tarul Petru si Dimitrie Cantemir cu intreaga curte, incusiv Ion Neculce, parasesc zona si pleaca pe Prut in sus, inspre Polonia si Rusia.

 

 

 

 

 

 

1793 : A fost adoptată prima Constituţie republicană a Franţei.

 

 

 

 

 

 

 1812:  Avangarda trupelor franceze ale lui Napoleon Bonaparte atacă Imperiul Rus, forțând râul Niemen.

La campanie au participat peste 600.000 de soldati  si se va transforma intr-un dezastru pentru armata franceza, odata cu venirea iernii.

La  30 decembrie armata lui Napoleon, redusa la 50 000 de oameni  se va retrage  trecand in sens invers raul  Niemen, (azi Kaunas, Lituania).

 

 

 

 

 

 

Napoleon Bonaparte (n.1769-d.1821), împărat francez 1804-1815

 

 

 

 

La   momentul invaziei  întreaga Europă era la picioarele lui Napoleon I și singura putere continentală care îi stătea în cale era Rusia.

Chiar dacă armatele țarului Alexandru I, opun rezistență, numeroasa armată napoleoniană avansează rapid ocupînd localitate după localitate, pînă și Moscova (14 septembrie 1812).

Totuși armata rusă, retrasă anteror din luptă, sub conducerea generalului Kutuzov atacă puternic armata franceză pe 18 octombrie 1812.

Lipsa proviziilor și venirea iernii îl impun pe Napoleon să se retragă pentru iarnă la Smolensk, dar nu ajunge acolo drumul fiind-ui blocat. Practic toată cavaleria franceză piere de foame din lipsa furajelor, fapt care l-a făcut pe Napoleon să abandoneze și artileria.

Condițiile vitrige ale Rusiei au învins cea mai mare armată a Europei și au silit-o să se retragă. Eșecul Campaniei din Rusia a constituit începutul sfărșitului lui Napoleon.

Napoleon Bonaparte (în franceză: Napoléon Bonaparte; n. 15 august 1769, Ajaccio, Corsica – d. 5 mai 1821, în insula Sfânta Elena), cunoscut mai târziu ca Napoleon I şi iniţial ca Napoleone di Buonaparte, a fost un lider politic şi militar al Franţei, ale cărui acţiuni au influenţat puternic politica europeană de la începutul secolului al XIX-lea.

 

 

 

 

 

 

1818: S-a născut  Ion Ionescu de la Brad, agronom și economist, întemeietorul școlii românești de agronomie, membru al Academiei Române; a organizat primul serviciu de statistică din Moldova; (d. 1891).

 

 

 

 

 

 
1821: Se desfasoara batalia de la  Carabobo, intre trupele coloniale spaniole si rebvolutionarii condusi de  Sinom Bolivar .

 

 

 

 

 

 

 

 

In urma victoriei  rasculatilor, Venezuela obtine independenta fata de Spania.

 

 

 

 

 

 

1859: Se desfasoara in  nordul Italiei  bătălia de la Solferino (Bătălia celor trei suverani): Sardinia şi Franţa înfrâng Austria.

 

 

 

 

 

 

 

 

1880: In  Québec  s-a intonat pentru prima oară la Congresul National al  Canadienilor Francezi, cântecul “O Canada”, care  vea sa devina  ulterior imnul național al Canadei.

 

 

 

VIDEO:

https://www.youtube.com/watch?v=WQlYZDxH5I8

 

 

 

1886:  S-a nascut inginerul si omul politic roman Ion Gigurtu; (d. 1959).

A fost  pentru 40 de zile prim-ministru al României în anul 1940. Gigurtu a fost și un om de afaceri, director general al societății „Mica”, specializată în extragerea de aur și alte metale prețioase.

Guvernul lui Ion Gigurtu a demisionat pe 4 septembrie 1940, în urma marilor proteste împotriva rezultatelor arbitrajului lui Hitler de la Viena, prin care România a cedat 2/5 din Transilvania în favoarea Ungariei.

Mareșalul Antonescu l-a pus pe Ion Gigurtu sub stare de arest pentru cedările teritoriale în favoarea Ungariei, din Transilvania.

 

 

 

 

Gigurtu a fost arestat, împreună cu soția sa de autoritatile comuniste la 5 mai 1950, a fost judecat și condamnat la 15 ani de închisoare, fiind in principal de  represiunea asupra Partidului Comunist.

A fost deținut în penitenciarele Ministerului Afacerilor Interne, la Malmaison, precum și la Sighet. Soția sa a fost de asemenea  întemnițată.

 

 

 

 

 

1901: La Paris, a avut loc prima expoziţie de pictură a lui Pablo Picasso.

 

 

 

 

 

 

 

 

1910: Japonia imperiala invadeaza Coreea.

 

 

 

 

 

1918: A fost inaugurată prima cursă poştală, pe calea aerului, între Montreal şi Toronto.

 

 

 

 

 

1926: In Romania este inaugurata  prima  linie aeriana  naționala civila, pe ruta București-Galați.

 

 

 

 

 

 

1927: In Romania a  luat naştere Legiunea Arhanghelului Mihail din initiativa lui Corneliu Zelea Codreanu, a lui Ion I. Mota, Ilie Garneata, Corneliu Georgescu si Radu Mironovici. Ulterior, Legiunea a stat la baza formarii organizatiei de extrema dreapta Garda de Fier. 

 

 

 

 

 

 

1941 : Se rup relaţiile  dintre România şi U.R.S.S. Ministrul Romaniei la Moscova, Grigore Gafencu, a fost covocat la comisarul poporului pentru Afacerile Externe, Veaceslav Molotov. Constatandu-se  existenta  starii de razboi intre Romania si URSS, relatiile diplomatice dintre cele dou tari au fost rupte.

 

 

 

 

 

1941: 2.000 prizonieri polonezi evacuați din închisoarea Wilejka de trupele  NKVD, sunt împușcați  sau injunghiati cu baionetele de  escortele lor și apoi mitraliati si bombardati de către avioanele germane.

Au fost ucisi  de sovietici aproximativ 547 de oameni.

 

 

 

 

 

 

1945: S-au desfăşurat, la Bucureşti, lucrările primului Congres general al Frontului Plugarilor.

Petru Groza a fost reales preşedinte al acestei formatiuni politice de stanga.aliata a comunistilor.

 

 

 

 

 

 

1947: Guvernul SUA a adresat o nota guvernului roman, in legatura cu nerespectarea de catre acesta a obligatiuniilor privind drepturile omului.

 

 

 

 

 

1948: Reforma monetara prin care aliatii occidentali au hotarat introducerea  unei singure monedă in  cele trei zone occidentale de ocupație din Berlin , a dat sovieticilor pretextul pentru a trece la blocada totală a Berlinului de Vest.

Au fost întrerupte complet comunicațiile cu zona occidentală a Berlinului, pe uscat și pe apă. Din data de 26 iunie 1948, pentru aprovizionarea orașului, a început să funcționeze un „pod aerian” american; pana cand blocada a fost ridicată la 11 mai 1949.

 

 

 

 

 

1983: Prima femeie americana astronaut, Sally Ride, a revenit pe pamant.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1988: A murit Mihai Beniuc, poet, prozator si psiholog (romane: “Pe muche de cuţit”, “Explozie înăbuşită”); (n. 20 noiembrie 1907 la Sebis, Arad).

 

 

 

 

 

 

 

 

 Mihai Beniuc este cunoscut ca poetul proletcultist al regimurilor comuniste din Romania. 

A activat, de asemenea, ca psiholog (specialist în psihologia animalelor) si ca  profesor la Universitatea clujeană.

 

 

 

 

 

1991: Parlamentul României a declarat nul și neavenit Pactul Ribbentrop-Molotov din 23 august 1939, in urma caruia URSS a cotropit tinuturile romanesti Basarabia, Bucovina de Nord si Herta.

 

 

 

 

 

1995: Alpiniștii Constantin Lăcătușu și Sorin Daciu escaladează culmea Batian (5.199 m) din Kenya, iar la 4 februarie realizează cea de-a doua ascensiune românească pe vârful Kibo (5.895 m) din masivul Kilimanjaro din Africa.

 

 

 

 

 

 

 1995: A fost adoptată la Roma, Convenția privind bunurile culturale furate sau exportate ilegal.

A intrat în vigoare la data de 22 iulie 1998, iar Romania  a depus instrumentele de ratificare la 21 ianuarie 1998.

 

 

 

 

 

 

1996: Biroul Electoral Central al Romaniei a comunicat rezultatele turului al doilea de scrutin organizat in data de 23 iunie 1996 pentru alegerea primarilor in 63 localitati (3 municipii, 5 orase, 55 comune) din 17 judete. 

 

 

 

 

 

 

2002: A murit Pierre Werner  iniţiatorul  politicilor de integrare monetara Europeana  şi autor al „Planului Werner”, concretizat în introducerea monedei EURO; (n. decembrie 1913).

 

 

 

 

 

2004: În statul american  New York, este declarată neconstituţională pedeapsa capitală.

 

 

 

 

 

 

2005: In Iran, Mahmoud Ahmadinejad  castiga alegerile prezidentiale,  obtinand 61% din voturile exprimate de cei 22 de milioane de alegatori prezenti la scrutin, in confruntarea cu fostul  presedinte Hasemi Rafsandjani.

 

 

 

 

 

 

 

A devenit  primul șef laic al executivului iranian de dupa 1979.

 Mahmud Ahmadinejad (n. 28 octombrie 1956), este un politician iranian, ales al șaselea președinte al Iranului, între 2005 – 2013.

A câștigat alegerile prezidențiale din 2005, ca apoi să fie reales în 2009 după o alegere controversată, care a generat proteste de  masă care au continuat  timp de 7 luni, fiind acuzat de fraudarea alegerilor și alte abuzuri.

Înainte de a deveni președinte, Ahmadinejad a fost primar al Teheranului și guvernator general al provinciei iraniene Ardabil.

Ahmadinejad a fost  un critic al Statelor Unite și al Israelului, susținând întărirea relațiilor Iranului cu Rusia, Venezuela, Siria și Statele arabe din golful Persic.

 

 

 

 

 

2007: Gordon Brown a fost desemnat oficial noul lider al Partidului Laburist din Marea Britanie.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2009: A murit Matei Călinescu, critic și teoretician literar român, stabilit în anul 1973 in Statele Unite al Americii;  (n. 1934).

 

 

 

 

Matei Calinescu

 

 

 

 

 

 

 2012:  A murit ultimul exemplar de broasca țestoasă  gigant din specia  Chelonoidis nigra abingdonii, existentă în insula Pinta, din Insulele Galapagos, Ecuador.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

La data morții acesta avea peste  100 de ani, dar nu a lăsat nici un decendent, cu toate ca i-au fost aduse doua femele pentru reproductie, dintr-o insula invecinata.

 

 

 

 

 

 

 

2013: Fostul prim-ministru italian Silvio Berlusconi este găsit vinovat de abuz de putere lui și de a fi intreținut relatii sexuale cu o prostituată minoră și este condamnat la șapte ani de închisoare.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Drăgaica sau Sânzienele

 

 

 

 

 

 

 

 

 

  În fiecare an, pe 24 iunie românii ortodocşi serbează în calendarul popular în Ardeal Sânzieneele, iar în Muntenia şi Oltenia – Drăgaica.   Noaptea de Sânziene, cea care precede această zi (joi spre vineri) este considerată magică – minunile sunt posibile, forțele benefice, dar și cele negative ajung la apogeu.

Deși sunt asociate sărbătorii creștine a Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul și a Aducerii Moaștelor Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava, Sanzienele își au originea într-un străvechi cult solar, scrie crestinortodox.ro. Denumirea este preluată probabil, de la Sancta Diana, zeița silvestră.

Sânzienele erau considerate, încă din vremea lui Cantemir, că reprezentări fitomorfe (Florile de Sânziene) și divinități antropomorfe. În credința populară, Sanzienele erau considerate a fi niște femei frumoase, niște adevărate preotese ale soarelui, divinități nocturne ascunse prin pădurile întunecate, neumblate de om.

Nu este exclus ca în vremuri îndepărtate populația din munți să se fi întâlnit la momentele solstițiale (Sanzienele) sau echinocțiale pentru a săvârși ritualuri închinate Soarelui. Megaliții din Munții Călimani pe care s-au descoperit însemne solare (rozete, soarele antropomorfizat), pot fi mărturii în acest sens.

Conform tradiției, Sanzienele plutesc în aer sau umblă pe pământ în noaptea de 23 spre 24 iunie, cântă și dansează, împart rod holdelor, umplu de fecunditate femeile căsătorite, înmulțesc animalele și păsările, umplu de leac și miros florile și tămăduiesc bolile și suferințele oamenilor.

Spre deosebire de Rusalii, care sunt reprezentări fantastice aducătoare de rele, Sanzienele sunt zâne bune.

Dar ele pot deveni și forțe dăunătoare, lovindu-i pe cei păcătoși cu „lanțul Sânzienelor”, pot stârni din senin și vijelii, pot aduce grindina, lăsând câmpul fără de rod și florile fără de leac.

 

 

 

 

Pentru alungarea spiritelor malefice se aprind focuri în care se aruncau substanțe puternic mirositoare, se buciumă și se strigă jurul focurilor.

Pentru pomenirea morților se fac pomeni îmbelșugate se pun flori mirositoare pe morminte.

 

 

 

 

 

CALENDAR  CREȘTIN  ORTODOX

 

 

 

 

 

Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul

 

 

 

Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul este praznuita pe 24 iunie. Aceasta sarbatoare este cunoscuta in popor si sub denumirea de Sanziene sau Dragaica.

Sfantul Ioan Botezatorul s-a nascut in cetatea Orini, in familia preotului Zaharia. Elisabeta, mama sa, era descendenta a semintiei lui Aaron. Nasterea prorocului Ioan s-a petrecut cu sase luni inaintea nasterii lui Iisus.

Nasterea sa a fost vestita de catre ingerul Gavriil lui Zaharia, in timp ce acesta slujea la templu. Pentru ca nu va da crezare celor vestite de ingerul Gavriil, Zaharia va ramane mut pana la punerea numelui fiului sau.

Exista o lunga perioada din viata Sfantului Ioan Botezatorul despre care nu avem informatii. Cunoastem ca s-a retras in pustiu, unde a dus o viata de aspre nevointe, pana in momentul in care a primit porunca sa inceapa sa predice.

Rolul lui Ioan nu a fost numai acela de a pregati poporul pentru venirea lui Hristos, ci si acela de a-L descoperi lumii ca Mesia si Fiul lui Dumnezeu. Mesajul principal pe care il transmitea Sfantul Ioan era „Pocaiti-va, ca s-a apropiat Imparatia cerurilor!”. Cei care renuntau la pacate erau botezati in Iordan.

Sfantul Ioan le atragea atentia celor care ascultau cuvantul sau ca el boteaza cu apa spre pocainta, dar va veni Mesia care va boteza cu Duh Sfant, pregatind venirea Mantuitorului. Acesta este si motivul pentru care Sfantul Ioan apare in unele icoane ca inger cu aripi. Aceasta reprezentare isi are originea in profetia lui Maleahi, unde cel care pregateste calea Domnului este numit ingerul Domnului.

Ioan este nume iudaic – „Iohanan” prescurtare din Iehohanan si inseamna „Dumnezeu s-a milostivit”.

 

Biserica Ortodoxa serbeaza de obicei ziua mortii sfintilor, ca ziua lor de nastere. Numai Maica Domnului si Sfantul Ioan Botezatorul  fac exceptie de la aceasta regula; ei au privilegiul de a li se sarbatori atat zamislirea (23 septembrie, 9 decembrie) si nasterea (8 septembrie, 24 iunie), cat si alte evenimente din viata lor (ca Bunavestire, Aflareacapului Sfantului Ioan Botezatorul).

Sarbatoarea Nasterii Sfantului Ioan Botezatorul are un temei biblic, pentru ca evenimentul amintit este consemnat de Sfantul Evanghelist Luca cu amanunte in Evanghelia Sa.

Nasterea aceasta a avut loc cu sase luni inainte de cea a Domnului lisus Hristos. Sarbatoarea apare atestata documentar in secolele IV-V, cand se fixeaza definitiv si data Craciunului.

Sarbatoarea Nasterii Sfantului Ioan Botezatorul, la 24 iunie, se pare ca a fost instituita dupa unii cercetatori, spre a inlocui sarbatorile pagane, cu caracter agricol sau naturist, din epoca solstitiului de vara (22-23 iunie). 

 

 

 

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse):

 

 

1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

2. Creștin Ortodox.ro

3. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric.

4. Wikipedia.ro

5. Rador.ro

6.  www.libertatea.ro/ sanziene- dragaica 

 

 

 

 

 

 

 

VIDEO: ASTAZI IN ISTORIE – TODAY IN HISTORY