UN KATYN AL ROMÂNILOR. DESPRE MASACRUL DE LA FÂNTÂNA ALBA IN TIMPUL OCUPATIEI SOVIETICE A BUCOVINEI DE NORD. VIDEO
Masacrarea romanilor la Fantana Alba , Bucovina de Nord – 1 Aprilie 1941
-
Circa 3.000 romani bucovineni,din Patrautii de Sus, Patrautii de Jos, Cupca, Corcesti, Suceveni,dorind sa scape de ocupantii sovietici care ocupasera recent Bucovina de Nord in urma ultimatumului dat Romaniei de URSS, s-au indreptat in coloana pasnica,purtand in fata un steag alb si insemne religioase, spre granita cu Romania,intr-o incercare disperata de a se refugia in Tara Mama.
-
In poiana Varnita, la 3 km de granita, au fost mitraliati de sovieticii cre ii asteptau ascunsi in padure.
-
Supravietuitorii au fost urmariti de cavalerie si spintecati cu sabiile.
-
Ranitii au fost legati de cozile cailor si tarati in 5 gropi comune sapate din timp , unde au fost ingropati de vii: batrani, femei, copii, sugari.
-
Altii au fost arestati de NKVD-ul din satul Hliboca (Adancata), torturati si aruncati, intr-o groapa comuna din cimitirul evreiesc dupa care s-a turnat var nestins,chiar daca unii mai miscau si mai respirau si chiar daca pruncii mai scanceau la pieptul mamelor lor ucise….
Niciun comentariu până acum.
BINE ATI VENIT !
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
- De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
- Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova
Count Flag
CER SI PAMANT ROMANESC 
Lasă un răspuns